pdfslide.net_suport-de-curs-stivuitorist-cursant

5/10/2018 SUPORT de CURS Stivuitor ist-c ursa nt - slide pdf.
c om
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ
SUPORT DE CURS
PENTRU STIVUITORISTI
Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare.
Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)
Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare
Cap. C. Dispozitive de frânare
Cap. D. Cabluri si lanţuri
Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor
Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist
Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor
Cap. H Intretinerea, Revizia, Reparatia Si Verificarea Tehnica Oficiala
Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare
http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 1/49

5/10/2018 SUPORT de CURS Stivuitor ist-c ursa nt - slide pdf.c om
Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare.

Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)
1. Definiţie. Clasificare.
Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt utilaje de transport
şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către
deservenţi stivuitorişti, autorizaţi ISCIR,conform prescripţiilor tehnice in vigoare.
1.1. După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în:
- stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare);
- stivuitoare tractate sau împinse.
1.2. După modul de acţionare principală a roţii motoare, autostivuitoarele se clasifică în :

electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curent
continuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica)
este furnizata de un acumulator reîncărcabil
La rândul ei această categorie se împarte în :
- motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina;
- motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina;
- motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.
1.3. După tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in :
- stivuitoare cu contragreutate;
- stivuitoare cu furci rectractabile;
- stivuitoare cu furci laterale.
1.4. După locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in :

- stivuitoare cu conducător purtat, pe scaun sau in picioare.
- stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timona);
-
După direcţia de deplasare, în raport cu poziţia deserventului faţă de sarcină (furci),
autostivuitoarele se clasifică în:
- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului.
- autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului.
1.5. După felul catargelor,autostivuitoarele

- simplex ( cu catarg intr-o treapta). se clasifica in:
- duplex (cu catarg in doua trepte)
- triplex (cu catarg in trei trepte)
1.6.După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :

- stivuitoare cu furci
- stivuitoare cu platforma
- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, braţe, cârlige, etc.)
2. Descrierea tipurilor de stivuitoare.


2.1 MOTOSTIVUITOARE
Datorita faptului ca acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de
combustie interna ,îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare.
Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atât pe drumuri uzinale, special
amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarea
regulamentului
deplasează suntde maicirculaţie.
mari decâtPantele si rampele
cele admise admise
de regula pe drumurile pe care se
la electrostivuitoare.
Motostivuitoarele se executa în general cu contragreutate sau furci laterale si,
datorita vitezelor mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun sau cabina de
comanda, prevăzute cu centura de siguranţa
Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de
prindere/purtare este constituit din furci.
Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în mod
curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc următoarele
motostivuitoare:
- cu furca frontala si conducător purtat, şezând , care sunt cele mai uzuale;
- cu furca frontala si conducător purtat in picioare , rar întâlnite;
- cu furca frontala si conducător pieton; la acestea timona de direcţie este echipata
cu pârghii de comanda care acţionează asupra acceleraţiei si ambreiajului. Când se
ia mâna de pe timona, sau aceasta este ridicata în poziţie verticală, în mod automat
se produce debreierea şi frânarea stivuitorului;
- cu furca laterala
2.2. ELECTROSTIVUITOARE
Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa de
energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care
determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele
întreprinderilor pe
efectuându-se , depozitelor , gărilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor
drumuri amenajate.
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele
sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5
% , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita
acţionarii electrice care nu creează noxe , sunt utilizate cu precădere in construcţii
închise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care
trebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitive
antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsesc
utilizarea următoarele tipuri:
2.3. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZA)
Sunt utilaje
longeroanelor de destinate
sprijin; cutransportului pe orizontala.
ajutorul rolelor Bratele furcii
din fata, acestea îndeplinesc
traversează rolul
ferestrele
plăcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm.
Sunt utilaje de construcţii simple, destinate manipulării manual - mecanice a
mărfurilor ambalate. Menţionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este
determinata de faptul ca in unităţi si depozite mici, in special in cele din reţeaua de
distribuţie, datorita condiţiilor si dotărilor improprii nu este posibila mecanizarea
descărcării încărcăturilor mari, care la expeditor au fost încarcate in mijloace auto pe
palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in
aceste situaţii, folosirea lizelor si a oblonului ridicător permite realizarea unui grad de
mecanizare destul de ridicat; încărcătura este descompusa, manipularea facandu-se in
sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanţial fata de
manipularea prin purtarea pe braţe.


Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere în
depozite sau ateliere. Lăţimea sa mică (inferioară lăţimii celor mai mici palete
standardizate) permite acesul în culoarele de lucru cele mai înguste si stocarea în
spatiile cele mai mici. Construcţia compactă, centrul de greutate palsat jos si conceptul
de 4 puncte , conferă stivuitorului o stabilitate excepţională si o maximă siguranţă. El
este simplu
permite de manevrat
accesul la etaje,si nu necesitădatorită
deoarece personaldimensiunilro
specializat. Greutatea
sale redusesa redusă
poate îifi
transportat în ascensoare
2.3.1. Clasificare:
a).Transpaletele pot fi :
- electrice, care au o timona pivotanta, asemănătoare cu cea descrisa la
stivuitorul cu furca frontala si conducătorul pieton; se construiesc in mod curent cu
conducător pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducător purtat, şezând sau
in picioare.
- manuale , la care translaţia pe orizontala se face manual, iar ridicarea
încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea manuala a unui mecanism mecanic
sau hidraulic.
b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezintă dezavantajul ca o parte din
greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe ,
una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul făcând numai efortul de a
împinge si dirija liza.
c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:
- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de
navete este aplecata puţin spre fata , pentru a crea spaţiu de intrare a platformei;
- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare
din stiva; in momentul, preluării încarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele
deci poatesuspendate,
pivotante fi deplasata;iar
furcile
dupătrebuie
aducerea
sa fie
lizei
glisante
cu rotile
pe pe
orizontala
sol, stiva
pentru
este asuspendata
putea prelua
si
navete pe oricare din laturi.
d). Mai exista următoarele construcţii de cărucioare - liza , daca stivele de navete ,
pentru a fi manipulate , trebuie coborâte de pe palete :
- lize pasitoare care pot rula peste denivelări de 10-20 cm. Sistemul de rulare are,
in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aşezate in stea, care se rotesc in jurul unui
ax central.
- lize stivuitoare, a căror sistem hidraulic de ridicare - coborâre este asemănător
celui folosit la transpalete manuale.
OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate având sistemul de rulare
al celor pasitoare
manipularea si navete,
stivelor de sistemul de ridicare-coborare
capacitatea al celor lastivuitoare.
lizelor trebuie calculata 150-200 kg. Pentru
2.4. TRANSLATOARE
Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe
orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe
căile de acces dintre stelaje.
Sunt cărucioare care se deplasează in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de
rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cu
ajutorul cărora se manipulează sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau
deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest
cărucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere
si a dispozitivului desipreluare a paletelor (furci pe
sau3 masa culisantă). Ghidarea întregului
ansamblu - cărucior catarg se face de obicei role, doua la partea inferioara si una


la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in
funcţie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de
inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungând pana la 30 m. Caracteristic
acestor translatoare este robusteţea mai mare in comparaţie cu celelalte utilaje de
manipulare descrise mai înainte.
Comanda
2.5. PODURI instalaţiilorSTIVUITOARE
RULANTE se poate face si de la distanta, de la un punct fix.
Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizează in depozite
cu înălţimi de peste 6 m, atât la stivuirea libera cat si la stelaje.
NOTA :
Progresele recente în domeniul construcţiei de electrostivuitoare constau în înlocuirea
reglajului prin intermediul reostatelor a turaţiei motoarelor electrice de curent continuu , cu
reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si
asigura o mai mare fineţe la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt cărucioare
stivuitoare moderne , realizate într-o construcţie fiabilă ,având o manevrabilitate ergonomică
realizată prin elemente de comandă electronică, asistate de calculator ; remedierea tehnică a
acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcţionali prin intermediul unui computer-
tester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul
echipamentului mecanic, electric sau electronic complex.
In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul
electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta
deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate.
Motostivuitorul, prin robusteţea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se
lucrează in spatii deschise, acolo unde gazele de eşapament se pot disipa in atmosfera. In
spatii închise, funcţionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de
electrostivuitor.
nominala
In tara
Q=-noastră,
1250 daNpentru
(cca 1250
manipularea
kgF) si motostivuitoare
paletelor se produc
cu Q=1500
electrostivuitoare
daN (cea 1500cukgF).
sarcina
3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica)
Aşadar, autostivuitorul este alcătuit cel puţin din patru mari subansambluri :
a).sistemul de rulare - transmisia ;
b).mecanisme de ridicare / coborâre / inclinare al catargului ;
c). echipamentul electric;
d). echipamentul hidraulic ;
• Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din :

-intarituri
cadru saşiu legat rigid de punţi , construcţie sudata din tabla de otel prevăzuta cu
transversal;
- puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata;
- rotile ,motoare/de direcţie.
Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uşurarea
conducerii vehiculului, pentru mărirea duratei de funcţionare a anvelopelor cat si pentru
asigurarea unor gabarite de întoarcere cat mai mici, rotile de direcţie sunt montate intr-o
poziţie caracteristic
• Transmisia este rigida, fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.
• Mecanismul de ridicare-inclinare este alcătuit din:
- cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saşiu intre rotile motrice din fata, prin
intermediul unor bolturi.
- cadrul glisant: este o construcţie sudata cu suporţi verticali din pro file U special legate


la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care rulează pe cadrul fix. Cadrul
mobil este dublu ghidat atât in planul longitudinal cat si transversal asigurându-se astfel
o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziţia ridicata.
- căruciorul: este de asemenea o construcţie sudata care serveşte pentru fixare
dispozitivelor de lucru .
- lanţul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susţinuta , de doua bucati de lanţuri de
tip Flyer. Acest lanţ are un capăt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul
de ridicare si are celalalt capăt fixat de cărucior de care este legata sarcina prin
intermediul dispozitivului de lucru.
• Echipamentul electric, alcatuit din :
- echipamentul electric de comanda
- echipamentul electric de protecţie
- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.
- echipamentul electric de incalzire, ventilaţie si condiţionare a aerului (opţional).
• Echipamentul hidraulic , alcătuit in principal, din :
- motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizează presiunea si debitul necesar
utilizării lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de
comanda.
- subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.)
- cilindrul de ridicare: reprezintă un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forţa de tip
Plunger. Coborarea căruciorului se face sub acţiunea greutăţii sarcinii si a
dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasându-se in interiorul cilindrului, elimina din
acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecând in prealabil prin supapa de reglare
viteza de coborâre , care are rolul de a limita viteza de coborâre prin laminarea
curentului de lichid. Aceasta are loc după ce in prealabil maneta distribuitorului
hidraulic a fost adusa in poziţia de coborâre. In partea superioara este înşurubata o
inferioara
piuliţa si sudata
a cilindrului
cu uneste
cordon
rezemata
de sudura,
de cadrul
care fix,reprezintă
iar plungerul
fundul
estecilindrului.
legat de capul
Partea
cu
role.
- cilindrul de înclinare: înclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru
telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de
inclinare , având fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu bucşa de
alunecare in capătul tijei pistonului , se leagă fix , iar capătul de la fundul cilindrului , prin
intermediul unui bulon , este legat de cadrul saşiului.
- tuburi flexibile : stabilesc legătura intre pompa cu roti dinţate , distribuitor si
cilindrii de forţa. La montarea tuburilor trebuie sa se evite răsucirea acestora si unde nu
este posibila se folosesc coturi racord.
- regulatorul
hidraulic debit: este
si permitedereglarea intercalat
debitului de uleiintre pompanecesare
in limitele cu roti dinţate
; uleiulsiapasă
distribuitorul
asupra
pistonului pe care-l deplasează la stânga inchizand orificiul de ieşire spre rezervor;
reglarea cantităţii de ulei se realizează cu şurubul de blocare.
- regulatorul de presiune : menţine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic
secundar .
Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare.
1. DISPOZITIVE DE SIGURANŢA LA STIVUITOARE .
1.1. Generalităţi
Dispozitivele de siguranţa sunt elemente cu care se echipează macaralele si
mecanismele de ridicat , având rolul da a asigura funcţionarea acestora fără pericol de


avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executării unor manevre greşite sau
când apar anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul de
exploatare sau întrerupând mişcarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaţia.
Dispozitivele de siguranţa nu trebuie folosite in mod intenţionat, decât atunci când
se încearcă buna lor funcţionare. Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate de
manevrant
sarcina, catlasiînceperea lucrului,
a dispozitivelor dedaca acţionează
reţinere corect,
a fluidului cu excepţia
in cilindrii limitatorului
la scăderea bruscadea
presiunii.
Dispozitivele de siguranţa trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
- sa aibă construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de
defectare;
- sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu;
- sa poată fi reglate uşor si simplu;
- precizia lor sa permită încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile
tehnice, pentru mărimea pe care o protejează;
- sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea
dispozitivului.
- sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea
instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident;
- numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si
jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare;
- sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare;
- sa aibă gabarit redus si greutate mica;
- întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înaltă
calificare.
siguranţa:
1.2. Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitive de
1. Limitatoare de cursa;
2. Limitatoare de sarcina;
3. Limitatoare de viteza;
4. Paracăzătoare;
5. Supape de reglare a vitezei;
6. Supape de blocare;
7. Supape de siguranţa;
8. Întrerupător de securitate;
9. Tampoane opritori;
10.
11. Piese de reazem,
Contacte curăţitoare
si siguranţe de şina;
electrice.
1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA

Cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează mecanismele stivuitoarelor, cu
excepţia celor acţionate manual.
Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeşte
poziţia limita de lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens invers
celui in care s-a limitat mişcarea respectiva.
La stivuitoarede
secursa
întâlnesc următoarele limitatoare de cursa:
- limitatoare la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de


prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie.
- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga -
dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici de
acţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor;
- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizează
prin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare.
2.2. LIMITATOARE DE SARCINA
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaţiei la posibilităţile ei
maxime, fără pericol de avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul
depăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre).
Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa , cu
excepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii,
montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină suprasarcini
mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de
forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1
tf ( inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la o
sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permită
ridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol.
Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.
Supapa hidraulica limitatoare de sarcina
Se utilizează la macarale cu acţionare hidraulica si la electro si motostivuitoare.
Declanşează la o suprasarcina de 10 % si protejează si instalaţia hidraulica de avarii in
creşterea
cazul apariţiei
presiunii
unorin circuit
suprapresiuni.
peste valoarea
Instalaţia
reglata.
hidraulica sesizează suprasarcina prin
Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, şurubul de reglare 2 cu
filetare in dopul de închidere 3. Poziţia relata se asigura prin piuliţa 4, iar capătul tijei de
reglare se protejează prin capacul 5. La creşterea presiunii peste valoarea
corespunzătoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si lasă libera
trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si
fenomenul se repeta, supapa efectuând o mişcare oscilatorie care se manifesta printr-
un zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca valoare medie, la nivel
reglat.
1. corp
2. dop
3. şurubdedeînchidere
reglare
4. piuliţa de reglare
5. capac de protecţie
6. supapa(piston)
7. resort
OBS : Coborârea de urgenţă la motostivuitorul R70 :
În cazul în care încărcătura care se află în poziţia

ridicată
urgenţă.nu poate fi lăsată în jos, se foloseşte coborârea de


- Deschideţi capota motorului (1).
- împingeţi supapa (2) spre capul
de cauciuc.
ATENŢIE: încărcătura este coborâtă, viteza se poate controla prin modificarea
presiunii.
-
încărcătura coboară Prin apăsare puternică
rapid
- Prin apăsare uşoară
încărcătura coboară lent
- închideţi capota motorului (1) la
loc.
1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN

CILINDRII
Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa (de
avarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x
viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionate
hidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarcinii
sau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere a
fluidului.
Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor
la toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o bila,
Diafragma în
menţinută existenta
poziţia realizează
deschisa deo rezistenta
un resort. hidraulica
Un ştift opritor
permanenta.
limiteazăIndeplasarea
cazul dispariţiei
bilei.
bruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic, Împotriva forţei
resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea.
OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin
intermediul unor
1.2.4. PARACAZATOARELE
Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si este
destinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei
stabilite.
Paracăzătoarele
creşterea sunt concepute
vitezei de coborâre a cabineisa acţioneze
peste limitelesigur si simultan
determinate pe glisiere,
de limitatorul de atât la
viteza
cat si in cazul ruperii organului de . tracţiune.
1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI
Are rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei de
coborâre in limite prescrise.
La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se
deplasează spre dreapta permiţând intrarea in cilindrul de ridicare, la întoarcerea
fluidului pistonul se aşează pe scaun obligând uleiul sa treacă printr-un orificiu practicat
in corpul supapei, care se poate obtura cu şurubul de blocare.


1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE
Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei
(furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre.
1.2.7. SUPAPE DE SIGURANŢA
Supapa
hidraulica de siguranţa
si acţionează cândseseprevede pentru
depăşeşte prevenirea
cu 10 % sarcinacreşterii
nominala.presiunii in instalaţia
Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foita
arcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera trecerea
uleiului spre rezervor.
După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi presiunea
creste si fenomenul se repeta.
1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE

Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau
cabina, au ieşit din spaţiul de lucru.
întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM 14:
In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent
poate fi întreruptă prin apăsarea întrerupătorului de
OPRIRE de urgenta (1).
Acţionaţi numai in caz de urgenta!
Atenţie
Activarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază
procesul de frânarecircuitului
Întreruperea
Apăsaţi butonul de oprire la avarie.
Închiderea circuitului
Trageţi in afara butonul de oprire la avarie.
1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE

Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la
lovire.
Opritorul
poziţiile este
limită de o stabilite.
lucru componentă de securitate destinată limitării deplasării peste
Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările peste
poziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritoarele se confecţionează din otel si pentru antrenarea şocurilor ele sunt
prevăzute cu tampoane din materiale elastice.
1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA
a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evitării
şocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor
acestora, precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile
sau boghiurile pe care sunt provenite
montau rotile de rulare, catroţilor
mai aproape de sau
ele, al
având
scopul de a reduce şocurile in căzu spargerii de rulare ruperii
10


axelor acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe
grinzile de capăt sau saşiul cărucioarelor.
b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pe
calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se fixează
la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea
pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.
1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE
Acestea se prevăd la:
- usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este
deschisa
- la paracazatoare
- la frâna de siguranţa
- la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza
- la cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia
- la organele de prindere - furci sau mese
- la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare
- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.
- la mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele folosite in
spatii aglomerate
2 CERINŢE MINIME DE ECHIPARE
2.1 .Motostivuitoare
In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la
motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
•
frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
• limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia
superioară si inferioară.
• limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
• limitator de sarcină.
• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate
(cheie de contact).
• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
• dispozitiv de semnalizare acustică (girofar).
• far pentru iluminat la locul de muncă.

• lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.
• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
• cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure respectarea
cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.
• inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii
maxime de transport.
OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se
prevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai
prevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe
orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de
interblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in
alta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport).
11

Electrostivuitoare
In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la
electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
• frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
• limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia
superioară si inferioară.
• limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
• limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral
a catargului.
• limitator de sarcină.
• dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane
neautorizate(cheie de contact).
• supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
• dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.
• sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
• apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.
• inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii
maxime de transport
2.3. Translatoare stivuitoare
Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:
•
organelor
limitatoare
de prindere
de sfârşit
si ale
de cursa
cabinei,
la mecanismul
in cazul in care
de ridicare
aceasta
pentru
se deplasează
poziţia limitapea
verticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţia
limita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului de
comanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere sa
rămână o distanta de minim 60 mm.
• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului
stivuitor.
In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd cate
doua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator
realizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizează
deconectarea
puţin circuitului
egala cu spaţiul de comanda si se amplasează fata de opritor la distanta cel
de frânare.
• limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a
organelor de prindere
• limitator de sarcina
• tampoane si opritoare
• piese de reazem si curăţitoare de şina
• întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a
instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limita
de lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.
Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea circuitului
electric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si elementele
corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, întrerupătorul de sfârşit
12


de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactor
suplimentar montat in acest scop.
• paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează pe
verticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atât
Ia creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de
viteza , cat si incircuitul
paracăzătoarelor, cazul de
ruperii organului
comanda de tracţiune.
a mecanismului La intrarea
de ridicare in acţiune ina
se deconectează
mod automat.
După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare
permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii
organelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la
poziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau mai
multe organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frâna
de siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunea
limitatorului de viteza.
• frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe
care înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel
puţin 1,5.
• limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa (
de avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15.. .1,40
ori viteza nominala.
• contacte electrice de siguranţa la :
- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa;
- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in
cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;
- frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei
viteza;
in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului de
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită manevrarea
instalaţiei daca ace cablu nu este întins;
- cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea translatorului in
cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii;
- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul
acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul
acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de rulare din depozit cu calea de
rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de asemenea, se realizează controlul ca
intrarea de
redusa, căruciorului translatorului
cel mult 32 m/min; stivuitor in căruciorul de transbordare sa se facă cu o viteza
• dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.
Cap. C. Dispozitive de frânare

1. Definiţie
Frâna este un dispozitiv destinat sa micşoreze sau sa oprească ansamblul mecanic
ce se găseşte in mişcare.
Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor
respective la încetarea acţionării lor menţinându-le blocate in stare de repaos.
Frânarea se realizează datorita frânării uscate dintre organul mobil (roata de frâna)
si organul de frâna (saboţi, banda) transformând energia cinetica a corpului in mişcare
13


-in căldura.
2. Tipuri constructive
După destinaţie, frânele pot fi :
- frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluând
energia de mişcare si lucrul mecanic al forţelor motoare;
- frâna demişcarea.
sa accelereze
coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde
- frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva
forţelor exterioare.
După construcţie, frânele pot fi :
- frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulica.
- frâna electromagnetica.
- frâna cu banda acţionata hidraulic.
- frâna cu discuri conice.
Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu :
- frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire);
- frâne de mina pentru staţionare (este o frâna de reţinere).
3 .Exemple de utilizare
Frânele electrostivuitorului FM 14
Frâna de picior este o frâna cu tambur cu saboţi
interiori cu comanda hidraulica.
Eliberarea pedalei de mers - acceleraţie (4), iniţiază
un proces de frânare cu recuperare de energie. Căruciorul
timp cat
este frânat
exista
controlat
alimentare
si adus
şi tensiune.
in stare de
Apăsarea
nemişcare,
uşoara
atâtaa
pedalei de frâna (5) (aprox. 20mm declanşează, prin
acţionarea unui comutator, o frânare prin contra curent cu
comanda electronica. Daca acest efect de frânare nu este
suficient, trebuie sa apăsaţi pedala de frâna cu mai multa
putere pentru a opri căruciorul.
Frâna de parcare este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comanda
mecanica, acţionând asupra motorului de deplasare.
Tragerea ferma, pana la capăt a frânei de parcare va menţine vehiculul in
siguranţa chiar pe pante (pentru înclinaţia maxima permisa, vezi specificaţiile). In
acelaşi timp curentul
OBSERVAŢII : de deplasare va fi întrerupt.
- Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atâta timp cat este activata
pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul şoferului sa fie astfel protejat in
limitele conturului căruciorului.
- Cele doua tipuri de frâna funcţionează independent una de alta si acţionează
asupra tamburelor roţilor(rotii) motrice .
- Frâna de staţionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice
aglomerate, poate fi acţionată prin levier sau buton si este înzestrata cu senzor electric
care cuplează frâna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului.
FRANA
- pedala DE
PICIOR este de tip hidraulic si se compune din:
de frâna
14


- pompa centrala
- cilindrii de frâna
- plăcutele cu saboţi
- conducte pentru lichid de frânare
Drept lichid
aproximativa estede frâna se
emulsie 50 foloseşte
% ulei decel
ricincorespunzător a cărui componenta
si 50 % acetona.
FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala.
VERIFICAREA FRINELOR se face prin:
- verificarea lichidului de frâna
- uzura saboţilor de frâna
- acţionarea pedalei de frâna
- verificarea cablurilor si a conductelor de ulei
Cap. D. Cabluri si lanţuri

1.CABLURI DE TRACŢIUNE
1.1. Definiţie
Cablul
(cablare) din otel
in jurul uneieste
inimi,ansamblul de mai
in unul sau sârme si straturi
multe toroane,concentrice,
grupate princuînfăşurare
excepţia
cablurilor plate, care sunt alcătuite din cabluri alăturate in plan si cusute( fig.20).
Avantajele pe care le prezintă cablul sunt următoarele: greutate proprie mica, mers
liniştit fără zgomot, comportare buna la soc, durata mare si siguranţa superioara in
exploatare, supraveghere uşoara (înainte de a se rupe, cablul se alungeşte si
semnalează uzura prin rupere locala si treptata a firelor).
Contra radierii căldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane.
In exploatare , se va urmări ca înfăşurarea cablului sa nu se facă in sensuri opuse si sa
nu facă contact cu conductorii electrici
1.2.
1.2.1. Construcţie .Caracteristici
Componenta
Cablul se compune din :
- inima : este firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice,
in jurul cărora se înfasoara sârmele sau toroanele si măreşte flexibilitatea cablului.
- toroane : toronul este format dintr-un mănunchi de sârme grupate prin infasurare
in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice.
- sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu secţiunea
rotunda, din otel cu conţinut mediu de carbon, având rezistenta de rupere intre 120 si
180 kg/mm2. suprafaţa lor poate fi mata, zincata sau cositorită. Sârmele zincate sau
cositorite sunt folosite in mediu coroziv.
OBS: La cablurile cu număr pereche de toroane, diametrul cablului se măsoară cu
15


sublerul.
Daca numărul toroanelor este fară sot, se măsoară cu panglica lungimea
circumferinţei.
1.2.2. Cablarea
Este operaţia de impreunare a sârmelor in toroane prin infasurarea in forma de
spire Infasurarea
elicoidale, precum si operaţia
sârmelor de infasurare
in toroane a toroanelor
cat si a toroanelor pe inima
in cablu cablului.
poate fi făcuta spre
stânga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S
(stânga : fig.22) .
Cablarea poate fi:
- paralela dreapta Z/Z
- paralela stânga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul
inimii se face in acelaşi sens ; atât firele cat si toroanele au tendinţa de derăsucire , din
care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat
- în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se
face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinţa
dederasucire.
- mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alternează cu toroanele cu
infasurare stânga.
OBS : Pasul cablării : este distanta, măsurata paralel cu axa, dintre doua puncte
consecutive in care o spira intalneste aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzator.
El este egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.
fig. 20 fig. 21 fig. 22

1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face după cum urmează :
- fixarea cu ochet prin matisare : se trece capătul cablului peste ochet si apoi se
matiseaza pe o lungime cel puţin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica
de 300 mm.
OBSERVAŢII:
• Matisarea este operaţia prin care se împreunează doua cabluri sau capătul
cablului prin care se formează un ochi, prin împletirea firelor sau a toroanelor din care
sunt compuse.
• Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea
exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului
este obligatorie, pentru a se evita îndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la
obosirea si uzura timpurie a sârmelor.
• Clema este formata dintr-o piesa de otel prevăzuta cu doua găuri prin care
este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate.
Strângerea se face cu piuliţe asigurate cu şaiba Grower.
- fixarea cu cleme si ochet: fixarea se face prin cel puţin 3 cleme;daca una din
cleme cedează, cablul rămâne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta
întotdeauna
cel puţinprin
capătul
cu de liber
6 ori al
cablului;cablului
distanta( minim
intre cele
sau egala diametrul 150 doua
mm). cleme va fi mai mare
16


- fixarea prin manşon cu pana : manşonul: este din otel turnat si are forma plata ;
in manşon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu secţiune
semicirculara si peste care se trece capătul cablului care leagă cu sarma subţire pentru
a nu rămâne liber; datorita forţei de tracţiune, pana tinde sa intre cat mai adânc in
manşon, realizându-se o presiune mare intre pana, cablu si manşon, fapt ce împiedica
scăparea capătului
cablului intre pana si liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea
manşon.
- fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol
in interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; la
capătul cablului ce urmează fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele o
distanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce capătul cablului in conus , după care
se desface legătura de la capăt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , pe
aceasta lungime , după care se desfac firele din toroane ; cu un cleşte special ; îndoaie
capetele firelor spre interior , după care capătul cablului este tras in conus ; conusul
astfel pregat se incalzeste la circa 160° C după care se toarnă compoziţia ( plumb plus
cositor), lasand sa se răcească uşor ; compoziţia umple toate golurile dintre sârme
formând un bloc compact care nu permite smulgere; cablului.
Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur
, cu condiţia ca lucrarea sa fie corect executata.
- legătura de capăt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa
prin infasurarea capătului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorită ,
in spire alăturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber capătul
cablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului).
1.2.4. Verificarea cablului
In timpul exploatării cablurile se verifica in felul următor:
- după
verificarea
aspect,fixării
zilnic,
capetelor
la începutul
de cablu
fiecărui
se schimb
face la doua
, de către
săptămâni
stivuitorist.
de către cel care
răspunde de întreţinerea instalaţiei.
- verificarea amănunţita a stării tehnice se face lunar, tot de acelaşi muncitor, iar o
data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaţiilor de ridicat cu ocazia
controlului oficial.
1.2.5. Defectele cablurilor
Cablul se scoate imediat din funcţiune si se înlocuieşte, atunci când prezintă una
din următoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); este
gâtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sârmele din stratul exterior au o porţiune
sau pe intreaga
numărul sârmelorlungime a cablului,
rupte este de 10 % diametrul micşorat
din numărul total cu
de sau peste
sârme, pe 40
un % dindecelcablare,
pas iniţial;
adică apariţia unui cuib de ruptura(fig.24).
OBSERVAŢII :
- Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzata a cablului.
- La verificarea cablurilor se va urmări existenta următoarelor defecte:
- deteriorări ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari
- sârme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil
- uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in care
funcţionează instalaţii sau datorita influentelor climatice)
17


2. LANŢURI
2.1. Definiţie
Lanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării, solicitate la tracţiune, alcătuite
din zale identice, articulate intre ele.
In comparaţie cu cablurile, lanţurile cu zale au avantajele:
- insensibilitate mai mare la căldura si agenţi corozivi
- flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru
redus.
Ca dezavantaje, datorita cărora utilizarea lor este foarte redusa, menţionam:
- siguranţa redusa in funcţionare , ruperea lui facandu-se brusc
- durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunţate, indeosebi in punctele
de contact ale zalelor, a elasticităţii mai mici
- greutatea proprie mare
- funcţionarea neuniforma cu şocuri si zgomot
- viteza de funcţionare redusa
Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acţionare manuala.
La stivuitoare sunt folosite lanţurile calibrate cu zale scurte, acestea având
tolerante strânse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dinţi sau locaşuri
speciale - alveole.
2.2. Construcţie . Caracteristici
2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt (fig.25):
- diametrul: d
- pasul
lăţimea
: pzalei: b
- sarcina maxima de serviciu
Fig.25
2.2.2. După modul de construcţie pot fi:

- lanţuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se
caracterizează prin diametrul sârmei din care se executa zalele , pasul si lăţimea zalei.
- lanţuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcţionare sigura, liniştita, randamente bune
in transmiterea mişcării, dimensiuni reduse ale roţilor de antrenare; sunt formate din
placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremităţile unor
buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv :
- eclisa
- bulon
- buloane de legătura
- rola
- cui spintecat
- şaiba
18


- eclisa de la zaua finala
2.2.3. Fixarea capetelor lanţurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua
de capăt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sau
prin inel de capăt.
2.2.4. Defectele lanţului
La verificarea lanţurilor se va urmări indeosebi existenta următoarelor defecte:
- deteriorări (îndoiri, turtiri, fisuri,etc.)
- alungiri
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care
funcţionează instalaţia sau datorita influentelor climatice)
a). Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când:
- zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate
- s-a întins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniţiala sau cu o valoare
mai mare decât cea indicata de constructor
- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micşorării diametrului, este egala sau
depăşeşte 20 % din diametrul iniţial.
b). Un lanţ cu eclise si bolţuri se scoate din funcţiune daca:
- eclisele prezintă îndoituri, lovituri sau fisuri
- s-a rupt una din eclise
- diametrul bolţurilor este cu sau peste 20 % mai mic decât diametrul iniţial
OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanţuri se vor determina pe porţiunea de lanţ cea
mai solicitata.
Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor
Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa răspundă cerinţelor tehnologice,
respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea
sarcinilor in locul de depozitare.
Pentru aceasta, asa cum am văzut in capitolele anterioare, autostivuitorul este
alcătuit, cel puţin, din doua mari subansambluri:
- sistemul de rulare - transmisia;
- mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului
Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta căruciorul, care este o
construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru ca:
- dispozitivul de prindere cu furci
- dispozitivul de prindere cu cârlig
1. Dispozitivul de prindere cu furci
Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suport - carucior, care culiseaza pe
catarg.
Înainte de preluarea încărcăturii Capacitatea de încărcare
Nu depăşiţi capacitatea de încărcare a motostivuitorului. Aceasta este influenţată
de centrul de greutate al încărcăturii şi posibil, de pneuri. Plăcuţa indicatoare cu privire
la capacitate este aşezată dreapta scaunului şoferului. Se interzice punere de alte
greutâ pentru creşterea capacităţii de încărcare.
19


ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucru
reduce stabilitatea motostivuitorului.
Se interzice operarea neaprobată şi incorectă a motostivuitoru sau accesul altor
persoane în motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare.
Distanţa
înălţimea "C", dintre mijlocul
de ridicare încărcăturii şi spatele furcilor ( in mm).
"h" (în mm).
Sarcină maximă "Q" (în kg).
Exemplu:
încărcătura de ridicat: 1270 kg (3)
Distanţa dintre centrul de greutate şi
spatele furcilor 600 mm (1)
înălţimea de ridicare admisă 5030 mm (2)
ATENŢIE dacă există echipamente auxiliare: Capacitatea de încărcare maxim
admisă pentru echipamentul auxiliar şi sarcina redusă admisă a motostivuitorului nu
trebuiesc depăşite.
Preluarea încărcăturii
Pentru asigurarea încărcăturii, şoferul trebuie să se asigure ca furcile sunt bine
deschise şi deplasate spre laterale pe cât posibil pentru a putea transporta încărcătura.
Încărcătura nu trebuie sa depăşească vârfurile furcilor.
2. Dispozitivul de prindere cu cârlig
In funcţie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (braţ
macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa cârligul in diverse poziţii numai ca trebuie ţinut
cont de diagrama de încărcare a acestui dispozitiv.
Cârligul este un organ ce serveşte la prinderea sarciniilor si se executa din otel
prin forjare.
Cârligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 5-
75[tf] si cu dispozitive de siguranţa - pentru a preintimpina căderea cablului ce se agata
in ciocul cârligului.
3. Echipamente auxiliare
3.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii :
Acest dispozitiv este folosit când se

stocheazăindividuale
articolele încărcături înaltein spate.
sa cada pentru a preveni
3.2.Extentia furcilor
20

Extensia mari,
cu dimensiuni furcilor este folosita
pentru pentrucorecta,
manevrarea a permite prinderea
trebuie in siguranţa
sa respectaţi încarcaturilor
următoarele
puncte:
- Prindeţi in siguranţa extensiile furcilor de suport.
- Respectaţi diagrama de incarcare. Folosirea
furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a căruciorului.
- Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crăpate.
- Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniera
sigura scoatere extensiilor furcilor
Introduceţi prelungitorul de furci (3) în furcă şi asiguraţi cu tija (4).
Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist

Stivuitoristul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instructiunile producatorului;
b) sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind utilizarea acestuia,
pe care sa le aplice întocmai;
c) sa nu actioneze nici un mecanism atât timp cât exista persoane pe stivuitor; în cazul în
care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrari de reparare, întretinere si
revizie, manevrele se executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în
acest
scop;
d) sa ia în primire si sa predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere;
daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza siguranta în functionare, stivuitoristul îl
opreste din functiune si anunta seful punctului de lucru sau seful ierarhic;
e) sa participe la lucrarile de reparare, întretinere si revizie, precum si la toate verificarile
tehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care îl manevreaza;
f) sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor;
g) sa consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observatiile privind
deficientele în functionare ale acestuia;
h) sa nu actioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasa nu sunt îndeplinite
conditiile de siguranta.
Responsabilitatile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt urmatoarele:
a) sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de securitate;
b) sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate (mai putin
supapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza,
paracazatoarele, dupa caz);
c) în cazul în care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna în functiune
stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de lucru de care apartine în scopul
luarii
masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de
catre stivuitorist.
Responsabilitatile
a) stivuitoristului
sa circule cu stivuitorul numai încutimpul lucrului
sarcina sunt
ridicata urmatoarele:
la 250-300 mm de sol si cu catargul
înclinat spre spate;
21


b) sa circule cu sarcina ridicata numai lânga stiva;
c) sa nu efectueze porniri, frânari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare;
d) sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta pentru
evitarea pierderii de încarcatura si producerii de avarii si accidente;
e) sa transporte marfuri cu volum mare, care îi limiteaza vizibilitatea, numai dirijat de o
persoana desemnata;
f) sa coboare imediat sarcina în cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii
stivuitorului;
g) sa circule cu viteza redusa pâna la limita evitarii producerii oricaror avarii sau
accidente;
h) sa nu circule cu stivuitorul pe lânga utilaje, masini si stive la o distanta mai mica de
500 mm, în locuri aglomerate si treceri înguste unde nu se asigura gabaritele de trecere
corespunzatoare, pe drumuri neamenajate si insuficient luminate;
i) sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai mica de 2.500
mm;
j) în cazul în care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si anunta seful
ierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care apartine în scopul luarii masurilor
necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre
stivuitorist;
k) sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea numai conform
reglementarilor în vigoare si instructiunilor de ambalare si transport specifice acestora;
l) sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri;
m) sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilitatile stivuitoristului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele:
a) descarcarea sarcinii de pe furci;
b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
d) actionarea
c) evitarea parcarii
frâneistivuitorului
de parcare în(frâna
panta
desau
mâna);
rampa; daca nu este posibil, stivuitorul se
asigura corespunzator;
e) punerea catargului în pozitie verticala;
f) coborârea furcilor pe sol;
g) asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa efectueze manevre
cu stivuitorul.
Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor

1.Norme si tehnici de exploatare
• Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu
prevederile prescripţiistivuitorului
exploatare specifice tehnice, curespectiv
normele specifice de protecţia
şi instrucţiunile internemuncii, instrucţiunile
elaborate de
de unitatea
deţinătoare.
Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de
•
securitate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile
tehnice prevăzute în documentat tehnică.
Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât
•
sarcina maxima admisă.
- Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de
gabarit, nu poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.
22


• La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de
carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se
vor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.
• In vedereaa locurilor
evitării de producerii de deţinătoare
accidentede stivuitoare
datorită vor
organizării
necorespunzătoare muncă, unităţile întocmi
instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care
se vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul de
depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţinerii
corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituri
corespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederile
necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.
• La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-şi
păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi +40°C,
să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la
coroziunea echipamentului.
• Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea
stivuitoarelor în timpul funcţionării lor.
La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau
•
necontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar
vertical care să împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcină
peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate.
Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de
•
către persoane neautorizate.
• Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina
ridicată.
• Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3" se vor marca.
• La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de
siguranţă:
fie decel
spaţiul
puţinde75siguranţă
mm; superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să
- spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;
- spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.
Preluarea încărcăturii şi depozitarea
Se încarcă numai paleţii care nu depăşesc dimensiunile
standard
Este interzisă încărcarea paleţilor deterioraţi sau a altor
încărcaţi care nu sunt bine stivuite.
Încărcătura se poziţionează în aşa fel încât să nu
existe pericol ca se
aceasta să se
în mişte
sauîncât
să cadă.
Încărcătura încarcă aşa fel lărgimea de
23


lucru să nu fie depăşită.
- Apropiaţi-vă uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţi
motostivuitorul faţa raftului.
- Trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile
Turnul trebuie
Manevraţi pus în
maneta depoziţie verticală:
înclinare a platformei spre înainte.
Ridicaţi platforma la înălţimea de încărcare necesară
Manevraţi maneta de "Ridicare - Coborâre" spre înapoi.
Manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte
- Eliberaţi frâna de mână
- Conduceţi încet
- La introducerea furcilor fiţi atent să nu deterioraţi
raftul sau încărcătura.
- împingeţi furcile cât mai bine sub încărcătură.
Opriţi motostivuitorul din mers atunci când încărcătura
atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al încărcăturii
trebuie să fie la între furci.
- Trageţi frâna de mână
- Rificaţi furcile până când încărcătura stă pe furci.
- Manevraţi maneta de direcţionare a mersului spre înapoi
- Fiţi atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergeţi
uşor în marşarier până când încărcătura este scoasă din
raft. Frânaţi uşor.
- înclinaţi platforma spre spate
- Coborâţi încărcătura. Manevraţi maneta de "Ridicare-
Coborâre" spre înainte şi menţineţi distanţa de la pământ.
Acum puteţi pleca de pe loc. Conduceţi atent şi încet
în curbele strânse! Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor!
REZUMAT:
- Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de
aproape si de atent.
- Se pune catargul in poziţie verticala.
- Se ridica sau se coboară portfurca la inaltimea necesara.
- Se deplasează cu atenţie stivuitorul înainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana
când sarcina face contact cu suprafaţa furcii, tinand cont de eventualele sarcini
învecinate.
24


- Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.
- Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.
- Se inclina catargul inapoi.
- La depozitarea încărcăturii ,vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos,
după cum s-a specificat.
-ATENŢIE:
Plasaţi rampa în poziţie verticală.
Platforma nu trebuie să basculeze înainte şi înapoi peste suprafaţa de
depozitare a încărcăturii.
- Ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare.
- Şofaţi cu atenţie motostivuitorul în interiorul raftului.
- Depozitaţi încărcătura pe raft.
- Priviţi înapoi!
- Daţi înapoi motostivuitorului până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul.
- Coborâţi apoi furcile până la nivelul solului, basculaţi platforma spre spate şi ieşiţi
din acel loc cu motostivuitor
Intrarea în lift
Se permite intrarea în lift cu motostivuitorul numai
când acesta are spaţiu şi capacitate suficientă şi numai cu
permisiune operatorului. În interiorul liftului, motostivuitorul
trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia să nu vină în
contact cu pereţii sau cu uşile de la lift.
Conducerea pe poduri care leagă rampele de
încărcare
Înainte de trecerea podurilor care leagă rampele de
bine
încărcare
fixate şoferul
şi au suficientă
trebuie săsusţinere
se asigure
pentrucăcapacitatea
acestea sunt
de
încărcare. Treceţi peste podurile care leagă rampele de
încărcare foarte încet, şi cu atenţie.
Şoferul trebuie să se asigure că motostivuitorul poate trece
peste aceste poduri care leagă rampele, că ele nu se mişcă
şi că nu pun în pericol încărcătura şi motostivuitorul.
Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare.
Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să depăşească
sarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină cu privire I; furci (aflată
la dreapta
egală scaunului
ci sarcina şoferului)
maximă Dacă totuşi
de încărcare, nu se
se transportă o marfă
permită transportul
acesteia pe furcă.
25


Preluarea încărcăturii
• Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si
opriţi căruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si
la 30-50 [cm] de acesta poziţionând suportul furcilor
fata de reperul care determina, la întoarcerea in poziţie
perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in
dreptul europaletului.
• Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului.
• Puneţi maneta(butonul) de direcţie in poziţia
neutra, daca nu exista aceasta poziţie piciorul acţionează
pedala de frâna
• Frânaţi.
• Poziţionaţi turnul in poziţie „vertical", si ridicaţi

platforma cu furci
• Fixaţi tasta de deplasare pe inainte.
• Eliberaţi frâna.
• Intraţi uşor in paleti. Introduceţi uşor furcile pana la

baza lor, fară sa deterioraţi nici stelajul, nici incarcatura.
Introduceţi furcile pana când incarcatura se sprijină pe
furci apoi apropiati-va cu saşiul vehiculului cat mai mult
de stelaj.
• Frânaţi.
• Avansaţi cu stalpul (turnul) pana când baza furcilor
se sprijină de paleti.
Ridicaţi platforma de ridicare a incarcaturii pana când

incarcatura a fost scoasa din stelaj.
• Retrageti complet stâlpul inapoi.
• Puneţi căruciorul in marsarier folosind maneta de
comanda si mergeţi incet inapoi. Eliberaţi frâna.
• Asigurati-va ca drumul este liber. Daţi inapoi cu
atenţie observind direcţia de mers, pana când incarcatura
este scoasa din stiva .
• Frânaţi
26

• înclinaţi stâlpul inapoi.
• Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara

fata de podea (max 300 mm).
• încărcaturile care sunt prea late si nu trec printre
lonjeroanel
• roţilor mobile trebuie coborâte atât cat sa nu se
sprijine pe lonjeroane.
• Eliberaţi frâna. Acum puteţi sa porniţi.
Conduceţi cu atenţie!
încetiniţi la virajele strânse!
Evitaţi demararea si frânarea brusca!
Transportul
• Deplasaţi-vaîncărcăturii
întotdeauna cu încărcătura in poziţia cea mai joasa posibil (<30C
mm). Cu ca t es te ma i ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul de
inclinare. Încărcătura trebuie sa fie ridicata numai cat sa nu afecteze vizibilitatea
şoferului. In caz contrar circulaţi in marşarier.
• Deplasaţi-va întotdeauna cu stâlpul înclinat pe spate, centrat si retras in poziţia
cea mai in spate.
• Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor)
sub un unghi oarecare, ci numai frontal.
ATENŢIONĂRI :
Acceleraţi si frânaţi intotdeauna uşor!
Evitaţi demararea rapida si frânarea brusca!

Nu va deplasaţi niciodată ci căruciorul elevator cu sarcina

deplasata lateral (descentrată) sau cu depăşind marginea (stâlp
translatat - deplasat lateral, fure cu deplasare laterala).
Nu permiteţi niciodată staţionarea sub incarcaturi

ridicate. Pericol de moarte
Deplasarea în pantă
Când conduceţi in panta, sarcina trebuie sa fie poziţionată
întotdeauna spre vârful pantei. Este permisa deplasare
si carepe
numai potpante
fi abordate
care sunt
in considerate
siguranţa. Şoferul
potrivitetrebuie
pentrusa
trafic
se
asigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu este
permisa întoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lor
dintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghi
oarecare, ci numai frontal). Conduceţi cu viteza redusa in
pante (la urcarea si la coborârea lor).
Depozitarea unei încărcături

• încărcăturile sunt depozitate pur si simplu urmând
procedura inversa. încet de stiva de
• Apropiaţi-va
depozitare,poziţionaţi, oprit ridicaţi incarcatura pana la
inaltimea de stivuire, conduceţi înspre rastel. Coborâţi
incarcatura pana când sta ferm pe stelaj. Cobora furcile astfel
incat sa nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. lesiti, oprit Când
conduceţi căruciorul înapoi, asiguraţi-va ca furcile nu se atinge
nici de incarcatura transportata nici de stelaj.

• Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de parnant, înclinat stâlpul inapoi si
puteţi pleca.
Parcarea căruciorului
Când părăseşte căruciorul, şoferul este obligat:
• Sa coboare incarcatura, adică sa coboare furcile la sol si sa
retracteze stâlpul
• Sa scoată cheia din contact (2);
• Parcarea se face in afara cailor de circulaţie, de exemplu in
zona de încărcare.
1.4. Modul de operare a utilajului de ridicat cu platforma pentru persoane

Platforma pentru persoane este utilizată numai într-un spaţiu supravegheat
suplimentar.
superioare
Utilajuluna
de sau
ridicat
două
cu persoane
platformaîmpreună
montată cu
estescule
utilizat
sau pentru
materiale
a ridica
de intervenţie
la nivelele
şi
deplasarea platformei în lungul rafturilor. Platforma pentru persoane este utilizată şi
pentru ridicarea la punct fix, pentru intervenţie la lămpile de iluminat sau înlocuiri de
panouri de afişaj .
1. 4.1. Montarea şi asigurarea platformei pentru persoane pe furcile utilajului de
ridicat se face astfel :
• se introduc furcile sub nacelă, prin fiecare pereche de saboţi,
• se ridică cea. 500 mm de la sol platforma şi înclină turnul mobil spre spate la
maximum,
• se trecând
dispozitivului, introduceprin
siguranţa (bulonulfurci,
spatele fiecărei cu ştift)
iar la prin orificiulcursei
terminarea cu cătare din braţele
se orientează cu
mânerul în jos.
1.4.2. Descrierea activităţii lucrătorului în nacelă
In cadrul operaţiei de intervenţie tehnică lucrătorul ia în nacelă scule şi materiale
tehnice. Activitatea de lucru se desfăşoară în aria nacelei sau în imediata apropiere a
acesteia, fără a necesita aplecarea în exterior a lucrătorului.
Distanţa maximă de lucru, în afara nacelei, este limitată de lungimea braţelor
lucrătorului.
La operaţia de inventariere a mărfurilor lucrătorul stă în nacelă şi este deplasat de-
a lungul rafturilor superioare, notând situaţia găsită.
În cazul intervenţiei ocazionale la paleţii amplasaţi pe rafturile superioare, ce au

mărfuri răsturnate şi nu pot fi coborâte clasic, lucrătorul acţionează din nacelă pentru
rearanjarea mărfurilor pe palet sau coboară o parte din acestea pentru uşurarea
operaţiei de degajare.
Toate operaţiile de manevrare a utilajului de ridicat, dotat cu platformă pentru
persoane, se execută cu manipulantul prezent permanent la comenzi, comunicarea cu
lucrătorul din nacelă
supraveghează sela face
activitatea prin intermediul coordonatorului lucrării ,care
înălţime.
2 . Manevre permise si nepermise ,cauzele deranjamentelor
2.1 . Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor
2.1.1. „Lent şi fără şocuri ":
Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucru
se obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor
(manete şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasă
de operator (mică - „melc", respectiv mare).
Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cu
condiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteia
printr-o decelerare progresiva.
2.1.2. „Ergonomia comenzilor ":
Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acţionate in
sensul „aşteptat" al mişcărilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea /
indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam);
centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau
dreapta
in sensulpe
inclinarii
direcţia(catre
cinematica)
conducător
; înclinarea
sau dinspre
turnului
conducător),etc.
se comanda prin maneta acţionată
2.1.3. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv a
observărilor acestora":
- Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le
poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş " ,în
timp ce comanda si „coborârea furci"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa
comande coborirea furcilor si numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţie
regulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).
Astfel va putea supraveghea secvenţial ,succesiv, derularea fiecărei mişcări
comandate. Stivuitoristul
simultan(sau poate
suprapus) deşi se să observe
măreşte în acelaşi riscul
considerabil timp, mai multe mişcări
accidentelor comandate
provocate de o
conducere defectuoasă,provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in
cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan(pe aceiaşi
parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci"
cu „avansare/retragere turn" ,respectiv „inclinare turn".
- Deasemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a
autostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit
până la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive,
distanţele între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă care
acesta trebuie să treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul
unui viraj cu 180care
grade) succesiv, la muchiile
dată lade
gabarit diagonal-opuse al
autostivuitorului se roteşte (prima muchia cabinei în sensul întoarcerii,apoi la

muchia opusă pe diagonală) şi ,apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şi
continue rulajul.
Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie "
,conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare,comanda
2.2 . Manevre nepermise , cauzele deranjamentelor
2.2.1. Manevre nepermise
ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este
coborâtă. C cât încărcătura este mai ridicată cu
atât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţi
sau coborâţi încărcătu până când există spaţiu
suficient de manevrare. încărcătu trebuie să fie în
aşa fel poziţionată încât să nu fie împiedica
vizibilitatea şoferului, în caz contrar manevrele se vor
face c spatele. în cazul în care nici acest lucru nu
este posibil o al persoană trebuie să de indicaţiile de
manevrare. în acest caz se \. conduce numai cu viteză
redusă, si cu foarte mare atenţii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care
dă indicaţiile c manevrare nu mai este în raza vizuală a şoferului.
- Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate.
- Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi demarările puternice şi
opririle bruşte!
- Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata.
ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să depăşească

marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme
de ridicare laterală).

Condusul în pante (urcuş, coborâş]

La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pe
partea dinspre capătul furcilor. Se acceptă numai şofajul în pantele care sunt
accesibile traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigure
şi el că panta
apropierea este aderentă.
acestora. Nu se
La coborârea acceptă
pantelor, seîntoarcerea
conduce cu sau parcarea
viteză redusă. în pante sau în
Nu va deplasaţi niciodată cu căruciorul elevator cu sarcina deplasată

lateral (descentrată) sau cu aceasta depăşind marginea (stâlp
translatat - deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).
Capitolul H
INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA
OFICIALA
1. întreţinerea si revizia stivuitorului

a) întreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o unitate
autorizată de ISCIR-INSPECT IT, care are în componenţă personal calificat şi instruit
în acest scop compus din mecanici, lăcătuşi şi electricieni cu o practică de cel puţin 2
ani în meserie, constituiţi în echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni,
ingineri).
b) Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică a
stivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în general
din:
- curăţirea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de frânare şi de direcţie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;
- ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
- verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice;
- verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
- verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuire
subansamblelor uzate;
- verificarea
strângerea elementelor
elementelor de demanipulare
îmbinare, aaarticulaţiilor,
sarcinii; a dopurilor de golire şi de control,
al piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;

- verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare;

- verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor.
c) întreţinerea şi revizia părţii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul
scos complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade de
protecţie.
d) Periodicitatea
complexitateaşistivuitorului,
volumul lucrărilor
regimulde de
întreţinere şi revizie
funcţionare sunt stabilite
şi condiţiile în funcţie
de mediu de
în care
lucrează.
f) Operaţiile de întreţinere şi revizie executate se vor consemna în registrul de videnţă
supravegherii stivuitorului sub semnătură
1.2. Inspecţie si intretinere după necesitate si graficul la electrostivuitorul FM 14
Prima inspecţie
Verificări şi lucrări după primele 50 -100 de ore de funcţionare
- Verificaţi nivelul uleiului din
cutia de viteze; realimentaţi, daca
este cazul (nivelul orificiului de
umplere)
- Verificaţi fixarea rotii de
tracţiune, a piuliţelor rotii si
cauciucul, sa fie bine strânse.
- Veridficati ca toate
conexiunile si prizele sa fie bine
strânse.
- Verificaţi nivelul uleiului in
rezervor (prin vizor), umpleţi pana
sus daca este necesar.
- Verificaţi nivelul lichidului de
frâna din rezervor si completaţi
pana
Plan (schemă) de sus daca este cazul.
întreţinere
Planul de intretinere este valabil
pentru o utilizare normala pentru
un schimb de 8 ore pe zi. Pentru
o utilizare de mare putere sau
pentru o utilizare in mai multe
schimburi, intervalele de timp la
care se fac lucrările de intretinere
trebuie scurtate corespunzător, la
trei optimi, de exemplu.
Pentru utilizarea in depozite cu
temperatura scăzuta (-30°C),
intervalele de intretinere
multe echipe, reducerea se
se reduc
face inla funcţie
jumătate
deiar in exploatarea
atilizare, cu mai
la jumătate, la
sfert sau o sesime.
Întreţinere la trei luni sau la fiecare 500 de ore de funcţionare
Unitatea de transmisie
• Verificaţi cutia de viteze de zgomote si scurgeri.
• Verificaţi,nivelul uleiului din cutia de viteze; umpleţi, daca este necesar.
• Verificaţi fixarea ferma a imbinarilor cu şuruburi (respectaţi momentul de strângere al racordului)
• Verificaţi starea si uzura rotii motoare.
• Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a şuruburilor rotii si a cauciucului.
• Verificaţi periile de cărbune si schimbati-le daca este cazul.
• Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor
• de cărbune
Verificaţi sunt dăunătoare
zgomotele sănătăţii.
in funcţionare Folosiţi omotorului
ale lagărelor masca dede respirat de protecţie)
transmisie; schimbati-le daca este
cazul.

Directia
- Verificaţi mobilitatea si uzura lagărelor plăcii turnante.
- Verificaţi tensiunea din lanţul de direcţie.
- Verificaţi mobilitatea direcţiei, când vehiculul este calat.
- Verificaţi reglarea corecta a sistemului de direcţie prin controlul funcţionarii
- Verificaţi periile de cărbune ale motorului de direcţie si schimbati-le daca este cazul.
- Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura
periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).
- Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de direcţie; schimbati-le daca este
cazul.
- Reglaţi roata de direcţie (volanul). Verificaţi mecanismul limitator.
Frânele
• Verificaţi performantele si reglajul frânelor de parcare si de picior.
• Verificaţi frâna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent).
• Verificaţi grosimea si starea garniturii de frâna; schimbati-o daca este necesar.
•• Verificaţi jocul frânării;
Aspiraţi particulele reglaţi,dindaca
rezultate e nevoie.
uzura garniturii de frâna cu aer comprimat de joasa presiune
far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de frâna sunt
dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).
• Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si umpleţi pana sus, daca este cazul.
• Verificaţi valorile de decelerare ale frânei (cu un dinamometru, de exemplu) după fiecare nouă
reglare a forţei de frânare.
Saşiul
• Verificaţi starea si funcţionarea intrerupatoarelor de sfârşit de cursa si a intrerupatoarelor
limitatoare
• Verificaţi starea si funcţionarea (mobilitatea) capotei, a uşilor si a capacelor.
• Verificaţi vizual protecţia de deasupra capului.
• Verificaţi de uzura şinele de ghidare ale căruciorului retractabil.
• Verificaţi starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale căruciorului retractabil.
• Verificaţi uzura căruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale.
Dispozitive de ridicare
• Verificaţi funcţionarea si etanşeitatea cilindrului elevator.
• Verificaţi starea, ungerea si tensiunea in lanţuri.
• Verificaţi corecta funcţionare a rolelor de lanţ.
• Verificaţi uzura ghidajelor si a suprafeţelor stâlpului.
• Verificaţi starea rolelor de lanţ.
• Verificaţi starea si reglajul rolelor stâlpului si a culisoarelor.
• Verificaţi vizual furcile de fisuri sau indoiri.
• Verificaţi ca mecanismul furcilor sa funcţioneze perfect.
• In cazul stâlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificaţi suprafeţele
glisante si ungeţi.
• Verificaţi starea si mobilitatea căruciorului (platformei) de incarcare.
• Verificaţi uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale.
• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de înclinare.
• Verificaţi funcţionarea cilindrului de înclinare; verificaţi etanşeitatea acestuia.
• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de translaţie
(deplasare).
• Verificaţi funcţionarea cilindrului de translaţie (deplasare); verificaţi etanşeitatea acestuia.
Rotile
• Verificaţi starea, fixarea si uzura (aderenta) roţilor de incarcare.
• Verificaţi mobilitatea rotii mobile.

Echipamentul electric
• Verificaţi starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei.
• Bateria:
- Măsuraţi tensiunea bateriei (cu sarcina)
- Măsuraţi izolaţia tăvii
- Verificaţi nivelul acidului
• Verificaţi funcţionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasării, accelerării, schimbării
direcţiei de mers.
• Verificaţi fixarea tuturor conexiunilor si prizelor.
• Verificaţi daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este necesar.
• Verificaţi valorile siguranţelor.
Echipamentul hidraulic
• Verificaţi etanşeitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca este
cazul.
• Verificaţi daca motoarele pompelor funcţionează zgomotos.
• Verificaţi periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul.
•periilor
Aspirati praful desunt
de cărbune cărbune de pe periile
dăunătoare de Folosiţi
sănătăţii. cărbune.o (Pericol:
masca deParticulele
respirat deproduse prin uzura
protecţie).
• Curăţaţi sau schimbaţi filtrul uleiului hidraulic.
• Verificaţi nivelul uleiului din rezervor, umpleţi pana sus daca este cazul.
Schema de lubrefiere
Lubrefiati conform schemei de lubrefiere.
1. Ungeţi lanţurile de direcţie cu vaselina cu mai multe utilizări - la fiecare 3 luni
2. Ungeţi palierul traversei basculante cu o vaselina cu
multiple utilizări - la fiecare 12 luni
3. Ungeţi toate părţile in mişcare - la fiecare 3 luni
4. Schimbaţi lichidul de frâna - la fiecare 12 luni
5. Schimbaţi uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni
6. Schimbaţi uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni
7. Pulverizaţi lanţurile - la fiecare 3 luni
8. Ungeţi rulmenţii rotii mobile - la fiecare 12 luni
9. Protejaţi impotriva coroziunii suprafeţele de translaţie
ale stâlpului,aplicând o pelicula de vaselina
- la fiecare 3 luni
10. In cazul stâlpului sau al furcilor cu deplasare
laterala: Ungeţi suprafeţele glisante cu vaselina cu
multiple intrebuintari
- la fiecare 3 luni
11. Ungeţi suprafeţele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari
- la fiecare 3 luni
Dispozitive de comanda si de siguranţa
• Verificaţi dispozitivele de siguranţa in funcţie de echipament; reparati-le daca este cazul.
• Verificaţi starea si funcţionarea tuturor dispozitivelor de comanda
• Verificaţi starea scaunului şoferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si fixarea.
Plăcutele
• Verificaţi existenta si lizibilitatea tuturor plăcutelor de identificare, de instrucţiuni si cu
capacitatea de încarcare.

2. Reparaţia stivuitorului
a) Condiţia de bază pe care trebuie să o satisfacă repararea stivuitoarelor este
asigurarea funcţiona în condiţii de securitate pe toată perioada de utilizare.
b) Repararea stivuitoarelor trebuie să fie făcută de agenţi economici care dispun de
c)
mijloacele
Documentaţiatehnice corespunzătoare
tehnică şi sunt
pentru repararea autorizaţi de
stivuitoarelor se ISCIR-INSPECT IT.
va elabora de către
proiectanţi autorizaţi (ISCIR-INSPECT, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege.
Proiectantul răspunde de alegerea corectă a soluţiilor constructive, de alegerea
materialelor, de calculul de rezistenţă al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit
condiţiilor de funcţionare date, precum şi de stabilirea metodei* şi volumului de
verificare după reparare.
d) Reparatorul răspunde de alegerea corectă a procedeelor tehnologice de execuţie şi
de calităţile execuţiei şi a materialelor folosite, în conformitate cu prevederile
prezentei prescripţii tehnice, prevederile documentaţiei tehnice pentru reparare şi cu
instrucţiunile de reparare a stivuitoarelor.
Condiţiile privind autorizarea reparatorilor precum şi obligaţiile şi responsabilităţile ce
le revin sunt prevăzute în PTR1-2010
e) Autorizaţia de a repara stivuitoare nu este necesară atunci când reparaţia se
efectuează de producătorul instalaţiei.
f) In cadrul lucrărilor de reparare a stivuitoarelor trebuie să fie folosit personal calificat
şi instruit anume în acest scop.
g) Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor la
executare lucrărilor de reparaţii.
h) La lucrările de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de protecţia
muncii şi Normei Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor valabile pe teritoriul
României.
3. Verificarea tehhnica oficiala „incercari statice si dinamice ,autorizatia de
funetiottare,verificari periodiice ta scadenta
3.1. Generalităţi - autorizaţia de funcţionare
a) Stivuitoarele pot fi puse în funcţiune numai după obţinerea autorizaţiei de funcţionare în
urma unei verificări tehnice oficiale efectuate în conformitate cu prevederile prezentei
prescripţii tehnice.
b) Stivuitoarele vor fi înregistrate în evidenţa tehnică a ISCIR-INSPECT IT, iar verificarea
tehnică oficială va fi efectuată de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de
RSVTI al unităţi deţinătoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT.
c)Pentru
caz, obţinerea
cu unitatea autorizaţiei
de montaj de să
trebuie funcţionare
solicite înascris
stivuitoarelor, beneficiarul
la ISCIR-INSPECT IT,de acord, după
efectuarea
verificării. Totodată, va prezenta următoarea documentaţie:
• cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz. În cazul
instalaţiilor importate se va prezenta şi documentul/dovada de luare în evidenţă
eliberat(ă) de ISCIR- INSPECT la efectuarea importului;
• declaraţia de conformitate a stivuitorului;
• procesul-verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare.
d) Documentaţia va fi înregistrată la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul:
• fie data certă la care urmează să se efectueze verificarea de către inspectorul de
specialitate ISCIR - INSPECT IT;
• fie acordul scris în vederea verificării şi eliberării autorizaţiei de către RSVTI, din

cadrul unităţii deţinătoare.
e) Documentaţia incompletă va fi înapoiată unităţii deţinătoare pentru a fi completată, iar

data verificării va fi stabilită în condiţiile arătate anterior, după completarea acesteia.
f) Instalaţiile care necesită montare la locul de funcţionare vor fi pregătite şi prezentate la
verificarea vederea autorizării funcţionării de către unitatea care execută montajul. La

verificare trebuie să participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor din unitatea
de montaj respectivă.
3.2. Verificarea tehnica oficiala la prima punere in funcţiune
3.2.1. Înainte de începerea verificării se va face instructajul de protecţia muncii
persoanelor participante, de către deţinătorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi
îndepărtate din raza lui de acţiune.
Verificarea va fi condusă, după caz, de către inspectorul de specialitate al ISCIR-
INSPECT IT sau de către RSVTI .autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
3.2.2. Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă :

— există cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz;
— există declaraţia de conformitate a stivuitorului;
— există procesul - verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare;
— stivuitorul a fost executat, echipat, montat şi instalat în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice;
— stivuitorul supus la încercări a corespuns şi funcţionează normal;
— este asigurată întreţinerea şi revizia de către o unitate autorizată;
—
personalul de
construcţia
— manevrare
metalică este instruit
şi îmbinările şi autorizat;
acesteia nu prezintă defecte vizibile;
instalaţia electrică este echipată cu dispozitivele de protecţie necesare şi
—
prevăzută cu inscripţionările corespunzătoare;
— sunt prevăzute pe stivuitor: placă cu sarcina maximă admisă, inscripţionări de
avertizare şi plăcuţe de fabricaţie.
Acestea trebuie să corespundă cu stivuitorul prezentat pentru verificări.
3.2.3.Verificarea tehnică oficială constă din:
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;
b) încercări în gol;
c)
încercări în sarcină:
- statice;
- inamice;
d) încercări de stabilitate;
e) alte încercări.
a). încercările în gol se efectuează prin acţionarea mecanismelor stivuitorului, fără sarcină.
Cu această ocazie se verifică şi funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţia
limitatorului de sarcină.
b). încercarea statică se efectuează cu o suprasarcină cu 25% mai mare decât sarcina
nominală, ridicată le 100 mm de sol, timp de 10 minute, şi numai dacă verificările şi
încercările anterioare au avut rezultate corespunzătoare. Dacă mecanismul de ridicare
nu a fost dimensionat în acest scop, încercarea se va face indicându-se suprasarcina
de 10% şi adăugându-se fără şocuri diferenţa până la valoarea suprasarcinii cu care

trebuie să fie verificat stivuitorul.

Nu este admisă deformaţia permanentă a structurii portante (furci, mese, catarg, coloană).
Pentru această încercare se vor lua măsuri speciale în vederea evitării pericolului de
răsturnare (legare ci lanţuri, cabluri ctc).
Dacă la încercarea statică stivuitorul s-a comportat corespunzător se va trece la
c).efectuarea
încercărileîncercărilor
dinamice sedinamice.
execută cu sarcina nominală. Mişcările se vor executa în felul
următor:
- separat pentru fiecare mişcare a stivuitorului;
- porniri şi opriri pentru fiecare mişcare;
- lent şi fără şocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu înălţimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea
corespunzătoare capacităţii stivuitorului Ia înălţimea de ridicare maximă. Se urmăreşte ca
prinderea furcilor să nu permită:
- o dezagăţare nedorită (în special în timpul coborârii, dacă furca se izbeşte de un
obstacol);
- o alunecare laterală liberă (nefuncţionalitatea dispozitivului de zăvorâre).
Sarcina nominală ridicată la orice înălţime cu catargul în poziţie verticală trebuie să-şi
mentină înălţimea.
Coborârea de la sine a sarcinii nominale, în timp de 10 minute, nu trebuie să depăşească:
- 20 mm în cazul palanului dublu;
- 30 mm în cazul palanului triplu;
- 40 mm în cazul palanului cvadruplu;
- 100 mm în cazul acţionărilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul scăderii bruşte a presiunii fluidului
de lucru, s face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborâre a sarcinii va fi limitată
de către
Verificarea
o component
funcţionării
de securitate
limitatorului
la maximum
de sarcină,
30 m/min.
care constă dintr-o supapă care
acţionează în căzu creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizează
prin încercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decât sarcina nominală.
Se vor verifica scăpările de fluid ale sistemului hidraulic.
Translatoarelor stivuitoare li se verifică suplimentar funcţionarea paracăzătoarelor cu o
suprasarcină cu 10% mai mare decât sarcina nominală.
Încercarea constă în simularea creşterii vitezei de coborâre a mecanismului de stivuire
care trebuie să comande acţionarea paracăzătoarelor. Paracăzătoarele trebuie să
acţioneze sigur şi simultan pe glisierele coloanei atât la creşterea vitezei de coborâre
peste limitele admise cât şi în cazul ruperii cablului de tracţiune.
frânăInde
cazul translatoarelor
siguranţă stivuitoare,
(de avarie), care
se verifică în locul paracăzătoarelor
închiderea ei în mod automatausub
în componenţă
acţiunea o
limitatorului de viteză,
d). încercările de stabilitate se realizează prin coborârea sarcinii nominale şi oprirea
bruscă a acestei mişcări, care nu trebuie să provoace răsturnarea stivuitorului.
Dacă în cartea stivuitorului nu se precizează înclinarea maximă admisă a terenului
pe care poate circula acesta, se vor efectua încercările de stabilitate în conformitate cu
prevederile standardelor în vigoare.
Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare
1 .Cauzele avariilor si accidentelor
Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcţionare, prezintă unele
particularităţi, datorita:

- duratei
relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , când
pregătirile care se fac înainte de punerea in funcţiune a instalaţiei de ridicat sunt in
majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scăzut, uneori sunt chiar neglijabile;
- duratei scurte de lucru, la un obiect, când sunt necesare deplasări repetate ale
instalaţiilor de ridicat, in consecinţa apar la aceste solicitări suplimentare, datorita
manipulărilor transporturilor care fac sa se reducă din capacitatea lor de funcţionare;
- condiţiilor diferite de lucru de la un şantier la altul , de la o zona la alta (din punct de
vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaţii la care trebuie sa participe
stivuitoarele; contribuie la grăbirea procesului de uzura al acestora.
Principalele particularităţi prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor
si accidentelor ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce, dar in acelaşi
timp pot fi evitate, experienta acumulata pana acum , in domeniul folosirii instalaţiilor de
ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta
asupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru.
1.1. Gruparea avariilor si accidentelor
După natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fără accidente umane.
Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după cauzele
care le-au produs, se pe grupa astfel:
- avarii cauzate de personalul de deservire
- avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor
- avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
1.1.1. Avarii cauzate de personalul de deservire
Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit.
- avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav,
obosit, în stare de ebrietate, stare deprimata),
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de
întreţinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit).
1.1.2. Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelor
- avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru
- depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici
constructivi
- montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de
montaj
- nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice
normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectării instrucţiunilor de
supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cu
cele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii de ridicat.
- nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele
- nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la
terminarea acestuia de către personalul de deservire - neefectuarea verificărilor si
controlului zilnic si periodic.
1.1.3. Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoare


- avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica

- prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate
- lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte
- menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau
electrohidraulice nereglate, defecte, etc.
-- utilizarea unui sistem
avarii produse datoritanecorespunzator de mecanismelor
unor defecţiuni ale iluminare propriu al macaralei
- sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou uzat,
cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului)
- sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror
capacitate a scăzut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.)
- transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste
limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.)
- avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice
- tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate
- deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor elemente
neremediate în timp
- fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat si la
cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta.
1.1.4. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare
Aceste cauze pot fi :
- acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de vânt
puternice explozii, etc.)
- calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale
instalaţiilor de ridicat
ecruisari
- defecte
) careascunse
duc la ruperea
in materialul
sau distrugerea
elementelor
acestora
portante
după
(sufluri
un anumit
, incluziuni
numărnemetalice,
de cicluri
de lucru
- tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje
1.1.5. După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzele
producerii acestora se pot grupa astfel:
a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta
tehnica, control urmărire si supraveghere)
b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcini
neprevăzute calamităţi, defecte ascunse in material)
c) cauze
avarierea combinate,
instalaţiei adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la
de ridicat
OBSERV AŢII:
• Este necesar de la început sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a
unui accident concura mai mulţi factori: rareori aceştia acţionează in mod singular, cum ar
fi avariile si accidentele provocate de calamităţi, seisme, explozii, etc.
• In toate cazurile insa, acţiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau
indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu excepţia
perioadelor de repaus in care acesta lipseşte.
• Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele
producerii avariei saufactor

accidentului, poate consemna, in funcţie de gravitate, locul corect pe
care îl ocupă fiecare sau grupa de factori de influenta.

• S-a
făcut precizarea ca subiectul, adică omul ( cu mici excepţii) ia parte direct sau
indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele
producerii lor.
• Respectarea întocmai a unor reguli, instrucţiuni, norme prescrise reprezintă
fidelitatea practica a unei gândiri, a unor condiţii care au stat la baza conceperii si
proiectării instalaţieia de
sigure, îndelungate ridicat, reprezintă ceea ce se cheamă premisele unei funcţionari
acesteia.
• Orice abatere de la aceste reguli, instrucţiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau
accidente unele mai grave, altele neînsemnate, în funcţie de proporţia sau mărimea
abaterilor.
a). Cauze dependente de acţiunea personalului de deservire
Aceste cauze sunt dependente de :
- organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de funcţionare
a stivuitoarelor
- amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil
- execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în cartea
tehnica sau instrucţiunile de supraveghere tehnica
- exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive de
protecţie siguranţa ( opritori , tampoane , impamantare)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a
tehnologiei lucrărilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate
toate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a lucrărilor de construcţii - montaj
- folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult sub
nivelul normal, adică instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile
- personal
folosirea unui
de exploatare
personal de deservire slab calificat sau necalificat
- personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite de
prescripţiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR
- depăşirea sarcinii nominale
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau
de legat improvizate, neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere al
capacităţii formei sau modului de prindere
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înalta
tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzătoare,
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, fara
luarea- lucrul
masurilor corespunzătoare
pe timp pentru
de noapte , ceata sauevitarea ciocnirii,
apropierea unorlovirii
surseacestora,
de praf, fum , etc. fara a
se lua măsurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare,
- folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie in
cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabil
tehnologia de montaj , particularităţile acesteia,
- comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisa
prin notificare tehnica sau instrucţiunile proprii de exploatare.
b). Cauze independente de acţiunea personalului de deservire
pot fi Producerea
avariilor si accidentelor
personalului la
destivuitoare
deservire ,, ale
căror
saucauze
nu, depind si rar
nu
influenţate de acţiunea direct indirect este mai

întâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor sarcini neprevăzute , a

efectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de
acţiunea personalului de deservire pot fi :
- acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care
nu poate fi prevăzuta sau preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţie
corespunzătoare a instalaţie
insa ca la baza amplasări de ridicat , sa
stivuitoarelor astfel
steaîncât efectul
datele sa secare
statistice reducă la minim;pe
evidenţiază vaotrebui
perioada mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea lor.
- calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor
cauze din afara sferei de activitate.
- defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare,
formând zona de slaba rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea fi
semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte periculoase.
Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slaba
rezistenta iar diagonalele construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi înlăturate
prin înlocuirea acestora
Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzele
menţionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele
apar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea personalului de
deservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte grave.
c). Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor
Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit
accident , se constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista o
cauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de alte cauze mai
puţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grăbirea
efectului
Cauzele
producerii
pot fiavariei.
combinate , atât in cadrul celor indicate la 1.1.1.-1.1.4. cat si dintre
cele prezentate la împreuna cu b) , de exemplu:
- depăşirea momentului sarcinii
- combinarea mişcărilor
In ambele exemple cauzele se datoresc în aceeaşi măsura organizării
necorespunzătoare a locului de munca, nerespectării instrucţiunilor, normelor de
supraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile tehnice
proprii ale acestora.
1.2. Exemple de abateri de la normele de securitate in munca

- Este interzisa ridicarea sau

coborârea furcilor(cu sau fără
sarcină) în timpul deplasării
autostivuitorului.
- In timpul transportului cu
autostivuitorul, precum şi la
ridicarea/coborîrea furcilor
(încărcate sau nu), nici o
persoana nu are voie să
staţioneze la o distantă mai
mică de 2,5[m] de utilaj si în
nici un caz. sub sarcina
ridicată.
- în cazul în care încărcarea

împiedică
conducătorului,acesta
vizibilitatea va
fi dirijata de o alta
persoana
Manevrele în zona de lucru

trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce conducătorul autostivuitorului
s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.
Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale ale

mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pe
paletele goale sau încărcate;
- Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat
datorita apărătorilor laterale de cauciuc.
- Stivuitoristul va verifica prezente acestor apărători pe ambele pari laterale ale stivuitorului
cu turn retractabil si care se deplasează cu sarcina in dreapata conducătorului.
Căderea mărfurilor neasigurate pe palet ; deserventul

este protejat de grilajul utilajului
Este interzisa manipularea

(descărcarea / încărcarea) sarcinii de
către muncitori,când aceasta este
suspendata pe furci.

Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate :

Stivuitoristul are obligaţia să utilizeze ,dacă este cazul mijloace de blocare a zonei de
manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj
pt. culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii de
accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieşirea
acestuia din ghidaje
Mărfurile
si asigurata fata(lăzi, cutii, etc)
de palet; încărcate
pentru pe paleti,
ca mărfurile să nutrebuie să formeze
se deplaseze o stivămanevrelor
în timpul uniformă, de
centrată
deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale
si/sau folie.
2. Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si

accidentelor
(extras din normele generale si specifice de securitate in munca)
- Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă
a depăşit 18 ani.
- Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a cunoştinţelor
conform prevederilor din prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare.
- În timpul exploatării,conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia de
stivuitorist
Conducătorii de autostivuitoare trebuie să respecte următoarele:
a). Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia ISCIR
si ale instrucţiunilor
autorizat si car este speciale
autorizatreferitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost
să funcţioneze.

b). Să nu transporte persoane in cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pe

lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
c). Să asigure stabilitatea si siguranţa încărcăturii;
d). Să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul;
e). Cheia de la întrerupătorul principal se va păstra de către conducătorul
autostivuitorului; este interzisăconducătorul
temporară a autostivuitorului, predarea acestei cheiva
acestuia persoanelor
deconectastrăine;
curentullaelectric
părăsirea
prin
scoaterea cheii de la întrerupătorul principal.
f). Să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau
răsturnarea utilajului .
g). Să controleze starea tehnica a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic, cel de
frânare, de direcţie, de semnalizare si dispozitivele de siguranţă funcţionează corect,
făcând probe de lucru (ridicare - coborâre sarcină, înclinare înainte – înapoi a catargului,
etc.).
h). Să utilizeze , dacă este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cu
însemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj pe
culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii de
accesul persoanelor.
i). Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor
în faţa comisiei din cadrul magazinului.
• La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate următoarele:
a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului,obosiţi
sau care au primit sancţiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de
conducere;
b. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor cu stare de întreţinere
scurgere carburanţi (sistemul
necorespunzătoare si lubrifianţi,
de lipsa
frânare,
buşoanelor
de direcţie
desilade
rezervor,etc.)
semnalizare; defect, respectiv
c. Este interzisă ridicarea persoanelor cu autostivuitorul ,in afara situaţiilor când se
foloseşte echipamentul tehnic adiţional autorizat in acest scop.
d. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzătoare sau care prezintă defecţiuni
la cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare.
e. In cazul când se constata unele defecţiuni in funcţionarea autostivuitoarelor
(zgomote suspecte, scântei la electromotoare precum si alte fenomene neobişnuite in
funcţionare mecanismului de acţionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor
ansambluri) conducătorii sunt rugaţi sa oprească lucrul si sa aducă la cunoştinţa despre
aceasta conducătorului locului de munca. Lucrul se va reîncepe numai după înlăturare
defecţiunilor constatate.
• Mărfurile (lăzi,cutii, etc.) încărcate pe paleţi, trebuie să formeze o stivă uniformă,
centrată si asigurată fată de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul
manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre,acestea se vor asigura si ancora cu benzi
elastice speciale. Conducătorul autostivuitorului va verifica înainte de manevrare,
îndeplinirea acestor condiţii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fără elemente
lipsă sau deterioate) fiindu-i interzis să execute cu autostivuitorul manevrele de
deplasare,urcare/coborâre a sarcinilor,în alte condiţii.
• încărcătura care se transportă sau se ridică, trebuie să fie uniform distribuită pe
suprafaţa paletului si să aibe greutatea,respectiv poziţia centrului de greutate,
corespunzătoare indicaţiilor din diagrama de sarcini afişată în cabina utilajului.
• cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii utilajului, se va coborî
imediatInsarcina pe sol luându-se măsurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.

• Inainte
de a cobori încărcătura, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a se
aşeza sau stivui, acesta trebuind să fie curat si eliberat de orice obstacol.
• Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie făcuta lent, fără
smucituri si viteza redusa .
• (a) In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fi dirijat de o
altă persoană.
• (b) Pentru realizarea unei vizibilităţi maxime, deplasare a (marsul) electrostivuitorului cu cu
sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcţia "longitudinală a utilajului "(paralelă cu furcile), în
sensul "stingă conducătorului”. Sensul "dreapta conducătorului" este admis numai in fata stivei
(raftului).
• (c) Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul „înainte"; mersul,,înapoi " este
permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieşirilor din locuri inguste, precum si la coborirea de
sarcina a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice.
Este interzisă încărcarea autostivuitorului peste sarcina admisă a capacităţii de ridicare.
Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce
conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere. Este interzisa
manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de către muncitori, când aceasta este suspendata
pe furci.
Circulaţia autostivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acest sens.
Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme de ulei,carburanţi
si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din exterior, se vor păstra curătate, sau presărate cu
materiale antiderapante(sare,nisip,etc).
Viteza de deplasare trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10[km/h] pe
căile de acces, 5 [km/h] în interiorul magaziilor şi 2-3 [km/h],în locurile înguste. Viteza de deplasare
se va micşora obligatoriu si se vor emite semnale acustice,în următoarele situaţii:
- în locuri aglomerate.
- în locuri în care îsi desfăşoară activitatea grupuri de persoane.
- la trecerea pe lîngă usi.
-- alacurbe si intersecţii,precum
trecerea prin porţi. si la mersul înapoi(în direcţia sarcinii).
• In timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe autostivuitor, precum si
efecuarea unor manevre de degajare a spaţiului sau culoarului de deplasare a utilajului (înlăturarea
din drum a unor cărucioare sau obstacole,deschiderea uşilor sau porţilor de acces,etc). In timpul
transportului cu autostivuitorul,precum si la ridicarea /coborirea furcilor(încărcate sau nu), nici o
persoană nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si, în nici un caz, sub
sarcina ridicată.
Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor. Este interzisă
transportul cu autostivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor,cu excepţia celor
prevăzute cu săniei;
Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asigurate stabilitatea
sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare. Este interzisă
ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului.
• (1) Manevra de depăşire a altor utilaje, in interior, este permisa numai daca este absoluta
nevoie si numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat ca manevra nu prezintă pericol
pentru circulaţie.
(2) Depăşirea cu electrostivuitorul a cărucioarelor manuale si a clienţilor,este admisa
numai prin partea stingă a sensului de mers,cu mers încetinit, semnalizînd cel puţin de la 5[m].
• (1) Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcină, este admisă numai pe drumuri
netede si cu cadrul (catargul) in poziţie de transport; deplasarea se va face cu sarcina ridicată la
cel mult 200-300 [mm] de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi înclinat inapoi astfel încât
să se asigure o stabilitate corespunzătoare a sarcinii.
(2) Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicată mai mult de 300 [mm] fată de sol, este

permisă numai la operaţia de ridicare si se va executa numai în fata stivei

• Transportul cu autostivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive, etc. se va efectua
numai dacă acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare si transport specifice si
legale,pe care conducătorii utilajului sunt obligaţi să Ic cunoască si să le respecte.
• Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice. Este
interzis transportul lichidelor inflamabile,indiferent de cantitate, în vase ca: damigene, găleti sau
alte recipiente descoperite.
• Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când este utilizată lama
de deszăpezire, se va lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă este cazul,se vor folosi,în
mod corespunzător, lanţurile antiderapante din dotare.
• Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc ) trebuie
transportau direct pe furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de asigurare contra căderii
sau alunecării, precum si masuri de interzicere a staţionarii si circulaţiei persoanelor in raza de
manevra a autostivuitorului.
• Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de
acumulatoare electrostivuitorului.
• Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin împingere cu furcile de către alt autostivuitor.
• Esteavând
defecţiuni, interzisa pornirea
sarcina ridicata.motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei
• Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare acustica, optica,
precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata
• (1) Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de
funcţionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, de direcţie, de
semnalizare si stabilitatea.
(2) Lucrările de întreţinere si reparaţii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai de către
personal specializat, care va consemna în registre speciale (ISCIR), fiecare intervenţie de acest
gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică, cel puţin o dată pe săptămână, sau conform
cărţi tehnice a utilajului.
• Conducătorilor de autosti vuitoare le este interzisa staţionarea in zona de acţiune a
mijloacelor de ridicat.
• (1) In timpul deplasării conducătorul autostivuitorului va păstra faţă de utilajul din faţă o
distantă care sa-i permită, in cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers,evitarea
unei coliziuni.
(2) Se interzice depăşirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în mers.
Distanta în urma acestora trebuie să fie de minim 10[m].
• Este interzis să se conducă autostivuitorul cu o singură mână.
• Conducătorului de autostivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce manevrează
utilajul
• Se interzice conducătorului de autostivuitor să părăsească utilajul cu sarcina ridicată. La
părăsirea oportună a utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna de mână si se va scoate
cheia din contact,
• In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte de remedierea
defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din zona periculoasă;
prezenta utilajului defect trebuie semnalizată.
• Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a autostivuitorului, mai puţin a
transpaletului stivuitor.
• (1) Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcina ridicată
pentru evitarea răsturnării. Frânarea bruscă este permisă pentru evitarea accidentelor si numai
atunci când sarcina este în poziţie coborâtă.
•
(2) în particular, daca o sarcina este ridicata simultan cu doua sau mai multe
autostivuitoare,trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee care sa asigure o buna coordonări

operatorilor.
(3) Utilizarea în aer liber a autostivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiile
meteorologice se deteriorează pana la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de
securitate a ephip ameţitului, expunându-se angajaţii la riscuri.
Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţi în
particular
• Se vor respecta următoarele reguli:
a. Este interzisă identificarea locurilor unde se depozitează paietul cu marfă, respectiv
locul unde se preia paietul cu marfă, în timp ce se comandă deplasarea elctrostivuitorului;
aceste vor identifica în prealabil,
b. Atunci când furcile sunt libere de marfă, deplasarea autostivuitorului se va face cu
catargul vertical si furcile coborâte cât mai aproape de sol.
c. Este interzisă depozitarea pe rafturi,prin suprapunere,a doi sau mai mulţi paleti încărcaţi,
d. Înălţimea stivei de mărfuri pe palet,va fi de 1,5 ori latura mică a bazei stivei. Această
înălţime va putea fi depăşită, dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare.
e. Când sarcina este ridicată,este interzisă înclinarea catargului,atunci când acesta se află
în poziţie avansată.
•
trebuiePodeaua
să menţinute
si postul
în permanentă
de conducere,curate,
precum
în scopul
si pedalele
prevenirii
de acţionare
alunecărilor.
a autostivuitoare-lor,
Se interzice orice
fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării autostivuitorului.
• Măsuri de protecţie în caz de avarie la utilizarea platformei pentru persoane :
- Lucrătorul de pe platformă este instruit şi echipat conform normelor specifice de
securitate muncii pentru lucru la înălţime,
- în cazul constatării unei avarii, la platformă în timp ce este ridicată, se coboară aceasta în
cât mai scurt timp, lucrătorul din nacelă stând liniştit, fără mişcări bruşte.
- La constatarea unei avarii la utilajul de ridicat, manipulantul, îl anunţă pe lucrătorul din
nacela că urmează să coboare imediat platforma.
- Orice intervenţie pentru înlăturarea avariei produse se face numai după părăsirea
platformei de către lucrători, sub coordonarea persoanei care conduce lucru la înălţime.

pdfslide.net_suport-de-curs-stivuitorist-cursant

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pdfslide.net_suport-de-curs-stivuitorist-cursant

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/10/2018 SUPORT de CURS Stivuitor ist-c ursa nt - slide pdf.

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 1/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare.

1.2. După modul de acţionare principală a roţii motoare, autostivuitoarele se clasifică în :

1.4. După locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in :

1.5. După felul catargelor,autostivuitoarele

1.6.După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :

2. Descrierea tipurilor de stivuitoare.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 2/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 3/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 4/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

• Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din :

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 5/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 6/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 7/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

În cazul în care încărcătura care se află în poziţia

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 8/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 9/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE

1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 10/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

• far pentru iluminat la locul de muncă.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 11/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 12/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. C. Dispozitive de frânare

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 13/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 14/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. D. Cabluri si lanţuri

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 15/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

fig. 20 fig. 21 fig. 22

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 16/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 17/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

2.2.2. După modul de construcţie pot fi:

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 18/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 19/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Acest dispozitiv este folosit când se

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 20/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist

http://slide pdf.c om/re a de r/full/supor t-de -c urs-stivuitor ist-c ursa nt 21/49

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE GORJ

Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor