Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autonomiile
Autonomiile
Autonomiile
romanesc(secolele 9-18)
Autonomii locale in spatiul romanesc(secolele 9-13)
Introducere eseu:
In secolele 9-13 s-a destramat dominatia slavilor atat la N cat si la S Dunarii.Pericolele care ii
amenintau pe romani sunt Imperiul Bizantin si ungurii stabiliti in Panonia.
Autonomiile locale romanesti era cnezatele si voievodatele.
Datorita pericolelor la care erau supusi romanii si formatiunile lor politice,acestia si-au unit
teritoriile , iar rezultatul a fost constituirea Tarii Romanesti si Moldovei ca state independente.
Secolul XI-Un alt izvor istoric,numit “Viata Sf.Gerard”(secolul XI) relateaza despre formatiunile
din Banat si Transilvania.
Geula cel Tanar era conducatorul unui voievodat din Transilvania care refuza sa accepte religia
catolica,iar acesta este atacat,invins si luat prizonier in Ungaria si tara este ocupata (1002-1003).
In Banat,Ahtum,conducatorul voievodatului intra in con ict cu Ungaria pentru ca refuza sa
recunoasca suzeranitatea maghiara si percepe vama pentru sarea care trece spre Ungaria,iar acesta
este ucis si teritoriul ocupat.
Pentru a-si impune stapanirea asupra Transilvaniei,maghiarii i-au adus in secolele 12-13 pe:
• secui(au avut rol militar,trebuiau sa apere granitele,au bene ciat de privilegii)
• sosi(au avut rol economic,au in ntat orase,au bene ciat de privilegii)
• cavalerii teutoni(au avut rolul de a apara granita,au fost adusi de regele Andrei al II-lea in 1211 si
sunt izgoniti in 1225 pentru ca intra in con ict cu regele ungariei)
fi
fl
fi
fi
fl
fi
Dupa cucerirea Transilvaniei,ungurii se orienteaza spre teritoriul de la S si E de Carpati.
Informatii despre formatiuni politice de la S de Carpati(T.R.) intalnim in “Diploma cavalerilor
ioaniti”emisa in 1247.
Formatiunile politice erau:
-Banatul de Severin
-Voievodatul lui Seneslau,in stanga Oltului
-Voievodatul lui Litovoi,in dreapta Oltului
-C lui Ioan si Farcas,intre Olt si Jiu
Cu exceptia Voievodatului lui Seneslau,celelalte formatiuni politice se a au sub suzeranitatea
regelui Ungariei exercitata prin intermediul banului de Severin.
In secolul XIII,Litovoi si fratele sau Barbat,incearca sa inlature suzeranitatea maghiara,dar nu
reusesc pentru ca Litovoi este ucis si Barbat luat prizonier.
In Moldova,prima etapa a intemeierii este legata de descalecatul lui Dragos din Maramures.
Ungurii au organizat expeditii militare impotriva tatarilor si cu aceasta ocazie au organizat in N-ul
Moldovei o marca de aparare cu centrul la Baia pe care o va conduce Dragos.
Urmasii lui Dragos au fost Sas si Balc care accepta suzeranitatea maghiara.
Romanii din Moldova organizeaza o rascoala impotriva regalitatii maghiare si participa Bogdan
din Maramures care se alatura miscarii.
In 1359 Bogdan a ajuns in Moldova si a avut loc al doilea descalecat si cu ajutorul boierimii
moldovene il inlatura pe Balc.Acum s-au pus bazele statului independent moldovean,eveniment
prezentat in “Cronica lui Ioan de Tarnave”.
Consolidarea T.R.
S-a realizat in timpul lui Nicolae Alexandru, ul lui Basarab,care isi ia titlul de domn autocrat in
1359.
Intemeiaza in 1359 mitropolia T.R.,dependenta de Bizant.
Vladislav Vlaicu in inteaza a doua mitropolie la Severin in 1370,creeaza cancelaria domneasca si
bate primii bani romanesti.
Consolidarea Moldovei
In timpul lui Latcu a continuat procesul de consolidare a statului prin intemeierea de noi
institutii.
Petru Musat a in intat mitropolia Moldovei cu centrul la Suceava,s-a orientat spre Polonia
pentru a face fata presiunilor Ungariei si in 1387 depune juramant de vasalitate regelui polonez
Vladislav Jagello,iar Roman I uni ca partea de S a Moldovei.
fi
fi
fl
fi
fi
fl
fi
Institutii centrale in spatiul romanesc
Dupa formarea T.R. si a Moldovei,regimurile politice evolueaza spre formula monarhiei speci ce
societatii politice.
Constituirea statelor medievale a insemnat un transfer de putere politica din partea voievozilor
in favoarea unui conducator ales care si-a asumat titlul de mare voievod.
Domnia:
• secolele 14-15
-este institutia centrala din T.R. si Moldova
-succesiunea la conducerea tarii s-a realizat pe cale ereditara si pe cale electiva(prin alegerea
domnului de catre marea boierime din randul familiilor domnitoare)
-domnul isi numeste la domnie ul inca din timpul vietii
-domnul era si comandant suprem al armatei
-atributiile domniei se refereau la politica interna si externa(declara razboi si incheie pace),
militare(comandant suprem al armatei),administrative(conduce administratia),bate moneda,impune
impozite,este judecatorul suprem
Atributiile domniei erau limitate de drepturile marii boierimi si de legea din tara.
• secolul 16
Dupa instaurarea domninatiei otomane,domnii erau numiti de Poarta,fara sa consulte
boierimea,iar domnul era vazut ca un inalt conducator al Portii.
In Transilvania,voievodatul s-a mentinut pana in secolul 16,iar voievozii aveau atributii
militare,juridice si administrative.
• secolul 17
In secolul 17,domnii si principii sunt alesi de starile privilegiate(maghiari,sasi,secui in
Transilvania) sau numiti direct de Imperiul Otoman.
Tarile romane isi mentin autonomia cu toata presiunea Imperiului Otoman in
Transilvania,potrivit Diplomei Leopoldine(decembrie 1691),insa in cele din urma Transilvania a
devenit provincie a Imperiului Habsburgic.
• secolul 18
Odata cu instaurarea regimului habsburgic in Transilvania in 1691 si a regimului fanariot in T.R. in
1716,iar in Moldova in 1711,domnii sunt numiti direct de Poarta,domniile sunt secrete,domnii sunt
mutati dintr-o tara in alta si sunt socotiti ca functionari ai Portii.
Biserica
Reprezinta puterea suprema pe plan spiritual.Organizatia bisericeasca a urmat modelul bizantin.
In T.R.,mitropolia este creata de initiativa lui Nicolae Alexandru(1359),are sediul la Curtea de
Arges,este recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol.
In Moldova prima mitropolie este creata de Petru Musat,are sediul la Suceava,este recunoscuta
de Patriarhia din Constantinopol.
In Transilvania a predominat ortodoxismul.Regalitatea maghiara incearca sa impuna catolicismul
in 1366.
Biserica a jucat un rol important pe plan cultural,cat si in domeniul justitiei.
fi
fi