3.

Boli ale miocardului

 Definiție:
 Sunt afecțiuni inflamatorii și neinflamatorii ale mușchiului cardiac
 Afecțiuni inflamatorii = miocardite
 Afecțiuni neinflamatorii = miocardiopatii

 Etiologie:
 Miocardite:
- R.A.A.
- Difterie
- Febră tiftoidă
- Scarlatină
- Angine
- Viroze
- Alergii
 Miocardiopatii:
- Tulburări electrolitice
- Mixedem
- Tireotoxicoze
- Anemii
- Disproteinemii
- Lupus eritematos

 Clasificare:
 Miocardită:
- Primară (idiopatică)
- Secundară
 Miocardiopatii:
- Primitive
- Secundare

 Tablou clinic:
 Miocardită primară:
- Febră
- Insuficiență cardiacă
 Tahicardie
 Suflu sistolic funcțional apical
 Diminuarea zgomotului I
 Tulburări de ritm și de conducere
 Galop
 Puls alternant
 Edem cardiac

 Complicații și evoluție:
 Miocardită primară:
- Sfârșit letal în câteva săptămâni

4. Boli ale pericardului

a) Pericardită acută
 Definiție:
 Inflamația acută a pericardului cu apariția, la început, a unui exsudat fibrinos și, ulterior, serofibrinos.
 Etiologie:
 R.A.A
 TBC
 Pericardită acută benignă
 Clasificare:
 După forma clinică:
- Pericardită uscată
- Pericardită exsudativă
 După etiologie:
- Pericardită reumatismală
- Pericardită tuberculoasă
- Pericardită acută benignă

 Tablou clinic:
 Pericardită uscată:
- Durere retrosternală cu iradiere spre umărul stâng și zona subclaviculară stângă, agravat de inspirație
- Frecături cardiace
- Zgomot independent de sitolă și diastolă, superficial
 Pericardită exsudativă:
- Diminuarea sau dispariția durerii precordiale
- Accentuarea dispneei
- Febră
- Frisoane
- Astenie
- Transpirații
- Tahicardie
- Semne de compresiune a organelor din jur :
o Tuse
o Disfagie
o Cianoză

 Diagnostic:
 Radiografie toracică
 Hemocultură
 Antibiogramă
 VSH

 Tratament:
 Etiologic
 Corticoterapie
 Salicilat de sodiu
 Antibioterapie
 Analgezice
 Dietă hiposodată

 Complicații și evoluție:
 În pericardită acută benignă vindecarea este spontană
 Complicații:
- Pericardită cronică constructivă

b) Pericardită cronică constructivă

 Definiție:
 Afecțiune cronică caracterizată prin simfizarea, transferarea fibroasă și calcifierea pericardului

 Etiologie:
 TBC
 Pericardită acută benignă sau exsudativă
 De obicei la barbații tineri

 Tablou clinic:
 Tamponadă cardiacă cu manifestări reduse
 Dispnee de efort
 Ortopnee
 Raluri de stază
 Edem pulmonar acut
 Turgescența venelor jugulare
 Ascită
 Hepatomegalie
 Tahicardie
 Hipotensiune arterială

 Diagnostic:
 Radiologie toracică
 Hemocultură
 Antibiogramă
 VSH
 Electrocardiogramă
 Cateterism cardiac

 Tratament:
 Regim hiposodat, hiperproteic
 Diuretice
 Paracenteză
 Tonicardiace
 Tratament chirurgical

 Complicații și evoluție:
 Evoluție spre insuficiență cardiacă
c) Revărsate pericardice neinflamatorii
 Definiție:
 Hidropericardul:
- Prezența unui revărsat neinflamator în cavitatea pericardică, care depășește 100ml și care, de obicdei,
este un transsudat
 Hemopericardul:
- Prezența unei cantități de sănge în cavitatea pericardului
 Pneumopericardul:
- Prezența unei cantități de aer în pericard
- De obicei se întâlnesc forme asociate:
o Hidro-pneumopericardul
o Hemo-pneumopericardul

 Etiologie:
 Hidropericardul:
- Insidios
- Insuficiență cardiacă
- Mixedem
- Glomerulonefrita
- Stări cașectice
 Hemopericardul:
- Ruptura inimii după IMA
- Tumori pericardice
- Ruptura unui anevrism aortic
 Pneumopericardul:
- Perfirație traumatică a pericardului
- Stabilirea unei comunicări între pericard și organele vecine

 Clasificare:
 Hidropericard
 Hemopericard
 Pneumopericard

 Tablou clinic:
 Hemopericardul:
- Dureri precordiale
- Dispnee intensă
- Semn de hemoragie internă
 Pneumopericardul:
- Dureri violente precordiale
- Dispnee
- Cianoză

 Diagnostic:
 Pneumopericardul:
- Radiologie toracică

 Tratament:
 Hemopericardul:
- Chirurgical
 Pneomopericardul:
- Tratament etiologic

 Complicații și evoluție:
 Hidropericardul:
- Anasarcă
 Hemopericardul:
- Moarte subită
 5. Boli congenitale ale inimii

 Definiție:
 Defect septal atrial:
- O deschidere între atriul stâng și cel drept, ceea ce face ca sângele să treacă dintr-un atriu în celălalt
 Defect septal ventricular:
- O deschidere între ventriculul stâng și cel drept, ceea ce face ca sângele să treacă dintr-un ventricul în
celălalt
 Defect septal atrio-ventricular:
- Vastă comunicare în centrul inimii cu afectarea etajului atrio-ventricular
 Persistența canalului atrial:
- Canalul se află între aortă și trunchiul arterial pulmonar și nu se înhide după naștere
 Coarctația de aortă:
- Îngustarea aortei descendente, care determină limitarea curculației sângelui către regiunile inferioare
ale organismului
 Stenoză pulmonară:
- Îngustarea valvei aortice
- Circuitul sanguin către plămân este restricționt
 Stenoză aortică
 Transpoziția de vase mari:
- Originea aortei este în ventriculul drept, iar a aortei pulmonare este în ventriculul stâng
 Tetralogia FALLOT:
- Sunt prezente patru defecte:
o Steoza valvei pulmonare
o Defect septal ventricular
o Hipertrofia ventricuolară dreaptă
o Malpoziția aortei
 Trunchiul arterei comun:
- Defect interventricular larg, asociat cu emergența unui singur vas mare, care reprezintă singura cale de
golire a celor doui entriculi
 Anomalia parțială de întoarcere venoasă pulmonară
- O parte din venele pulmonre nu se mai varsă în atriul stâng, ci în atriul drept sau venele mari aferente
 Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară
- Toate venele pulmonare sau venele mari aferente se varsă în atriul stâng
 Prolaps de valva mitrală
- Tulburare funcțională apărută ca o cosecintă a altor anomalii congnitale
 Atrezia valvei tricuspide
- Nu există nici un fel de comunicare între triul drept și ventriculul drept
 Anomalia Ebstein
- Malformație a valvei tricuspide, care constă în implantarea anormală a foiței anterioare a valvei
 Sindrom de cord stâng hihoplazis
- Insuficientă dezvoltare a ventricului stâng, a valvelor de admisie și de ieșire, la care se adaugă
hipoplazia marcată a aortei ascendente

 Etiologie:
 Nou născuți prematuri
 Cauze genetice
 Consum de tutun, cafea și alcool în timpul sarcinii
 Boli infecțioase ale gravidei
 Medicație cu diferite săruri în timpul sarcini
 Tablou clinic:  Complicații:
 Infecții toracice frecvente  Bine tolerată la copii si adult tânăr
- Greutate sub media de vârstă
 Suflu  Deces după primii doi ani de viață
- Dispnee în timpul alimentației
- Transpirații
- Infecții toracice frecvente
- Tahicardie
- Aspect gri al pielii
 Tuse  Insuficiență cardiacă globală precoce
- Dispnee  Mortlitate crescută la vârsta sub 20 ani
- Dificultăți de alimentație
- Infecții respiratorii
- Suflu sistolic intens
 Înfecții toracice frecvente  Evoluție favorabilă
- Hrănire încetinită
- Dispnee
- Câștig în greutate redus
 Puls femural slab  Evoluție favorabilă
- Aspect marmorat al părții inferioare a
corpului
- Frecvență respiratorie crescută
 Insuficiență cardiacă
 Cianoză
 Hrănire deficitară  Rata mortalității la sugari
 Insuficiență cardiacă
 Detresă raspiratorie
 Saturație scăzută de 0
 Cianoză  Tratament chirurgical medicamentos
 Saturație scăzută de 0  Moartea între 20 – 32 ani
 Acidoză
 Detresă raspiratorie  moarte subită
 Cianoză
 Insuficiență cardiacă
 sincopă
 Cianoză  Fără tratament, media de viață este nu depășește
 Insuficiență cardiacă meonatală 1 an
 Suflu sistolic de ejecție
 Asimptomatic  Evoluție favorabilă
 Cianoză  Prolaps de valvă mitrală
 Dispnee
 Hepatomegalie
 De multe ori asimptomatic  Cianoza se accentuează cu vârsta
 Palpitații
 Tulburări de ritm
 Dureri precordiale
 Cianoză precoce  Bine tolerată fără tratament
 Suflu sistolic
 Cianoză neonatală  Greu tolerată la nou născuți
 Zgomot II dedublat, în 3 timpi
 Insuficiență cardiacă apărută la scurt timp după  Dedcesul survine între 5 zile și câteva săptămâni
națtere
 Cianoză
 Puls slab bătut

 Diagnostic:  Tratament:
 Ecografie  Chirurgical
 ECG  Medicamentos
 Examen radiologic - Pentru complicații infecțioase
 RMN - Pentru prevenirea insuficienței cardiace
 Scintigrafie cardiacă
 Scintigrafie pulmonară
 Cateterism cardiac
 Angiografie
 6. Tulburări de ritm cardiac

a) Tahicardie sinusală
 Definiție:
 Este o tulburar de ritm manifestată prin accelerarea ritmului cardiac înre 100-160/min, frecvența fiind regulată
și persistentă

 Etiologie:
 Efort
 Emoții
 În timpul digestiei
 După administrarea de medicamente
 După abuzul de excitante

 Tablou clinic:
 Palpitații
 Jenă precordială
 Transpirații
 Amețeli
 Oboseală

 Diagnostic:
 ECG
 Palparea pulsului
 Ascultația inimii

 Tratament:
 Sedative
 Evitarea situațiilor stresante
 Evitarea substanțelor care stimulează ritmul cardiac

 Complicații și evoluție:
 IMA
 AVC
 Netratată, poate produce deces
b) Tahicardie paroxistică
 Definiție:
 Accelerarea paroxistică a bătăilor cardiace, cu început și sfârșit brusc
 Ritmul cardiac este 150-220/min și regulat

 Etiologie:
 Oboseală fizică
 Emoșii
 Angină pectorală
 Abuz de tutun și cafea
 Cadiopatii ischemice
 Stenoză mitrală
 Tireotoxicoză
 Cardită reumatică

 Tablou clinic:
 Palpitații violente
 Greață
 Vărsături
 Amețeli
 Lopotimii
 Dureri cu un caracter anginos
 Colaps

 Diagnostic:
 ECG
 Ecografie
 Holter
 Testare electrofiziologică

 Tratament:
 Repaus
 Calmante ușoare, apă rece, ceai
 Sedative
 Digitalice

 Complicații și evoluție:
 IMA
 Sincopă
 Insuficiență cardiacă congestivă
c) Bradicardie sinusală
 Definiție:
 Ritm regulat, cu o frecvență a bătăilor cardiace între 40-60 bătăi/min

 Etiologie:
 Traumatisme toracice
 Mixedem
 Febră tifoidă
 HTIC
 Icter
 Intoxicații de plumb
 Intoxicații cu digitale
 Apneea obstructivă în somn
 Hipotiroidismul

 Tablou clinic:
 Amețeli
 Dispnee
 Durere în piept
 Oboseală

 Diagnostic:
 TA
 Palparea pulsului
 ECG
 Ecografie
 Angiografie coronariană

 Tratament:
 Tratarea afecțiunilor care stau la bază
 Pacenaker
 Atropină IV

 Complicații și evoluție:
 Episoade frecvente de sincopă
 Insuficiență cardiacă
 Stop cardiac sau deces subit
d) Fibrilație atrială
 Definiție:
 Tulburare de ritm cu o frecvență ventriculară de obicei rapidă, neregulată și variabilă

 Etiologie:
 Apare în stenoză mitrală
 Cardiopatie ischemică
 Hipertiroidism

 Tablou clinic:
 Palpitații
 Dispnee
 Dureri toracice
 Amețeli

 Diagnostic:
 ECG
 Ecografie
 HLG

 Tratament:
 Anticoagulante
 Antiaritmice
 Betablocante
 Blocante ale canalului de calciu

 Complicații și evoluție:
 Embolie cerebrală cu apariția de AVC ischemic
 Embolie periferică
 Agravarea insuficienței cardiace
 Scăderea calității vieții
 Scăderea toleranței la efort
e) Fibrilație ventriculară
 Definiție:
 Este o tulburare gravă de ritm, caracterizată prin contracții ventriculare insuficiente, rapide și necoordonate.

 Etiologie:
 Cardiopatie ischemică
 IMA
 Intervenții de cord
 Intoxicații cu digitalice
 Intoxicații cu anestezice
 Boli valvulare
 HTA
 Electrocutare
 Embolism pulmonar
 Apnee de somn
 AVC
 Abuz de stupefiante

 Tablou clinic:
 Slăbiciune extremă
 Amețeli
 Sincopă
 Convulsii
 Incontiență
 Moarte subită

 Diagnostic:
 ECG
 Radiografie toracică
 HLG
 Ecocardiografie

 Tratament:
 Șocuri electrice
 Masaj cardiac
 Respirație artificială
 Adrenalină
 Procainanidă
 Xilină
 Propanolol
 Betablocante

 Complicații și evoluție:
 Tulburari neurologice
 Leziuni cardiace
 Comă
 Pneumonii deaspirație
 Leziuni apărute în urma procesului de resuscitare
f) Flutter atrial
 Definiție:
 Rirm patologic atrial, regulat și foarte rapid, ritm 250-300 bătăi/min

 Etiologie:
 Stenoză mitrală
 HTA
 Hiportiroidism
 Cardiopatie ischemică

 Tablou clinic:
 Palpitații
 Dispnee
 Presincopă
 Poliurie

 Diagnostic:
 ECG
 Test de efort
 Dozarea nivelului de hormoni tiroidieni din sânge

 Tratament:
 Restabilirea episoadelor recurente și reducerea frecvenței și a duratei lor
 Prevenirea complicațiilor tromboembolice
 Digitalice
 Betablocante

 Complicații și evoluție:
 AVC
 Insuficienta cardiacă
g) Flutter ventricular
 Definiție:
 Tublurare paroxistică de ritm cu frecvență medie de 180-250 bătăi/min.

 Etiologie:
 IMA
 HTA
 Miocardite

 Tablou clinic:
 Amețeli
 Slăbiciune
 Sincopă după 20 sec
 Convulsii
 Inconștienșă după 40 sec

 Diagnostic:
 ECG

 Tratament:
 Xilină
 Procainanidă
 Propanolo
 Tosilat de bretiliu
h) Aritmii extrasinusale – extrasistole
 Definiție:
 Extrasistolele sunt contracții premature, anticipate, care tulbură succesiunea regulată acontracțiilor inimii.
Tahicardia paroxistică este o accelerare, cu început și sfârșit brusc, cu ritm regulat de 150-220 bătăi/min.

 Etiologie:
 Oboseală fizică
 Emoții puternice
 Anignă pectorală
 Abuz de excitante cardiace
 Cardiopatii ischemice
 Stenoză mitrală
 Tireotoxicoză
 Cardită reumatică

 Clasificare:
 Tahicardie paroxistică ventriculară
 Tahicardie paroxistică supraventriculară
- Atrială
- Nodală

 Tablou clinic:
 Palpitații violente
 Greață vărsături
 Amețeli
 Lipotimii
 Dureri cu caracter anginos
 Colaps

 Diagnostic:
 ECG
 Ecografie cardiacă
 Holter
 Testare electrofiziologică

 Tratament:
 Evitarea mediului stresant
 Repaus
 Apă rece, ceai călduț
 Consult medical
 Tratamentul tahicardiei paroxistice atriale:
- Sedative
- Manevre de stimulare vagală
- Digitalice injectabile
- Stimulare electrică

 Complicații și evoluție:
 Infarct miocardic
 Insuficiență cardiacă congestivă
 Sincopă
 Moarte subită
 7. Tulburări în conducerea stimulilor
 Definiție:
 În mod curent se numesc blocuri și sunt secundare întreruperii sau încetinirii conducerii undei de excitație.

 Etiologie:
 IMA
 Cardiopatie ischemică
 Factori congenitali
 Reumatism articular acut RAA
 Difterie
 Febră trifoidă
 Digitalice
 Factori metabolici
 Droguri

 Clasificare:
 Blocul sino-atrial
 Blocul atrio-ventricular
 Blocul de ramură

 Tablou clinic:
 Tahicardie sau bradicardie
 Puls lent și neregulat

 Diagnostic:
 ECG

 Tratament:
 Se adresează etiologiei
 Tonice cardiace
 Defibrilre la nevoie
 Digitalice

 Complicații și evoluție:
 Sincope
 Crize Adams-Stokes
 Endocardita
 Trombenbolismul
 8. Cardiopatii ischemice

 Definiție:
 Tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul coronarian, ce este scăzut prin afectarea arterelor
inimii și necesitățile miocardice.

 Etiologie:
 Ateroscleroză
 Lues
 Reumatism articular acut
 Embolii
 Anomalii congenitale ale arterelor coronare

 Clasificare:
 Forme dureroase:
- Angină pectorală de efort
- Sindromul intermediar
- IMA
 Forme nedureroase:
- Forme asimptomatice clinic

 Tablou clinic:
 Forme dureroase:
- Angină pectorală
- Respirație sacadată
- Anemii
- Hipoxie arterială
 Forme nedureroase:
- Semne de insuficiență cardiacă
- Posibile aritmii
- Semne de blocuri

 Diagnostic:
 ECG
 RMN toracic
 HLG
 Ventriculogramă efectuată în timpul unei caracterizări cardiace

 Tratament:
 Renunțarea lafumat
 Alimentație sănătoasă
 Consumul redus de sare
 Reducerea TA și menținerea în valori normale
 Betablocante
 Antiagregante plchetare
 Nutriți

 Complicații și evoluție:
 Angina instabilă
 IMA
 Insuficiență cardiacă
 Aritnii
a) Angină pectorală instabilă
 Definiție:
 Este o formă de trecere de la angina pectorală la infarct, o stare anginoasă mai gravă decât angina pectorală de
efort, la care lipsesc semnele necrozei miocardice, dar care se poate finaliza cu IMA.
 Cuprinde:
- Preinfarctul
- Insuficiență coroniară acută
- Microinfarct

 Etiologie:
 Plăci de aterom
 Tromboembolism
 Anemie severă
 HTA
 Insuficiență cardiacă congestivă
 Sedentarism
 Fumat
 Obezitate
 Diabet zaharat
 Istoric familial cu boli coronarione
 Stres
 Valori prea mici ale HDL
 Valori prea mari ale HDL

 Tablou clinic:
 Durere toracică
 Iradiere în partea stângă
 Ascuțită
 Presantă
 Greață
 Anxietate
 Transpirații
 Amețeală
 Aboseală inexplicabilă
 Palpitații
 Hipotensiune

 Diagnostic:
 HLC
 ECG
 CT
 Angiografie coronariană
 Examen fizic

 Tratament:
 MONA
- Oxigenoterapie
- Nitroglicerină
- Aspirină
 Prevenirea instalării infarctului
- Imobilizare totală la pat
- Anticoagulante
- Coronorodilatorie
- Antialgice
- Tratamentul afecțiuni de bază

 Complicații și evoluție:
 Moarte subită
b) Angină pectorală de efort
 Definiție:
 Este o formă clinică a cardiopatiei ischemică.

 Clasificare:
 Angorul spontan
 De repaus
 Nocherm
- Angorul de decubit
- Angorul intricat
- Angorul cu dureri atipice sau starea de rău angioasă

 Etiologie:
 Ateroscleroză coronariană
 Valvulopatii aortice
 Anemie
 Tahicardie paroxistice
 Hipertiroidismul
 Efort intens
 Emoții puternice
 Fumat
 Temperaturi scăzute
 Crize tahicardice
 Crize hiportensive
 Stări psihico-nevrotice
 Insuficiență ventriculară

 Tablou clinic:
 Crize dureroase, paroxistice cu sediul retrosternal:
- Apar la efort sau emoții
- Durează căteva minute
- Dispar la încetarea cauzelor
- Iradiază în gât, umeri,maxilar, brate sau spate
 Anxietate
 Dispnee
 Oboseală
 Palpitații
 Transpirații
 Cefalee
 Insomnii

 Diagnostic:
 Examen fizic
 ECG
 Coronarografie
 HLG

 Tratament:
 Repaus la pat
 Modificarea stilului de viață
 Nitroglicerină
 Derivați din mitrali

 Complicații și evoluție:
 IMA
 Moarte subită
 Tulburări de ritm și de conducere
 Insuficiență cardiacă
 Angină instabilă
c) Infarct miocardic acut – IMA
 Definiție:
 Sindrom clinic provocat de necroză ischemică a unei porțiuni din miocard, determinantă de obstrurarea bruscă
a unei artere coronare.

 Etiologie:
 Ateroscleroză
 Embolii coronariene
 Coronarite reumatice
 Aortite leutice
 Angină instabilă
 Consum de substante interzise
 Disechie de aortă

 Tablou clinic:
 Faza prodromală :
- Accentuarea intensității, duratei și frecvenței acceselor dureroase la un vechi anginos
- Acces de angină pectorală de efort
- Această fază poate lipsi
- Debut brusc, brutal
- Debut în somn sau repaus
- Poate apărea după un excitant cardiac
 Perioada de debut:
- Durează 3-5 zile
- Caracterul, sediul și iradiere durerii sunt similare dureri anginoase
- Intensitatea durerii este neobișnuite de mare
- Durerea poate dura ore sau zile
- Agitație
- Anxietate
- Zbucium
- Senzație de moarte iminentă
- Febra apare la 24-48 ore de la debut și dureroasă până la 8-10 zile
- Pot apărea semne de insuficiență ventriculară stțngă sau de insuficiență gobală
- Hipotensiune arterială
- Șoc cardiogen
 Perioada de stare:
- Durează 4-5 săptămâni
- Ameliorarea stării generale
- Febră și astenia dispar
- TA se normalizează
 Perioada de covalescență:
- Începe după 5-6 săptămâni
- Restabilirea linfă a capacității de muncă

 Diagnostic:
 Examen fizic
 Markeri cardiaci
 HLG
 Biochimie sanguină
 ECG
 Tratament:
 Antiagregante plachetare
 Anticoagulante
 Resuscitare cardio-pulmonară dacă se complică cu SCR
 Medicamente pentru scăderea colesterolului
 Regim alimentar
 Inhibitori de enzime de conversie
 Betablocante
 Renunțarea la fumat
 Tratamentul altor cardiopatii

 Complicații și evoluție:
 Pericardita
 Insuficiență cardiacă
 Ruptura inimii
 Fibrilație atrială
 Complicații tromboembolice
 Tulburări de ritm de conducere
 Anevrisme cardiace
 Nevroze anxioase și depresive
 Moarte subită
 9. Insuficiență cardiacă
a) Insuficiență cardiacă stângă
 Definiție:
 Sindrom clinic care rezultă din imposibilitatea de a capulza întreaga cantitate de sânge primită și de a menține
un debit sanguin corespunzător nevoilor organismului.
 Etiologie:
 HTA
 Insuficiență mitrală
 Boală mitrală
 Cardiopatie ischemică
 Cardite infecțioase
- Reumatică
- Tifică
- Difterică
 Hipertiroidism
 Tablou clinic:
 Insuficiență cardiacă stângă acută
 Astm cardiac
- Dispnee – paroxistic
- De obicei noaptea
- Debut brutal
- Dispnee polipneică
- Respiratorie superficială și zgomotoasă
- Senzație de sufocare
- Tuse
- Neliniște
 Edem polmonar acut
 Paloare
 Transpirații reci
 Anxietate
 Tahicardie
 Jugulare turgescente
 Insuficiență cardiacă stângă cronică
- Dispnee
- Ortopnee
- Crize paroxistice
- Respirație Cheyne-Stockes
- Tuse
- Cianoză
 Diagnostic:
 Insuficiență cardiacă acută
- Examen fizic
- Examen de laborator
- Ecografie cardiacă
 Insuficiență cardiacă stângă cronică
- ECG
- Examen radiologic
- Explorări funcționale
- Ecografie cardiacă
 Tratament:
 Poziție în ortostatism
 Oxigenoterapie 100%
 Digitalice
 Diuretice
 Betablocante
 Inhibitoare de enzimă de conversie
b) Insuficiență cardiacă dreaptă
 Definiție:
 Insuficiență cardiacă dreaptă acută: sindrom clinic provocat de dilatarea și insuficiența bruscă a inimii drepte,
obstrucția obstrurării brutale a aortei, insuficiență cardiacă dreaptă cronică: sindrom clinic provocat de
insuficiență ventriculului drept, stază venoasă generalizată.

 Etiologie:
 Insuficiență cardiacă dreaptă acută:
- Embolie pulmonară
- Tromboflebite postoperatorie
- Stenoză mitrală
- IMA
 Insuficiență cardiacă dreaptă cronică:
- Insuficiență cardiacă stângă
- Hipertensiune polmonară
- Boli pulmonare cronice
- Cardiopatii
- Congenitale
- Infecțioase
- Toxice
- Metabolice
 Clasificare:
 Acută
 Cronică

 Tablou clinic:
 Insuficiență cronică dreaptă acută:
- Dureri precordiale violente
- Dispnee intensă
- Tahicardie accentuată
- Tuse uscată
- Anxietate intensă
- Cianoză
- Spute hemoptoice
- Lipotimii
 Insuficiență cardiacă dreaptă cronică:
- Hepatalgie: durere surdă, declanșată de nors
- Astenie fizică și intelectuală
- Dispnee
- Cianoză
- Tahicardie
- Jugulare tergescente
- Greață
- Vărsături
- Oligurie
- Nicturie
- Insomnie

 Diagnostic:
 Cateterism cardiac drept
 HLG
 Biochimie sanguină
 ECG
 Ecocardiografie
 Scintigrafie pulmonară
 Tratament:
 Insuficiență cronică dreaptă acută:
- Oxigenoterapie
- Analgezice
- Tonicardiace
- Digitalice
- Diuretice
- Anticoagulante
- Antibioterapie
 Insuficiență cardiacă dreaptă cronică:
- Tratamente patologice declanșatoare
- Antibiotice
- Bronhodilatoare
- Cortocoterapie
- Dezobstruarea căilor respiratorii
- Hidratarea corectă
- Oxigenoterapia
- Antitusive
c) Insuficiență cardiacă globală
 Definiție:
 Insuficiența care afectează atăt inima stângă cât și pe cea dreaptă.

 Etiologie:
 Preexistente insuficiențelor cardiace stângă și dreaptă

 Clasificare:
 Clasificare NYHA:
- Clasa I :
o Aactivitate zicică fără limitări
o Disfuncție sistolice
- Clasa II :
o Activitate fizică limitată
o Simptome la eforturi moderate
- Clasa III :
o Activități fizice limitate importante
o Simptome prezente la eforturi mici
- Clasa IV :
o Simptomele apar și în repaus

 Tablou clinic:
 Dispnee
- Când insuficiența dreaptă urmează celei stângi, scade în intensitate
- Când insuficiența stângă urmează celei drepte, apare otopnee sau astm cardiac
 Cianoză
 Răcirea tegumentelor
 Tulburări neuropsihice
 Tulburări digestive
 Stare generală alterată
 Polipnee
 Tahicardie
 Edeme generalizate

 Diagnostic:
 ECG
 Radiografie toracică
 HLG
 Biochimie sanguină
 VSH
 Coronarografie
 Angiografie
 CT
 Ecocardiografie
 Examen fizic
 Tratament:
 Repaus
 Controlul hidro-saline
 Regim desodat și hipocaloric
 Mese mici și fracționate
 Diuretice
 Digitale
 Oxigenoterapie
- Mai ales în cazurile de EPA
- Insuficiență cardiacă cronică cu leziuni pulmonare
 Evacuarea colecțiilor lichide
 Morfină
 Anticoagulante
 Repaus la pat
 Stoparea fumatului
 Tonicardice

 Complicații:
 Bronșite de stază
 Tromboflebite periferice
 Infecții cronice ale gambelor prin edeme
 Alterarea funcției hepatice
 Tulburări de ritm
 Tulburări electrolitice
 10. Hipertensiunea arterială HTA
 Definiție:
 Sindrom caracterizat prin creșterea presiunii sistolice și a celei diastolice peste valorile normale.
 Valori normale:
- Sistolică 140 mmHg
- Diastolică 90 mmHg

 Etiologie:
 Stres
 Obezitate
 Sedentarism
 Fumat
 Consum crescut de sare
 Consum excesiv de alcool
 Antecedente familiale
 Cauze renale
- Anomalii congenitale ale vaselor renale
- Tromboze
- Glomerulonefrită acută și cronică
- Leziuni renale din diabet
 Cauze andocrine
- Sindrom Cushing
- Feocromocitomul
- Hiperaldosteronismul primar
- Hipertiroidism
 Cauze neurogene
- Boli traumatice
- Tumori
- Boli inflamatorii ale creierului
 Cauze vasculare
- Bloc complet de ramură
- Ateroscleroză
- Insuficiență aortică
- Coarctatia de aortă

 Clasificare:
 În funcție de etiologie:
- HTA esențială
- HTA secundară
- Renală
- Reno-vasculară
- Boli ale parenchinului renal
- HTA de cauza endocrină
- HTA de cauză vasculară
- HTA de cauză neurogenă
 În funcție de evoluție:
- Stadiul I : valori de 140-160/80-90mmHg
- Stadiul II : valori de 160-180/90-95mmHg
- Stadiul III : valoride 180-200/95-100mmHg
- Stadiul IV : valori >200/>100mmHg
 Tablou clinic:
 Cefalee occipitală matinală
 Vertij
 Dispnee
 Adinanie
 Durere retrosternală
 Amorțeală
 Greață
 Acufene
 Tulburări de vedere
 Furnicături la nivelul extremităților
 Senzație de deget mort
 Epistaxis
 Tahicardie
 Tulburări de memorie și concentrare
 Tulburări de caracter

 Diagnostic:
 Examen fizic
 Test de efort
 HLG
 Biochimie sanguină
 Biochimie urinară
 Ecocardiografie
 ECG
 Examen fundului de ochi
 Holter

 Tratament:
 Stoparea fumatului
 Regim desodat
 Repaus la pat
 Evitarea stresului
 Diuretice
 Inhibitori de enzimă de conversie
 Angiotensiune
 Beta-blocante
 Blocante ale canalelor de calciu

 Complicații:
 Insuficiență cardiacă
 Îngroșarea mușchiului cardiac
 Insuficiență renală
 Infarct cerebral
 Hemoragie cerebrală
 Progresia rapidă a aterosclerozei
 Alți factori de risc
 11. Hipotensiune arterială

 Definiție:
 Sindrom clinic caracterizat prin scăderea valorilor tensionale sub 100mmHg pentru tensiunea sistolică și sub
65mmHg pentru cea diastolică

 Etiologie:
 IMA
 Deshidratare
 Sarcină
 Dereglări endocrine
 Intoxicația cu alcool și nicotină
 Boli cronice
 Tumori cerebrale

 Clasificare:
 În funcție de durată:
- Trecătoare
- Permanentă
 În funcție de etiologie:
- Hipotensiune arterială esențială
- Hipotensiune arterială simptomatică
- Hipotensiune arterială ortostatică

 Tablou clinic:
 Cefalee occipitală
 Astenie pronentală
 Insomnie
 Respirație rapidă și superficială
 Confuzie
 Palpitații
 Vertij
 Transpirații
 Tegumente reci și palide
 Tulurări de vedere
 Lipotimii
 Sincopă

 Diagnostic:
 Examen fizic
 Măsurarea TA în decubit dorsal și după în ortostatism
 Biochimie sanguină
 ECG
 Ecocardiogramă
 Test de efort

 Tratament:
 Psihoterapie
 Evitarea surmenajului fizic sau intelectual
 Regim de viață de mentenanță
 Odihnă corespunzătoare
 Regim alimentar bogat în vitamine
 12. Boli funcționale ale arterelor periferice

a) Sindromul de ischemie arterială acută

 Definiție:
 Apare prin obliterarea arterială, cu suprimarea fluxului arterial.

 Etiologie:
 Tromboză
 Embolie
 Traumatism al unei artere
 Confuzia arterei
 Secționarea arterei

 Clasificare:
 Forme severe
 Forme moderate

 Tablou clinic:
 Faza inițială:
- Durere violentă în teritoriul afectat
- Durere persistentă și în repaus sau presiune
- Paloare și răceală a tegumentelor
- Paralizia extremităților distale
- Pierderea sensibilității tactile
- Colabarea rețelei
- Venoase
 Faza de agravare
- Cianoză
- Edem
- Apare după 6h
 Faza de alterări tisulare ireversibile
- Rigiditatea maselor musculare
- Pete cianotice
- Flicteme cu conținut sero-hematic

 Diagnostic:
 Ecografie Doppler
 Arteriografie
 CT
 HLG
 Biochimie sanguină
 ECG

 Tratament:
 Antialgice
 Suprimarea spasmului vascular
 Blocaj paravertebral
 Prevenirea extinderii trombozei
 Protejarea extremităților afectate
- Atelă protectoare
- Avitarea traumelor
 Anticoagulante
 Tromboloză
 Intervenție operatorie
b) Sindromul de ischemie arterială cronică
 Definiție:
 Sindromul provocat de obliterarea unora sau a mai multor ramuri arteriale, care se produce în timp îndelungat.

 Etiologie:
 Ateroscleroza obliterantă a membrelor pelviene
 Trombangeita obliterana
 Artrite infecțioase
 Fumat
 Obezitate
 Sedentarism
 HTA
 Diabet zaharat
 Nivelul crescut de lipide în sânge

 Tablou clinic:
 Oboseală musculară
 Contracturi musculare
 Paratezii în gambă sau gleznă
 Durere spontană de repaus
- Instalarea gangrinei

 Diagnostic:
 Examen obiectiv
 Oscilometie
 Arteriografie

 Tratament:
 Fizioterapie
 Interzicerea fumatului
 Evitarea frigului și a umidității
 Evitarea băilor fierbinți
 Combaterea agitației
 Vasodilatarea
 Tratament chirurgical
 Tratamentul ulcerațiilor și cangrenelor
 Antibioterapie
 Comprese călduțe

 Complicații:
 Cangrenă
 Ulcerații
 Inflamarea peretelui venos
 Amputația membrului afectat
c) Boala Raynaud

 Definiție:
 Tulburare paroxistică a circulației periferice la nivelul membrelor toracice, apariția intermitentă a unui spasm
bilateral și simetric.

 Etiologie:
 Necunoscută
 Secundară altor boli:
- Boală de țesut conjunctiv
- Migrenă
- Hipertensiune pulmonară
- Angină vasospastică
 Factori favorizanți:
- Factori genetici
- Frig
- Moții puternice
- Fumat

 Tablou clinic:
 Senzație de răceală
 Durere cu caracter de arsură
 Parestezii
 Colorația tegumentelor 1 sau mai multe degete

 Diagnostic:
 HLG
 Biochimie sanguină
 Capilarorscopie unghială

 Tratament:
 Evitarea frigului
 Evitarea emoțiilor puternice
 Evitarea fumatului
 Psihoterapie
 Combaterea anxietății prin sedative
 Vasodilatatoare
 Băi la cald