Pedagogia Waldorf

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 4

ALTERNATIVE EDUCAȚIONALE.

PEDAGOGIA WALDORF
Alternativa educațională este o formă de organizare școlară ce constă în
forme și metode de organizare și funcționare a acivității instructiv-educative,
diferite de cele specifice existente într-o anumită perioadă de timp. Aceasta își
propune să corecteze sau să completeze unele lacune sau imperfecțiuni ale
sistemului oficial, înlocuiește unele forme de educație utilizând strategii didactice
diferite sau complementare, reorganizând cadrul și funcționarea instituției școlare.
În cadrul sistemului național de învățământ există cinci alternative
educative: Waldorf, Step By Step, Montesori, Freinet și Planul Jena.
Pedagogia Waldorf a fost creată de către Rudolf Steiner, la propunerea și
cu finanțarea proprietarului fabricii de tutun Waldorf din Stuttgart, Emil Molt,
pentru a veni în ajutorul angajaților fabricii sale, în anul 1919 în Stuttgart,
Germania. Este o formă de învățământ concepută pe metode antroposofice de
predare și de educare, concepție fundamentată de același Rudolf Steiner, prin care
susține existența unor percepții suprasensibile de către toți oamenii, prin
dezvoltarea cărora, urmând o metodă precisă și sistematică, se poate atinge
perceperea nemijlocită a spiritualului.
Obiectivul fundamental al pedagogiei Waldorf este întărirea, cultivarea și
organizarea celor trei componente esențiale ale ființei umane: voința, simțirea și
gândirea, la fiecare nivel de vârstă. Concepția pedagogică a școlilor Waldorf
susține că numai printr-o predare corespunzătoare necesităților interioare ale
fiecărei vârste se poate ajunge la o dezvoltare a omului în sensul libertății, fiind și
numită "educație pentru libertate", nefiind vorba de un învățământ ce acordă o
libertate deplină copilului, ci de o pregătire în vederea dobândirii unei gândiri
independente, odată cu maturitatea.

1
Un rol important în Școala Waldorf , în educarea voinței o are ritmul orei, al
zilei, al lunii, al anului. Acesta este evidențiat de împărțirea cursului principal, care
durează două ore, în trei părți:
- o parte ritmică, ce solicită voința copilului;
- o parte cognitivă, adresată intelectului;
- o parte de povestire, adresată simțirii.
Ritmul zilei facilitează aprofundarea subiectelor teoretice prin aplicarea lor
în practică şi prin însufleţirea lor artistică.
Ritmul lunii constă în existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic
între orele 8 şi 10 sunt studiate materiile principale (română, matematică, fizică,
chimie, geografie, istorie, biologie etc.), aceste module denumindu-se epoci.
Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasă studiază o materie, zilnic,
primele două ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Într-o astfel de epocă, se
parcurge chiar toată materia dintr-un an şcolar.
Urmează alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu acea materie doar peste câteva
luni, poate chiar peste un an.
Nu toate materiile însă se studiază însă în epoci. Se predau în sistem
modular limba maternă şi gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia
şi ştiinţele naturii. Aceste materii pot să apară şi în ore de exerciţii care au rolul de
a fixa cât mai bine materia la cursul de bază. Celelalte materii, cum ar fi limbile
străine, educaţia fizică, desenul şi celelalte activităţi artistice sau practice, apar ca
ore fixe după cursul de bază şi orele de exerciţii.
În sistemul de învățământ Waldorf nu se folosesc manualele unice, ceea ce
conduce la implicarea elevilor în documentarea din mai multe surse pentru a studia
o anumită temă, la creșterea respectului față de cărți, cât și a autorității profesorului
care poate astfel să introducă în cadrul procesului de învăţământ noi informaţii sau
materiale apărute în domeniul respectiv, şi are posibilitatea de a adapta nivelul
2
predării şi al cerinţelor la nivelul clasei. Elevii școlarizați în acest tip de școală își
formează păreri cât mai obiective, în timp devenind cu ușurință autodidacți.
Cursurile artistice și cele practice au o pondere ridicată în Școala Waldorf,
dorind astfel să ofere fiecărui copil ceea ce i se potriveşte, dar intervenind şi cu
preocupări în domenii spre care acesta nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei
educaţii complete.
Exemple de activități:
- în clasele primare, atât fetele cât şi băieţii tricotează, ceea ce ajută la
formarea vederii în spaţiu, necesară îndeosebi matematicii;
- la începutul fiecărei zile, întreaga clasă parcurge o parte ritmică în care
cântă, recită sau dansează (jocuri adecvate vârstei, însoţite de bătăi din
palme, jocuri ritmice şi gesturi sugestive).
Partea ritmică îi unește, canalizându-le energia şi pregătindu-i pentru oră.
Cursurile artistice le educă stările sufleteşti. Prin acestea, elevul îşi cultivă
capacitatea de a percepe stările sufleteşti, dezvoltându-şi abilităţi de comunicare
nonverbală.
Pentru a respecta particularităţile de vârstă, antropologice, care sunt unitare
în perioada 7 -14 ani, ce presupune imanent în mod obiectiv prezenţa unei aceleiaşi
persoane în această funcţie coordonatoare, activitatea clasei este realizată, de
obicei, de către un profesor, care coordonează evoluţia şcolară a elevilor pe
parcursul unei trepte şcolare, numit „învăţătorul clasei”, care are obligația
pedagogică de a preda un număr de discipline, cuprinse în epoci, de-a lungul celor
opt ani de studiu, până la liceu.
Datorită formelor legislative şi de pregătire existente, această formă de
organizare nu este oficial acceptată în România, dar este încurajată de unele
inspectorate şi de cercetători în pedagogie şi de psihologi.

3
Un fundament pedagogico-organizatoric în Școala Waldorf este discutarea
tuturor problemelor şcolii, îndeosebi a celor pedagogice, în consiliul profesoral, în
care profesorii discută toate aspectele pedagogice din timpul săptămânii, sunt luate
în discuţie clase de elevi sau elevi în parte, care trec printr-o situaţie mai dificilă
sau mai deosebită şi au nevoie de atenţia întregului corp profesoral pentru a depăşi
situaţia creată, sunt dezbătute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate,
la care participă toţi profesorii şi învăţătorii, copilul rămânând imaginea centrală a
preocupării fiecărei teme.

Bibliografie
1. Steiner, Rudolf, Antropologie generală, Ed. Triade, Cluj, 2001
2. Programele și planurile cadru pentru învățământul Waldorf
3. Felea, Gheorghe, Alternativele educaționale din România, Ed. Triade, Cluj,
2002
4. https://waldorf.ro/pedagogia-waldorf/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pedagogie_Waldorf
6. http://isjcj.ro/htm/noiembrie2007/Alternativ/scurt%20istoric%20alternative
%20educationale.pdf

S-ar putea să vă placă și