autor*:"Văleanu Iulian-Daniel"

titlu*:"Evaluarea eficienei comunicării în instituiile administraiei publice"

facultate*:"Drept si Stiinte Administrative"
domeniu*:"Stiinte administrative"
specializare*:"Asistenta manageriala si administrativa"
limba*:"Română"
conducator1*:"Lect. univ. Dr. Opariuc Dan-Cristian"
conducator2:""
rezumat*:"Încă din antichitate apariia i evoluia statului de drept a reprezentat din punct de vedere ideologi
c principala instituie politică de orânduire a unei societăi, fiind instrumentul protector în care cetăenii sunt l
iberi să îi alegă propriile sale perspective.
Statul este cel care domină credinele fiinei umane prin intermediul regimului politic fiind unul din termenii
ce au luat natere în filosofia antică i preluat în tiina politică modernă, construind raporturile între organele
de putere ale statului i fora de constrângere politică ce este exercitată asupra cetăenilor săi prin intermedi
ul liderilor politici aflai la conducerea statului de drept.
Comunicarea (termen de provine din din latinescul ,,comunicare", însemnând „a împărtăi”) este actul de a
transmite semnificaii de la o entitate sau grup la altul prin utilizarea semnelor, simbolurilor i regulilor semi
otice înelese reciproc”.
Relaţia dintre administraţia publică şi cetăţean are la bază comunicarea instituţională, oficială, dar şi practi
cile comunicative ale fiecărui funcţionar care interacţionează cu cetăţenii. După cum susin specialitii din d
omeniul politic i juridic sistemul administrativ se află în strânsă legătură cu cel politic formând împreună u
n întreg ce oferă întregii societăi legitimitate i autoritate. În calitatea sa de corp intermediar care servete bi
neîneles interesele sociale i pe cele ale clasei politice, administraia publică nu este un organism independ
ent ci mai bine spus unul autonom ce reine o parte din puterea care îi aparine.
Administraia publică în esena sa este privită ca un sistem de ordonare a structurilor i a persoanalului din c
omponena sa i se caracterizează prin funciile sale de conducere în cetrul cărora se află persoana aleasă
care execută interesele actuale ale liderilor politici ce decid cu privire noul viitor pe care societatea îl va av
ea din toate punctele de vedere.
Aciunea comunicaională are ca scop înelegerea reciprocă a membrilor comunităii interpretative, înlocuind
aciunea strategică, care era îndreptată în sensul obinerii puterii ca influenă, i aciunea instrumentală, ce vi
za puterea sub aspect material.
Accesul la informaţia de interes public poate fi definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obţine infor
maţii aflate în posesia instituţiilor statului. Accesul la informaţia de interes public a devenit, în ultimii ani, u
nul dintre criteriile cele mai importante în funcţie de care o societate este sau nu considerată democratică.
Există importante raţiuni de principiu pentru care accesul la informaţie este important într-o societate. - Inf
ormaţia este un prim element pe care îl presupune cunoaşterea. - Informaţia este un ingredient esenţial al
formării atitudinilor care susţin sau inhibă schimbarea într-o societate. - Informaţia este necesară grupuril
or active pentru a le permite să se angajeze în dezbateri deschise cu autorităţile publice pe teme care afe
ctează interesele lor sau ale unor categorii mai largi. - Accesul la informaţie reduce dezechilibrul de puter
e dintre guvernanţi şi guvernaţi. - Accesul la informaţie impune constrângeri asupra comportamentului bir
ocratic, descurajând, într-o anumită măsură, ineficienţa, abuzurile şi corupţia din instituţiile publice.
Izvorul primar în această materie este chiar textul constituţional, care dispune în Capitotul II – Drepturile şi
libertăţile fundamentale, art. 31 cu privire la dreptul la informaţie: Dreptul persoanei de a avea acces la or
ice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revi
n, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelo
r de interes personal. (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor s
au securitatea naţională. (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure i
nformarea corectă a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele tre
buie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea ac
estor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
Studiul de caz din cadrul prezentei lucrări este structurat strict pe primăriile din România. În cadrul acestui
studiu am decis să discut despre analiza numărului de fani pe care fiecare primărie îi au pe paginile de s
ocializare. După cum am analizat fiecare primărie din Judeul Constana are la bază ase indicatori i mă refe
r la: numărul de fani, rata de angajament, numărul total de reacii, comentarii, distribuiri, indexul de perfor
mană al paginii si în ultimul rând, rata de cretere săptămânală a urmăritorilor. Una dintre cele mai pupular
e reele de socializare care este cunoscută la nivel internaional este ,,Facebook-ul’’, majoritatea tinerilor d
ar i persoanele mai în vârstă au un profil de facebook care îi ajută să comunice în fiecare zi, să se întâlne
ască în anumite spaii publice, i să îi formeze chiar i o relaie.
În concluzie, digitalizarea i-a pus extrem de bine amprenta asupra societăii noastre după pandemia COVI
D-19, deoarece în acea perioadă i după finalul său toate activităile din administraia publică din România a
u fost desfăurate online."
termeni_cheie*:"Administraie, informaii de interes public, lege, comunicare, funcionar public"
an*:"2023"
fisier*:""
cod_specializare*:"L040203"