Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Facultatea de Arhitectur, An univ.

2010 2011 Ciclul secundar, Anul V, semestrul IX

PROIECTUL DE ARHITECTUR NR. 1: COMPLEX WELNESS SPA LA BILE GOVORA

Numr de credite: Lansare tem: Predare Predare Faza I Centru de cultur fizic Faza II Centru Wellness Spa Faza I Centru de cultur fizic Faza II Centru Wellness Spa 2 credite 4 credite 6 octombrie 3 noiembrie 29 noiembrie

1 DATE GENERALE 1.1 OBIECTUL STUDIULUI Aceast tem aduce n discuie problematica programelor de arhitectur dedicate intretinerii sanatatii precum si tratamentului balnear al diferitelor afectiuni, recuperare si relaxare, activitati sportive dedicate etc. Exerciiul de fa urmrete analizarea i nelegerea principiilor care stau la baza proiectrii unui ansamblu de cladiri care compun o baza de tratament si recuperare/ centru de sanatate. Pe parcursul desfasurarii acestui proiect se ateapt ca studenii s-i nsueasc cunotine legate de: organizarea fluxurilor funcionale i tehnice n cadrul unui centru de sanatate/ complex balnear (relaia corect dintre spaiile dedicate tratamentelor efective, spatiile de primire, spatiile de relaxare si cele tehnice) precum si relatia intre imobilul nou creat si statiunea balneara Baile Govora (integrarea armonioasa in sit si relatia/ legatura intre baza de tratament si cel mai mare hotel al localitatii precum si cu zona terenurilor de sport). Complexul care va fi studiat pe parcursul proiectului de fata este compus dintr-un centru de cultura fizica i un centru wellness si Spa. Centrul de cultur fizic face obiectul fazei I a proiectului, cu predare n data de 3 noiembrie. Cerintele sunt prezentate la punctele I. 2.2 I. 2.3. Centrul wellness Spa va fi studiat la faza II, a crei predare va avea loc n data de 29 noiembrie. Componentele zonei Spa sunt prezentate la punctele II. 2.2 II. 2.3.2. 1.2 CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME 1.2.1 Centru de cultur fizic. Desi initial centrele de cultura fizica (fitness - wellness) s-au dezvoltat pe langa bazele sportive (stadioane, sali de sport, piscine) fiind o dotare utilizata in special de sportivii de performanta, de-a lungul anilor, acest program s-a adresat nu numai sportivilor ci si publicului larg. Pe langa caracterul lor de mentinerea si ingrijire a sanatatii, centrele de cultura fizica ( FITNESS; BODYBUILDING) la fel ca si centrele SPA au si rolul de loisir social. Amplasarea acestora este foarte variata, incepand cu imediata apropiere a bazelor sportive dar si in zone rezidentiale, mall-uri, parcuri etc. 1.2.2 Centru wellness Spa. Centrele SPA reprezinta varianta moderna a unui program public, cu o istorie indelungata (e.g. termele romane, baile rituale musulmane sau iudaice), care a luat o amploare semnificativ incepand cu secolul al XIX-lea epoc n care erau cunoscute n secial sub denumirea generica de bai publice sau bai turcesti sub influenta modelor orientale. Toate aceste bai, incepand cu termele, aveau dubla functiune, de igiena si ingrijire a corpului si de loisir social. Ele au in componenta lor piscine reci si calde, sali de exercitii fizice, masaje iar mai tarziu bai de abur (sauna) precum si spatii de consumatie servind mai ales ca locuri de socializare. SPA localitate cu bai termale in Belgia, devenita logo al programului modern S.P.A (SANITAS PER AQUA). Astzi spa-ul poate fi considerat ca un fel de mall de cultura fizica avand ca factor definitoriu APA. 1.3 SCOPUL DIDACTIC -familiarizarea cu problematica compunerii unor spatii publice cu spatii si fluxuri utilitare supuse rigorilor functionale si tehnologice, intr-o relatie aparent libera cu importante valente ambientale; -realizarea unui obiect arhitectural care sa polarizeze peisajul arhitectural si natural al sitului; -exersarea capacitatii de integrare, in imaginea arhitecturala, a structurilor constructive si a diferitelor materiale;

-exersarea capacitatii de integrare intr-un cadru existent, a functiunilor specifice fara a afecta arhitectura unei cladiri cladirii existente si introducerea acestora in circuitul turistic al localitatii; -reabiliatrea unei cladiri cu caracter industrial.

2 ELEMENTE DE TEM 2.1. PREZENTAREA SITULUI SI ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA 2.1.1 Istoricul statiunii este strans legat de cel al Manastirii Govora si implicit de descoperirea izvoarelor de apa minerala. Statiunea Baile Govora este asezata in zona subcarpatilor Getici, la 18 km de Ramnicu Valcea; a fost declarat oras in anul 1930. Apele minerale erau cunoscute si folosite empiric inca din anul 1848, fapt atestat de un raport al Primariei Baile Govora, din anul 1934. Generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu infiinteaza o ambulanta militara rurala, in care, incepand cu anul 1878, sunt tratati militarii veterani de razboi cu iodul obtinut din putul forat de Societatea austriaca Klaus & comp. Societatea a forat mai multe puturi cu intentia de a exploata petrolul din zona, dar cum acesta s-a dovedit a fi impropriu industrializarii, societatea a abandonat sapaturile iar, cativa ani mai tarziu, izvoarele au fost amenajate conform planurilor inginerului francez Bochet, proiectantul captarilor de la vestitele statiuni Vichy si Aix-les-Bains. Inginerul francez Papon de Lemaigne a condus lucrarile de captare si amenajare a primului stabiliment de bai, inaugurat la 1 iunie 1889 . Daca intre anii 1886-1890 in statiune erau disponibile 3 hoteluri si un stabiliment, construite din fondurile statului, in scurt timp, initiativa particulara a facut ca numarul vilelor si al hotelurilor sa creasca, unele dintre ele existand si in ziua de azi: Vila Bunescu, Hotelul Stefanescu (cunoscut si sub numele de Vila 11), vila Esmeralda etc. Hotelul Palace, construit intre anii 1911-1914 dupa un proiect al arhitectilor E.Doneaud si E.Puklicki, este amplasat pe latura nord-estica a terenului studiat. 2.1.2 PARTICULARITATI ALE TERENULUI SI ELEMENTE DE REGULAMENT Complexul Wellness SPA va fi situat in zona centrala (vezi planul de situatie anexat); in vecinatatea amplasamentului propus se afla cateva cldiri cu valoare de patrimoniu, printre care Hotel Palace si Cinematograful Parc (fost Casino) proiectat de arhitect Virginia Haret Andreescu (prima femeie arhitect roman). 2.1.2.1 Particularitile terenului pentru Centrul de cultur fizic. Intentia conducerii statiunii este de a reabilita o parte dintre constructiile fostei uzine de apa si de a le reda circuitului turistic si balnear. Centrul de cultura fizica va ocupa doua dintre cele mai semnificative constructii ale fostei uzine (conform planului de situatie anexat). Ansamblul de cladiri dateaza din al doilea deceniu al secolului XX, uzina fiind construita in momentul in care se incepea exploatarea masiva a apelor minerale; uzina filtra si pompa apa minerala catre Pavilionul de bai si catre Hotelul balnear Palace. Constructia principala este formata din doua hale alipite, realizate pe o structura de zidarie si samburi de beton armat, peste care sunt dispuse ferme metalice. Din patrimoniul industrial nu s-a mai pastrat, in interiorul acestor spatii, nici un utilaj care sa fie conservat, ca marturie a inceputului de secol XX. Valorile arhitecturale ale constructiilor ce vor fi obligatoriu mentinute, prin proiect, sunt: - anvelopanata (fatade, invelitoare, lumintoare); - structura fermele si sistemul lor de sustinere; - unitatea spatiala interioara. 2.1.2.2 Particularitile terenului pentru Centru Wellness Spa. Terenul, in suprafata de cca 10.700 mp se nvecineaz la nord-vest cu terenul de sport; la nord se afl Bazinul de apa, la est Vila nr.9 si la sud, strada Dr. Zorileanu, care constitue principalul acces auto al terenului. Spre nord-est, amplasamentul se continua cu zona de parc a hotelului Palace. Retragerile minimale admise fa de vecinii de la sud i est sunt de minim 5 ml; se pot face retrageri de cel putin 10 ml fa de strada Dr. Zorileanu si cladirile monument sau cele cu valente arhitecturale specifice (Hotel Palace si cele 3 cladiri-bazin indicate pe planul de situatie). P.O.T.max = 40%, C.U.T.max = 0.50. Accesul auto se va face din strada Dr. Zorileanu si din strada secundara. Accesele pietonale se pot face prin strada Dr. Zorileanu si prin parcul hotelului.

FAZA I: CENTRUL DE CULTUR FIZIC I. 2.2 I. 2.2.1 i ii iii iv v vi PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE ZONA DE CULTURA FIZICA ( WELLNESS) max. 900 mp cca 100 mp cca 80 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 100 mp

Hol receptie, info, asteptare (cafe-bar), eventual mici spatiii de comert Vestiare (preferabil filtru) pe sexe (cabine, vestiar, dusuri, wc) Sali de masaj, sauna, cosmetica (5-8 cabinete ) Sala aerobic Sala aparate fitness Coafura, machiaj, cu acces direct din holul de receptie; grupuri sanitare distincte (amplasate, eventual, in etajul partial-supanta) I. 2.2.2 SPATII MEDICALE, ADMINISTRATIVE SI TEHNICE

max 120 mp max 30mp cca 20mp cca 15mp cca 15mp 15 mp 20-25 mp

i ii iii iv v vi vii

Cabinet medical de interventie 1 cabinet Conducere 1 birou Secretariat 1 birou Personalul administrativ -1 birou Grupuri sanitare Atelier de intretinere aparate Centrala termica (va beneficia de un perete exterior / curti de lumina) I. 2.2.3 ACCESE SI RELATII FUNCTIONALE

i ii

Holul general de acces si distributie. Circulatiile orizontale pentru public vor fi in mod rational combinate cu functiuni de relaxare si consumatie, in limita spatiului disponibil. iii Accesul publicului va tine cont de pozitia imobilului in raport cu reteaua stradala si cu paraul Hinta (se va rezolva, pe cat posibil, pe una din cele doua fatade scurte). iv Accesele de serviciu, aprovizionare, intretinere etc vor fi deservite de strada V.Alecsandri. I. 2.2.4 AMENAJRI EXTERIOARE n incinta Centrului de cultura fizica, la cota terenului, se vor prevedea 10-20 locuri de parcare pentru vizitatori si angajai cu acces din strada V. Alecsandri. I. 2.3 ELEMENTE TEHNICE

A. C. existenta, la sol este = 593,35 mp; respectiv s1=286,15 si s2=307,20 i Pentru realizarea functiunilor solicitate prin tema, se admite realizarea unor etaje partiale, cu conditia ca acestea sa nu distoneze cu imagimea interioara a cladirilor. Se solicita, de asemenea, punerea in valoare a luminatoarelor si a structurii metalice existente (asa cum s-a mentionat si in descrierea cladirilor) . Etajele partiale (supantele) se vor realiza dintr-o structura metalica independenta, cu fundatii locale. ii Se admite extinderea celor doua hale cu o constructie noua, adiacenta ansamblului. iii De asemenea, se sugereaza dezvoltarea centrului de cultura fizica catre paraul Hinda prin intermediul unor constructii usoare, vitrate in totalitate, prin terase partial acoperite etc.

FAZA II: CENTRU WELLNESS SPA II. 2.2 i ii PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE

II. 2.2.1 ZONA DE HIDROTERAPIE (SPA) max. 2200 mp Hol acces, receptie, info, spatii detenta, cafe-bar cca 200 mp Vestiare filtru/ barbati femei cca 100 mp (cabine dezbracare/ imbracare, vestiar, dusuri, wc-uri si bazine de trecere iii Bazin cu jocuri de apa si masaj hidro cu o suprafa de aproximativ 800 mp Bazinul va cuprinde un traseu cu diferite tipuri de hidromasaj (jeturi verticale, orizontale cu apa calda si rece) etc. iv Un grup de trei bazine de dimensiuni si adancimi diferite cu o suprafa de luciu de apa totala aproximativ 500 mp, apa fi captata din izvoarele minerale si va fi utilizata numai in scopuri medicale: un bazin de 25/10 m cu adancimea de 1,5-2 m , cca 250mp un bazin cu adancimea de 1 m dotat cu rampa pentru persoanele cu dizabilitati cca 150mp un bazin in forma de spirala cu inaltime descrescatoare, cu spatii de odihna si hidromasaj cca 100mp (500 mp luciu de apa+cca 500 mp circulatii si accese 1000mp) v Bazine de exercitii asistate de personal medical (acestea pot fi organizate perimetral bazinului de la pct iv). Cabinele de sauna au bazine de detenta, unele pot fi alimentate direct de la reteaua de apa a orasului, celelalte din izvoarele cu ape minerale care au o concentratie marita de iod. 200mp luciu de apa+cca 200 mp circulatii si accese cca 400mp Nota: suprafata de circulatie si acces la bazine se va considera, cel putin egala, cu cea a suprafetei luciului de apa. II. 2.2.2 ZONA DE CULTURA FIZICA (WELLNESS) (program de arhitectura detaliat la faza anterioara) max. 900 mp cca 100 mp cca 80 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 200 mp cca 100 mp max. 700 mp cca 500 mp cca 20 mp cca 200 mp cca 80mp total 80mp medical si de cca 340mp cca 25mp cca 15mp max 50mp max 50 mp max 1000mp cca 125 mp max 150 mp

i ii iii iv v vi i ii iii iv i ii

Hol receptie, info, asteptare (cafe-bar) Vestiare pe sexe (cabine, vestiar, dusuri, wc) Sali de masaj, sauna , cosmetica (5-8 cabinete) Sala aerobic Sala aparate fitness Coafura, machiaj cu acces direct din holul de receptie ; grupuri sanitare distincte II. 2.2.3 ZONA COPII (KIDSPA) 1-3 bazine de mica adancime 0,30-0,60 cm Instalatii de joaca, mini plaje, bufet Grupuri sanitare Teatru marioneta/ filme/ spectacole

II. 2.2.4 SPATII MEDICALE 3 cabinete medicale consultatii si prescriptii proceduri (legate de accesele publicului) 1-2 cabinete medicale de interventie si tratamente primare la fiecare din cele 3 zone principale (Spa, Wellness, copii) Nota: se vor prevedea holuri de asteptare si vestiare/ grupuri sanitare pentru personalul supraveghere i ii iii iv v i ii II. 2.2.5 SPATII ADMINISTRATIVE Conducere 2 birouri Secretariat 1 birou Personal administrativ 3 birouri Sala de consiliu/ prezentari Grupuri sanitare II. 2.2.6 SPATII TEHNICE SI DE INTRETINERE Ateliere de intretinere Spalatorie, uscatorie, calcatorie

iii iv v vi vii

Centrala termica Centrala de ventilatie (atat centrala termica cat si cea de ventilatie vor beneficia de un perete exterior / curti de lumina ) Camera de pompe si filtre de apa Generator electric Vestiare si grupuri sanitare pentru personalul de intretinere

250 mp 250 mp

II. 2.2.7 SPATII PENTRU COMERT, CONSUMATIE SI DIVERTISMENT Tinand cont de amplasament si de specificul functional se vor prevedea spatii pentru comert (suveniruri, cosmetice, moda etc), consumatie (baruri cu bauturi nealcoolice, cafeterii, fast-food-uri etc), spatii pentru jocuri si internet, atat in incinta SPA (cu acces relativ usor din holuri si in relatie uzuala cu spatiile de apa) cat si cu acces direct (la nivelul solului) din parcul adiacent. Toate spatiile comerciale sau divertisment trebuie sa aiba acces la facilitati pentru public si personal. II. 2.2.8 ACCESE SI RELATII FUNCTIONALE i Holul general de acces si distributie , in relatie directa cu cele 3 sectiuni principale cca 500 mp El va contine spatii de comert , consumatie si va trebui sa fie ca un spatiu emblematic al intregului ansamblu , cu elemente de natura ( vegetatie, bazine , havuzuri). ii Circulatii verticale pentru public, scari, rampe (8-10 %) si ascensoare vor fi tratate ca elemente de scenografie arhitecturala. Restul circulatiilor verticale (scari si ascensoare) se vor proiecta ca niste legaturi de serviciu (alimentatii, curatenie) in zone relativ discrete, in afara circulatiei publicului. iii Circulatiile orizontale pentru public vor fi in mod rational combinate cu functiuni de relaxare, consumatie, in chip de galerii, holuri etc. iv Intre cele 3 sectoare principale ale ansamblului (SPA, Wellness, KidSpa) va trebui sa existe o legatura organica, mai ales intre SPA si Wellness, unde activitatile specifice pot fi considerate complementare ( masajsauna-bai-hidroterapie). In masura posibilitatii, se pot prevedea accese separate direct din exterior la SPA si Wellness. Circulatia; plimbarea publicului se va respecta cu rigurozitatea separarea intre publicul in tinuta de strada si publicul in tinuta de baie (vestiare filtru). Aceasta separare nu este, insa, obligatoriu si o separare vizuala; din contra, se va conta pe oferirea, catre vizitatori, a unor spatii generoase (holuri, magazine, consumatie), a spectacolului zonelor de apa (pereti vitrati, supante etc). v Accesul publicului va tine cont de caracterul de centru de greutate al amplasamentului in raport cu restul statiunii si se va rezolva pe cat posibil cu mai multe intrari convergente spre holurile principale de destinatie. In cazul in care se va opta pentru o intrare principala , majora , se recomanda ca aceasta sa fie orientata catre parc. vi Accesele se serviviu ,aprovizionare, intretinere etc vor fi deservite de strada secundara ce leaga str.Zorileanu cu str.T.Vladimirescu. II. 2.2.9 AMENAJRI EXTERIOARE Amenajarea terenului se va face tinand cont si de legatura solicitata de catre beneficiar intre hotel Palace si Centrul de sanatate, precum si de accesul facil catre terenul de sport. La amplasarea Centrului de sanatate pe lot i amenajarea terenului se va ine cont, n mod obligatoriu, de vecintatile si de bazinul de apa existent (vezi imagini) . n incinta Centrului Spa, la cota terenului, se vor prevedea 20-30 locuri de parcare pentru vizitatori si angajai. II. 2.3 ELEMENTE TEHNICE

II. 2.3.1 Cldirea va avea subsol (demisol) total sau parial, parter i etaj; n funcie de soluie, se poate accepta un al doilea etaj parial (ex.: peste spaiile de spa-wellness poate fi proiectat un bar-belvedere etc. si sala de lectura/activitati). Spaiile de spa vor avea nlimea liber cuprins ntre 4 i 8 m, cele de welness limitanduse la 4 m liber. A. C.D. max. admisa= 6000 mp. II. 2.3.2 Cldirea poate fi realizat integral pe structur din B. A. sau metalic; deasemenea, se accept structurile mixte (ex.: elemente verticale de sprijin din B. A. i grinzi metalice; structur metalic la spaiile cu deschideri ample i structur din B. A. pentru spaiile cu deschideri mici). Elementele de nchidere, compartimentare i finisaj sunt la alegerea studentului. Concepia structural trebuie s fie corelat cu destinaia spaiilor.

3 DESFURAREA PROIECTULUI 3.1 DOCUMENTAREA Etapa de documentare este comuna pentru ambele faze ale proiectului (Centru de cultura fizica si Centru wellness Spa). Pe durata acestei etape, fiecare student va trebui s realizeze un numr minim de 5 fie pentru fiecare tema. Fisele documentare vor cuprinde mai ales planuri si sectiuni cu indicarea scarii grafice, destinatiei spatiilor, analiza grafica a relatiilor functionale, sursa de informare, denumirea, amplasamentul, autorul proiectului fiecarui exemplu studiat. Faza de documentare se va ncheia cu judecata la panou pentru care studenii vor prezenta, pe lng fiele documentare i o plan de concept, format A2 (420 x 594), care va conine scheme, schie de planuri, seciuni i volumetrii (desenate la mna liber), eventual o machet de studiu care s ilustreze cristalizarea unei idei. n plana de concept poate fi prezentat zonificarea imobilului pe principalele functiuni realizata prin scheme grafice si o axonometrie volumetrica/ render interior cu indicarea, inclusiv, a etajelor partiale si a propunerii de extindere catre paraul Hinda. Definirea unei siluetea SPA in contextul urbanistic existent, cu indicarea volumetriei si a dispozitiei principalelor functiuni (plan de situatie 3d), accese, relatii cu parcul. 3.2 CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE Prezentarea temei Documentare Discuii pe baza fielor documentare Judecat la panou Faza I: Elaborare Centru de cultur fizic Predare Centru de cultur fizic Faza II: Elaborare Centru Wellness SPA Studii de planuri i seciuni Studii de faade i volumetrii Predare Elaborare Centru Wellness SPA

6 octombrie 11 20 octombrie* 11 18 octombrie 20 octombrie 25 octombrie 1 noiembrie 3 noiembrie 8 25 noiembrie 8 17 noiembrie 17 25 noiembrie** 29 noiembrie

* Nota: documentarea pentru Centrul Wellness SPA sa va face n pralel cu cea pentru Centru de cultura fizica, n perioada 11 20 octombrie. ** Not: n perioada 17 25 noiembrie pot continua discuiile pe marginea planurilor, dar au prioritate studiile de faade i volumetrii.

3.3

REDACTAREA PROIECTULUI

Documentare i concept Se vor prezenta urmtoarele piese: - 5 fie documentare (minimum), pe hrtie de calc format A4, care s conin schie de planuri, seciuni i faade (cu indicarea obligatorie a scrii grafice), scurte comentarii analitice, date referitoare la autorul proiectului, locul n care se afl cldirea (ora, ar), anul construirii i sursa de informare (reviste, web etc). - Plan de concept, eventual machet de studiu Centru de cultura fizica Redactarea final Pe hrtie format A2 (420 x 594) se vor preda urmtoarele piese obligatorii: - Planurile tuturor nivelelor diferite ale centrului de cultura fizica. In planul parterului se vor indica accesele si amenajarile terenului, pe o zona de 10 m in jurul constructiei - Dou seciuni caracteristice - Doua faada importante, dintre care una va fi cea cu accesul principal - Perspective la nivelul ochiului, ctre punctele de interes Centru Wellness Spa Redactarea final Pe hrtie format A2 (420 x 594), se vor preda urmtoarele piese obligatorii: - Plan de situaie cu indicarea acceselor i locurilor de parcare - Planurile tuturor nivelelor diferite ale centrului Spa. In planul parterului se vor figura accesele si amenajrile exterioare pe o zon de cel puin 10 m n jurul constructiei

1: 200 1: 200 1: 200

1: 1000 1: 200

3.4

Dou seciuni caracteristice Doua faada importante, dintre care una vafi cea cu accesul principal Perspective aeriene ale complexului (centru wellness si centru spa) Perspective exterioare si interioare la nivelul ochiului, ctre punctele de interes CONDIII DE PREDARE

1: 200 1: 200

Predare Centru de cultura fizica:

3 noiembrie, n atelierul fiecrei grupe, la ndrumtorii de atelier: 9.00 10.00 grupele de diminea, 15.00 16.00 grupele de dup-amiaz. Predarea va fi urmat de susinerea public a proiectelor, n cadrul atelierelor i de notarea acestora. 29 noiembrie, n atelierul fiecrei grupe, la ndrumtorii de atelier: 9.00 10.00 grupele de diminea, 15.00 16.00 grupele de dup-amiaz. Predarea va fi urmat de susinerea public a proiectelor, n cadrul atelierelor i de notarea acestora.

Predare Centru wellness Spa:

Documentare si concept 2 corecturi Centru de cultura fizica 2 corecturi Centru wellness Spa 4 corecturi Judecata la panou, care va avea loc la finalul etapei de documentare si concept, este considerat corectur. Participarea la etapa de documentare i prezentarea la judecata la panou sunt obligatorii. Nota primit la ncheierea etapei de documentare, finalizat cu judecat la panou, reprezint 20% din valoarea total a proiectului (un student care nu a efectuat documentarea i care a lipsit de la judecata la panou din 20 octombrie va primi cel mult nota 8). Conform regulamentului n vigoare, proiectele care nu respect toate datele din tem vor fi notate cu 1. Neefectuarea numrului minim de corecturi obligatorii (total 8), lipsa pieselor precum i nerespectarea scrii precizate sunt considetare nclcri ale datelor din tem. 4 BIBLIOGRAFIE
Neufert Manualul Arhitectului -sali de sport urbane -sali de fitness, body-building, wellness Normative pentru cladiri pentru sport-educatie fizica Techiques & Architecture : nr.400/1992 - Centre de sntate de cartier, Bolivia, p.102, Spitale la Paris (mici centre sociale), p.105 Architectural Design New Health Facilities Kurmittelhaus, Germany, p. 30. Health and Spa Facilities, p. 134 The Laboratory, Spa @ Health Club, UK, p. 144

Numrul minim de corecturi obligatorii:

Architectural Design Rehabitated Buildings Arhitectura nr. 58, octombrie 2007 Sala de sport, Bale, p. 44 Arhitectura nr. 59, noiembrie 2007 Complexul sportiv municipal, Can Ricart, p. 34 Igloo nr. 90, iunie 2009 Reconversii II, p. 114 L'architecture d'aujord'hui : nr.399/1991 - Piscina, FranTa, p.16; nr.409/1993 Piscina si velodrom, Olympia 2000, Berlin, p.58 Techiques & Architecture : nr..400/1992 - Centre de sntate de cartier, Bolivia, p.102, Spitale la Paris (mici centre sociale), p.105

Spa: Seventh Heaven (Taschen 25th Anniversary) by Allison Arieff, Bryan Burkhart, Adrienne Arieff, and Deborah Bishop (Hardcover - 25 May 2008) Salons and Spas: The Architecture of Beauty by Julie Sinclair Eakin (Paperback - 1 Sep 2007) Spa and Wellness (Cool Hotels) by Martin Kunz (Paperback - 30 May 2008) Royal Leamington Spa Through Time by Jacqueline Cameron (Paperback - 1 Oct 2009) Spa: Beauty, Health and Design by Daniela Santos Quartino (Paperback - 1 Sep 2007) Bath and Spa by Sibylle Kramer (Hardcover - 28 Jan 2008) Spa and Health Club Design by Encarna (ed) Castillo (Hardcover - 1 Oct 2005) Spa Living by Sunamita Lim (Hardcover - 1 Sep 2007) In Spa City by Jon Wakeham and Sean Whitaker (Hardcover - 1 May 2007) Pools and Spas: Ideas for Planning, Designing, Landscaping by Fran Donegan and David Short (Paperback - 26 Jun 2008) Wasser-Oasen: Private Bder, Spas und Saunen by Cristina Paredes and Wiebke Krabbe (Hardcover - 22 Feb 2008) Pools and Spas by Curtis Rist and Vicki Webster (Paperback - Jan 2008)

International Award-winning Pools: Spas and Water Environments by Virginia Martino (Paperback - 1Jan2010) WEB www.archdailly.com www.designboom.com www.dezeen.com http://en.urbarama.com www.greatbuildings.com www.jeannouvel.com www.capvert.fr/1-parc_aquatique.html www.saint-jean-de-monts.com www.salesursarthe.fr www.aqualon.fr/ www.lacmirage.qc.ca www.remiremont.fr www.valdeloisirs.fr/ http://centreaquatique.caba.fr www.baiedesomme.fr www.aygueblue.fr www.cityvox.co.uk/visit_orleans/centre-aquatique-de-sully/ www.vert-marine.com

Nota: Prezentei teme i se vor anexa materiale documentare si scheme functionale necesare elaborarii studiului.

5 ELEMENTE DE REGULAMENT
EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE I PROMOVARE a activitii desfurate la disciplinele Proiectare de Arhitectur, Sinteze de Arhitectur, Reprezentri n arhitectur, Proiect de specialitate, Proiect opional aprobat n edina de senat a USH din 23.09.2009. [...] Predarea lucrrilor practice proiecte, schie de schi, proiecte de verificare, plane se face n data, la ora fixat i n sala specificate prin tem. Preluarea lucrrilor se face de ctre cadrele didactice care ndrum fiecare grup. Studenii vor semna pe Fia de predare i vor preciza numrul de plane predat. Fiele de predare de la fiecare grup vor fi depuse n aceeai zi la coordonatorul de an/ disciplin, care va consemna, n prezena cadrului didactic coordonator de grup, lucrrile nepredate. Lucrrile practice nepredate la termen, din alte motive dect cele medicale, se consider absente. [...] Pentru a fi evaluate, lucrrile practice - proiectele, schiele de schi, proiectele de verificare, planele - trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - asigurarea unei prezene la orele de lucrri practice de cel puin 80 %; - respectarea numrului de corecturi specificat prin tem; - respectarea tuturor datelor cuprinse n tema de proiectare ( coninut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scar, format, suport, tehnic de realizare ). Frecvena i numrul de corecturi sunt consemnate de ctre cadrele didactice la fiecare grup n Fia de activitate didactic de atelier. [...] Lucrrile practice - proiectele, schiele de schi, proiectele de verificare, planele - care nu respect datele din tem se noteaz cu 1 (unu). Aciunile de copiere a lucrrilor practice - proiectele, schiele de schi, proiectele de verificare, planele precum i elaborarea de ctre alt persoan a acestora, constituie acte de fraudare care se sancioneaz conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesional a studenilor din Universitatea Spiru Haret . [...]

6 EVALUAREA PROIECTELOR
Conform regulamentului n vigoare, notarea proiectelor se efectueaz n dou etape. n prima etap are loc evaluarea proiectelor n cadrul fiecrui atelier n parte i departajarea acestora n trei categorii: categoria A (notele 9 i 10); categoria B (notele 6, 7 i 8); categoria C (notele de la 1 la 5 inclusiv). A doua etap const n evaluarea proiectelor din categoriile A i C ntr-o comisie numit de decan, alctuit din cadre didactice care coordoneaz activitatea de proiectare la anul IV. Proiectele din categoria B se noteaz n cadrul atelierului. La notarea proiectelor se va ine cont de respectarea condiiilor de predare (vezi pct-ul 3.4) i de modalitatea de atingerea obiectivelor formulate la pct 1.3: - familiarizarea cu problematica compunerii unor spatii publice cu spatii si fluxuri utilitare supuse rigorilor functionale si tehnologice , intr-o relatie aparent libera cu importante valente ambientale, -realizarea unui obiect arhitectural capabil sa polarizeze peisajul arhitectural si natural al sitului, -exersarea capacitatii de integrare in imaginea arhitecturala a structurilor constructive si a diferitelor materiale ef catedr proiectare conf. dr. arh. A. Mahu coord. an V lect. drd. arh I. M. Petrescu ntocmit prof. dr. arh. Mihail Caff asist. arh. Irina Clinescu