Abordarea de ameliorare a proceselor Six Sigma a fost dezvoltata de Motorola pentru eliminarea defectelor.

Metodologia Six Sigma afirma ca procesele de proiectare si productie au caracteristici care pot fi masurate, analizate, imbunatatite si controlate. Avand in vedere ca tema este proiectarea si implementarea unei aplicatii software vom considera ca exemplu o organizatie care dezvolta instrumente software si vom utiliza metodologia DMAIC (Defineste-Masoara-Analizeaza-Dezvolta-Controleaza). DMAIC: Etapa 1 : definirea (D).Cine sunt clienii i care sunt prioritile lor? O echip Six Sigma identific un proiect potrivit, pe baza obiectivelor de afaceri, precum i a nevoilor clienilor i a feedback-ului primit de la acetia. Tot n aceast etap, echipa identific acele caracteristici, numite CTQ (caracteristici eseniale pentru calitate), pe care clientul le consider vitale. Poate cea mai importa preocupare la dezvoltarea software-ului este definirea, proiectarea si planificarea implementarii acestuia. O caracteristica CTQ putem s-o consideram numarul sau procentajul de proiecte terminate la termen, aceasta reprezentand si o necesitate a clientilor. Etapa 2 : msurarea (M).Cum se msoar procesul i cum se desfoar? Echipa identific factorii eseniali ai proceselor interne, ce influeneaz CTQ i msoar defectele ce rezult din acele procese.

Am identificat in faza precedenta ca scop imbunatatirea procentajului de proiecte terminate la termen. Asadar masuram rata procentuala a proiectelor dezvoltate in timp util din prezent (anul acesta sau anul trecut) si vom stabili ca obiectiv un procent mai mare pentru anul viitor. Etapa 3: analiza (A).Care sunt cele mai importante cauze ale defectelor? Echipa descoper de ce apar defectele prin identificarea variabilelor cheie care produc cel mai probabil variaia procesului.

Analizam procentele masurate in etapa precedenta si incercam sa identificam variabilele care produc intarzierile in terminarea proiectelor. Putem de exemplu sa identificam fazele din ciclul de dezvoltare al software-ului care dureaza mai mult timp decat cel planificat. Etapa 4 : mbuntirea (I).Cum nlturm cauzele defectelor ? Echipa confirm variabilele cheie i msoar efectele acestora asupra CTQ, apoi identific limita maxim acceptabil a variabilelor cheie i valideaz un sistem de msurare a devierilor variabilelor. Echipa modific procesul pentru a-l menine sub limita maxim.

Cautam cele mai importante elemente identificate in etapa de analiza, adica cele care au cel mai mare efect asupra CTQ, deci etapele procesului care au cauzat cele mai multe termene depasite. Incercam imbunatatirea timpilor de dezvoltare in aceste faze fie prin marirea echipei care se ocupa de acest pas, fie prin implementarea unui mod de lucru care sa mareasca viteza de realizare a etapei respectiv.

Daca variabilele cu cel mai mare efect asupra CTQ nu pot fi imbunatatite sau nu pot fi imbunatatite suficient pentru atingerea obiectivului, incercam sa aplicam modificari si asupra elementelor care nu au o pondere atat de mare asupra indicatorului de calitate, dar care luate impreuna, sau imbunatatite drastic pot avea o semnificatie mare in imbunatatirea procesului. Etapa 5: control (C).Cum putem menine mbuntirile? Se instaleaz instrumente ce asigur n timp meninerea variabilelor cheie sub limita maxim. n unele situaii, etapa a cincea, menionat mai sus, ar trebui s fie nsoit de ,,recunoasterea problemei nainte de ,,definirea acesteia i ,,standardizarea i ,,integrarea ar trebui s fie ultimii pai n ameliorarea procesului, prin incorporarea permanent a soluiei.

In etapa de control stabilim ce masuri luam daca masuratorile nu ating nivelurile planificate. De exemplu putem stabili un set de actiuni prin care, daca la sfarsitul unei etapte nu sunt repectate masuratorile planificate, adica daca suntem in intarziere, vom schimba restul planificarii pentru a ajunge din nou la termenul de timp dorit. Daca la sfarsitul unui intreg ciclu de dezvoltare nu am respectat calendarul, vom realiza o analiza detaliata a procesului repectiv. Vom monitoriza asadar timpii de realizare si in timpul dezvoltarii, la sfarsitul fiecarei etape si daca este posibil, chiar in timpul etapelor, prin impartirea in sub-etape si stabilirea perioadelor de timp necesare, pentru a identifica cat mai repede cand suntem in intarziere si a lua masurile corective necesare.