Sunteți pe pagina 1din 49

Strile de agregare ale substanelor

Punctul triplu al apei (S-L-G)

STAREA GAZOAS

STAREA SOLID
2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Reele Reele Reele Reele ionice atomice metalice moleculare

STAREA LICHID

Strile de agregare ale substanelor


CLASIFICAREA SUBSTANTELOR: functie de natura particulelor care intra in structura substanelor i de natura legturilor:

- ionice; - atomice (covalente); - metalice; - moleculare (polare sau nepolare)

Aceste tipuri de substante categorii de substane sunt specifice strilor

condensate (lichid i solid)

In stare gazoas toate substanele sunt formate din molecule mono- sau

poliatomice, ntre care interaciunile sunt slabe

ntre particulele care intra in componenta substantelor ionice, atomice,

metalice se manifesta interaciuni puternice (legaturi chimice) iar n cazul substanelor moleculare, interaciunile sunt mai slabe (interactii inermoleculare de tip van der Waals i legturi de hidrogen).

Strile de agregare ale substanelor

STARILE DE AGREGARE ALE SUBSTANTELOR

Substantele agregare: Solid Lichid Gazoas Plasma

pot

exista

in

urmatoarele

stari

de

independent de natura particulelor si de tipul forelor cu care ele interacioneaz. Aceste stari de agregare difera prin coninutul energetic al particulelor componente

Strile de agregare ale substanelor


ORDINE vs. DEZORDINE Energia cinetica (Ec) - implicata in agitatia termica a particulelor cu

efecte asupra tendintei de dispersare


Energia potentiala (Ep) implicata in fortele de coeziune cu

efecte asupra tendintei de condensare a materiei


Rezultanta celor doua tendinte opuse conduce la starea de

dezordine / ordine a materiei.


Cristalul ideal - Starea de ordine maxima a particulelor in spatiu (0K particulele au Ep maxima si Ec minima; agitatia termica este anulata) Gazul ideal - Starea de dezordine maxima a particulelor in spatiu.

Strile de agregare ale substanelor

Cel mai scazut continut energetic il au starile condensate: starea solida urmata de starea lichida Substantele aflate in stare de plasma au cel mai bogat continut energetic urmat apoi de starea gazoas.

Starea gazoas fiind n general nespecific, implica unele proprieti generale, comune tututror substanelor aduse in aceast stare.
Substantele aflate in strile condensate, lichid si solid, manifesta pe langa proprietile caracteristice fiecrui tip de substane i unele proprietati generale .

Strile de agregare ale substanelor


1. STAREA GAZOAS
Substanele n stare gazoas sunt formate din molecule monosau poliatomice
Sunt lipsite de forma si volum propriu Energia particulelor - mai mare decat cea corespunzatoare

starilor condensate Particulele componente se afla in micare termic de translaie, continu i dezordonat (dependenta temperatur)
Gazele prezint fenomenul de difuzie: introduse ntr-un anumit

volum ocup dup un anumit timp, intreg spatiul Obs. gazele difuzeaz unele n altele; trec prin porii unor materiale solide (poroase); cea mai mare vitez de difuziune o are H2 (masa molecular cea mai mic)
6

Strile de agregare ale substanelor 1. STAREA GAZOAS

Starea unui gaz poate fi descrisa in functie de variabilele: V, p, T, fore de coeziune, etc. Legile gazelor ideale - descriu o stare limit, ideal Starea gazului ideal poate fi descrisa prin Legile transformarii gazelor

Strile de agregare ale substanelor


1. STAREA GAZOAS. Legile transformarii gazelor Legea general a gazelor (Mendeleev-Clapeyron)
Legea variaiei izoterme (Boyle-Mariotte) Legea variaiei izobare (Gay-Lussac) Legea variaiei izocore (Charles) Legea presiunilor pariale (Dalton) Legea volumelor pariale

Legea lui Avogadro

Strile de agregare ale substanelor


2. STAREA SOLID

Solidele se caracterizeaz prin volum si form proprie. Reprezint n general, starea cea mai compact, Energia particulelor componente este cea mai mica din

seria starilor: S < L < G


Particulele ocupa pozitii fixe (executa doar micri de

oscilaie (vibraie) n jurul unor poziii fixe - punctele de echilibru Densitatea cea mai mare dintre starile: S > L > G Starea solid se prezinta sub dou aspecte diferite: amorf (vitroas) i cristalin.

Strile de agregare ale substanelor


2. STAREA SOLID

Strile de agregare ale substanelor


2.1. STAREA AMORFA
Particulele constitutive (macromolecule, macroioni): distribuite in solide cu un grad maxim de dezordine

structura dezordonat este mai apropiata de cea a lichidelor dect de cea a solidelor
particulele au energii mai mari (rezulta instabilitate mai mare a starii vitroase prin comparatie cu cea cristalina) macromoleculele interactioneaza prin fore slabe; prezinta comportament analog unor lichide foarte vscoase (lichide suprarcite) Caracteristici macroscopice:

- sprtur : concoidal (forma de scoica), cu suprafee netede; - izotropia proprietilor fizice (identice n toate direciile)

- interval de topire (nu au temperatura de topire in punct fix)

Exemple: sticla, mase plastice, cauciucuri, polimerii anorganici, unele forme alotrope ale unor elemente (carbon, sulf), ceruri, smoal, rini,etc.

Strile de agregare ale substanelor


2.2. STAREA CRISTALIN

cel mai nalt grad de ordonare a particulelor, dup forme geometrice regulate; cele mai srace n energie; rezulta stabilitate. majoritatea solidelor adopta structura cristalina Caracteristici macroscopice: sprtura - suprafee neregulate, pe care se disting fee ale cristalelor; - prezint anizotropia proprietilor fizice: variaz cu direcia n cristal (excepie cristalele cubice ); - trecerea din starea S-L se face la o anumit temperatur constant temperatur (punct) de topire. Dupa modul de aranjare in cristal: Monocristal - aranjare regulata a blocurilor pe intregul cristal Policristal - aranjare regulata pe portiuni mici (graunti, cristalite microscopice) Cristal ideal repetare regulata, infinita in spatiu a unor unitati structurale identice, atomi sau grupuri de atomi

Strile de agregare ale substanelor


2. 2. STAREA CRISTALINA

Substantele solide cu structura cristalina: formate din: ioni, atomi, molecule ordonate geometrice regulate

conform

unor

tipare

Gradul inalt de organizare este rezultatul echilibrului dintre fortele de atractie si fortele de respingere - Fortele de atractie: legaturile ionice, atomice, fortele van der Waals, puntile de hidrogen, legaturile metalice - Fortele de respingere (de natura cuantica): sunt rezultatul repulsiilor mutuale dintre orbitalii atomilor, ionilor sau moleculelor care formeaza substantele cristaline. Substantele cristaline exista in natura sub forma de cristale sau agregate policristaline Cristalele - prezinta forme geometrice poliedrice definite (in general vizibile macroscopic), marginite de fete plane, care se intersecteaza in muchii si care se intalnesc la randul lor in colturi. Agregatele policristaline formate din cristale mici (ex. gheata, metalele).

Strile de agregare ale substanelor


Starea cristalin Elementele de simetrie ale cristalelor:

Axe (directia in jurul careia prin rotire cu 3600 cristalul ajunge de n ori in pozitii identice) Exemplu: A2 simetrie binara- o fata revine in pozitia echivalenta cu cea initiala, dupa o rotatie de 1800 Plane (impart cristalul in doua parti egale, fiecare reprezinta imaginea in oglinda a celeilalte)

Centru (punctul din interiorul cristalului, fata de care muchiile, colturile, fetele cristlului sunt simetrice).

Strile de agregare ale substanelor

Solidele cristaline se deosebesc ntre ele prin forma geometric dup care se aranjeaz particulele n cristal. Locul ocupat de o particul se numete nod.

Intr-un cristal componentele structurale sunt foarte apropiate; pentru simplificare, in diagrame se ilustreaza ca fiind la distante finite.
Liniile definite ca linii de retea unesc componentele structurale formand Reteaua cristalina Celula elementara (unitatea structurala) aranjament reprezentativ al particulelor (sferice) care prin repetare periodica in spatiul 3D genereaza reateaua cristalna Celul elementar (primitiva) - poliedru elementar definit de numrul minim de noduri, care reproduce forma geometric dup care se aranjeaz particulele n cristal

paralelipiped imaginar care contine unitatea structurala ce sta la baza retelei cristaline NC= nr. atomi, molecule sau ioni din imediata vecinatate a unei particule constitutiva dintr-o retea cristalina - feele plane - care mrginesc poliedrul; - muchiile - se formeaz la ntretierea feelor; - colurile (varfuri) - se formeaz la intersectia muchiilor.

Caracterizarea formei poliedrului elementar


Strile de agregare ale substanelor


Reteaua cristalina
Cristal: un aranjament regulat de atomi sau grup de atomi care se repeta in spatiu. Retea: un domeniu infinit de puncte care se repeta periodic in 3 directii. Translatie: mutarea unui grup de atomi intr-o directie specifica pe o anumita distanta. Vectori de translatie: asociati translatiei, genereaza punctele retelei intr-un aranjament periodic ordonat prin deplasarea unui punct al retelei; in 2D sunt necesari 2 vectori.

Celula elementara: unitatea de baza (in 2D un paralelogram, in 3D un paralelipipied) care prin translatie umple spatiul; dimensiunile celulei elementare sunt definite de vectorii de translatie. Din considerente cristalografice (restrictii), celula elementara poate avea numai anumite forme.

celula elementara punct (nod) al retelei

Strile de agregare ale substanelor

NC Na+= 6 NC Cl- = 6

Strile de agregare ale substanelor


Repetarea Pentru

regulat n spaiu a acestor elemente ale formei poliedrice poart numele de simetria cristalului. deosebirea cristalelor dup simetria lor, se folosesc elementele se simetrie: axa de simetrie, planul de simetrie i centrul de simetrie.

Conform principiilor geometriei sunt posibile 32 combinaii ale

elementelor de simetrie 32 de clase de simetrie posibile n 7 sisteme cristalografice, care se deosebesc ntre ele prin urmtoarele caracteristici:

- unghiurile dintre axele cristalografice (paralele cu muchiile i feele cristalului); - interceptele - adic distanele de la originea axelor cristalografice i locul n care axele sunt tiate de o fa.

Tipuri de sisteme de cristaline

Strile de agregare ale substanelor


Retele Bravais

(retea infinita de puncte pentru care vecinatatea imediata este identica) 14 retele 3D 7 retele Bravais primitive, 7 retele centrate

Strile de agregare ale substanelor Starea solida


Sisteme cristaline
1. CUBIC cubic simplu ( C )(NC=6) cubic centrat intern (CCI) (NC=8) cubic cu fee centrate (CFC) (NC=12) 3 axe perpendiculare () Exemple: O2,P4,Mn, Cl- i Na+ n NaCl Li, Na, K, Rb, Cs, Ba, V, Cr, Fe, Nb, Ta, Mo, W, Pt, CsI Cdiamant,,CaF2 ,gaze rare, Ca, Sr, Pb Ni, Cu, Pd, Ag, Ir, Au,Ce

Strile de agregare ale substanelor

2. PTRATIC (tetragonal)

ptratic simplu (NC=6) ptratic centrat intern (NC=8) Exemple: TiO2, SnO2, Sn, In, Cl2
3. ROMBIC (ortorombic) 3 axe perpendiculare Exemple: S, Br2, Ga, KNO3, K2SO4, BaSO4

Strile de agregare ale substanelor

4. MONOCLINIC
3 axe dintre care 2 , iar a 3-a numai pe una din primele

dou Exemple: S, Po, PbCl2, CaSO4.2H2O (ghips) Na3[AlF6] (criolit), Na2B4O7 .10H2 O (borax)
5. TRICLINIC (NC=6) 3 axe dintre care nici una perpendicular Exemple: CuSO4. 5H2O, K2Cr2O7

Strile de agregare ale substanelor

Dup interaciile care asigur coeziunea reelei

(tipul de legturii), interacii stabilite ntre particulele componente ale reelei cristaline (atomi, ioni, molecule), se disting:

TIPURI DE REELE CRISTALINE:

Strile de agregare ale substanelor

Strile de agregare ale substanelor

Strile de agregare ale substanelor


Proprietati generale

Strile de agregare ale substanelor


2.1. REELE IONICE

nodurile reelei sunt ocupate cu cationi i anioni interactii electrostatice puternice. Ionii se distribuie conform principiului celei mai nalte simetrii respecta formulele brute ale substanelor numrul de coordinaie (NC) i implicit forma geometric a cristalelor- relaia dintre razele ionice (r+/r-) - afecteaza gradul de impachetare Energia de retea Un compus va adopta structura cea mai stabila, de cea mai joasa energie. (si nu o structura metastabila posibila) Factorii determinanti sunt: Factori sterici: dimensiunile ionilor; capacitate de polarizare a ionilor ( capacitatea de a polariza a unui cation si polarizabilitatea unui anion) Factori energetici: fortele de atractie dintre ionii cu sarcini opuse care cresc cu cresterea N.C.) forte de repulsie se accentueaza daca ioni cu aceeasi sarcina si sunt apropiati fortat unul de altul Modul de legare i de aranjare a ionilor n reeaua cristalin explic proprietile substanelor ionice

Strile de agregare ale substanelor

Energia de reea a unei reele ionice se poate calcula n dou moduri: - din date energetice (modelul electrostatic), respectiv din energia de obinere a ionilor (+) i (-) i din energia de atracie electrostatic dintre ei;

- din date termochimice, din ciclul Haber-Born.

Strile de agregare ale substanelor


Structuri cristaline ale substantelor ionice

Strile de agregare ale substanelor


Structuri cristaline ale substantelor ionice

Strile de agregare ale substanelor

n nodurile reelei ionice se afl ioni mono sau poliatomici cu

sarcini opuse, care alterneaz;


cristalul este neutru din punct de vedere electric Interactia

(legatura) electrostatic.

dintre

ioni

este

preponderent

Campul electrostatic are simetrie sferic, ionii se atrag reciproc

din toate direciile i se nconjoar cu un numr de ioni de semn contrar, care determina numrului de coordinaie (NC)
Valoarea NC este dictata de considerente sterice (de dimensiunile

relative ale cationului i anionului)

Strile de agregare ale substanelor

Intervalul de valori pentru raportul r+/r- pentru care este stabil un anumit numr de coordinaie NC , respectiv un anumit poliedru de coordinaie, se numete raport critic. (scaderea raportului r+/ratenueaza caracterul ionic al combinatiei,legatura chimica progresiv covalenta. ex: r+/r- < 0.22 reteaua hexagonala a nitrurii de bor este analoga cu cea a grafitului; prorietate sustinuta si de diferenta mica de electronegativitate

Ex: pentru o reea cubic centrat intern, raportul critic este 0,73 > r+/r- > 0.43
Pauling - reguli referitoare la poliedrele posibile i la alegerea acestora a.i reeaua s fie stabil i electroneutra.

Strile de agregare ale substanelor

proprietate ideala a razelor ionice este considerata a fi aditivitatea lor.

Real: ionii nu sunt sfere rigide si se influeneaz reciproc: intervine

o polarizare mutual a nveliurilor electronice, astfel incat, distanele interionice (internucleare) determinate experimental difera de suma razelor calculate (pot fi mai mici sau mai mari).

Reducerea distanelor interionice se explic prin fenomenul de

polarizaie mutual (reciproca) dintre ioni, ceea ce are ca rezultat o atracie suplimentar a cationului i anionului, adic o cretere a intensitii legturii, respectiv o scdere a distantei interionice, fa de distana determinat numai de fore electrostatice.

Strile de agregare ale substanelor

Polarizarea conduce la aparitia unui caracter covalent al legturii dintre ioni, mai evident in cazul in care cationul are o puterea polarizant mai mare asupra anionului. Aspecte favorabile: - cation are actiune polarizanta puternica : sarcin mai mare; raz mai mic un numr mai mare de orbitali liberi de joas energie n stratul de valen) - anionul se polarizeaz mai uor daca are: sarcin mai mare raz mai mare

Strile de agregare ale substanelor

Polarizaia mutual determin uneori chiar schimbarea tipului

de legtur din reea, respectiv schimbarea tipului de reea cristalin, ntr-o serie de compui analogi, cum este cazul halogenurilor de argint i de aluminiu.
Ex: trecerea de la reelele ionice spre cele de tip molecular :

CdCl2, CdBr2, CdI2, MgCl2, MgBr2, ZnCl2, CoCl2, CoBr2, CoI2.

Strile de agregare ale substanelor

Proprietati substante ionice


- conductibilitatea electric n topitur, (conductori de ordinul II), curentul fiind transportat de ionii mobili: conduc curentul electric n soluie apoas, unde de asemenea, se gsesc sub form de ioni mobili; -puncte de topire i de fierbere ridicate; - entalpii de topire i vaporizare la punctul de fierbere mari; ridicate (legtura ionic fiind puternic, energia de reea are valori mari). exemplu: corespunzator unei serii de substane cu: A) cation comun, pt variaza in functie de scderea razei anionului : NaF < NaCl < NaBr < NaI
B) anion comun, pt variaza in functie de scderea razei cationului NaF < MgF2 < AlF3 -transparenta

Proprietati substante ionice


-duritate mic -casante (sub aciunea unei fore exterioare, straturile retelei alunec unele fa de altele i ajung n contact ioni de acelai semn care se resping, producnd fisuri n cristal). -- solubilitate in solveni polari, (dizolvarea - rezultatul a dou procese care decurg concomitent: ruperea ionilor din cristal (proces endoterm) i solvatarea ionilor (proces exoterm). -Dizolvarea se poate face cu absorbie (endoterma), sau degajare de cldur (exoterma) (exoterma)dup cum efectele primului, respectiv celui de al doilea proces este mai mare.

Strile de agregare ale substanelor

Defecte de retea - unele proprietati fizice ale substantelor cristaline se explica prin existenta unor imperfectiuni (defecte) in retea.

Defecte de retea sectiune

a) retea cristalina ideala b) retea cristalina tip Frenkel

ioni deplasati din pozitia stabila pe o pozitie metastabila, in interstitiile retelei; rezulta vacante in retea

a)

b)

c)

c) retea cristalina tip Schottky nr. vacante anionice= nr. vacante cationice; ionii sunt indeparati de pe suprafata cristalului.

Strile de agregare ale substanelor


Compusi stoichiometrici LaMnO3
Formula structurala poate fi reprezentata complet de celula elementara Pot exista mai multe structuri cristaline pentru un anumit compus (cristalin, ordonat sau dezordonat) Compus sau material ?

Compusi non-stoichiometrici
Compusi care nu contin un numar intreg de atomi in celula elementara -Defecte punctuale = SRO (short-range order) - Formula chimica = reprezentata printr-o valoare medie - Mai multe unitati structurale care se pot distribui ordonat in spatiu a. i sa formeze o supercelula elementara (long-range ordered) - TiOx (0.65 <x< 1.25), TbOx (1.5 < x < 2), NaxWO3 (0 < x < 0.9). - modulele sau unitatile structurale pot creste intrepatrunse si formeaza o serie de faze stoichiometrice fixe = serie omoloaga de faze lineare : MonO3n-1, MonO3n-2, PrnO2n-2m, n si m nr. intregi. - Acesti compusi contin elemente cu valente mixte si au proprietati functionale foarte interesante: feroelectricitatea (fabricarea de componente active pentru senzori, actuatori piezoelectrici, BaTiO3) magnetorezistenta colosala

Strile de agregare ale substanelor


2.2. REELE MOLECULARE

- sunt formate din molecule neutre (alcatuite din numar fix de atomi legati prin legaturi covalente) care interactioneaza prin fore intermoleculare slabe van der Waals (chiar dac n cadrul moleculelor legturile covalente sunt puternice): fore de dispersie London - ntre atomi sau moleculele mici nepolare

fore de orientare Keesom - ntre molecule voluminoase i polare fore de inductie dipol dipol (interactii Debye)

-caracter universal -determinate de oscilatiile invelisului de electroni al atomilor in jurul nicleelor (daca sunt sincroni atunci se pot forma dipoli temporari)

Cu toate ca legaturile covalente din molecule sunt foarte puternice, nu afecteaza proprietatile fizice ale substantelor.

Strile de agregare ale substanelor

Proprietatile

fizice ale substantelor moleculare sunt determinate de fortele intermoleculare van der Waals si de legaturile de hidrogen. cristalului molecular variaza ca dimensiuni de la foarte mici (chiar cu un singur atom-cazul gazelor nobile) la foarte mari (cazul polimerilor, proteinelor, ADN), solidele macromoleculare Puncte de topire i fierbere sczut, care cresc n general cu creterea masei moleculare a moleculelor
Majoritatea combinatiilor organice au in molecule in nodurile

retelei cristaline. Dintre elemente, doar sulful formeaza retele moleculare, S8 Tensiune de vapori mare; au miros caracteristic Transparenta si diamangnetism

Strile de agregare ale substanelor

Proprietati fizice substante cu retele moleculare

Strile de agregare ale substanelor


2.3. RETELE ATOMICE (COVALENTE)

In nodurile retelelor particulele atomii legati covalent; asimilat cu molecula uriasa legturi covalente In general, cristalele atomice tipice (Cdiamant, Si, Ge SiC) au proprietati fizice extreme: puncte de topire si de fierbere ridicate, nu conduc curentul electric nici in topituri, nu se dizolva in niciun solvent (doar cu reactie chimica); luciu caracteristic; Exemple: P, S, C in formele alotrope grafit, diamant, fulerene , Si, Ge, SiC, GeS2 AgI, ZnO, ZnS, CdS, HsS, AlP Structuri adamantine - structuri obtinute printr-o foarte puternica polarizare a anionului de catre cation; electronii anionului devin e- de legatura covalenta; reteaua ionica devine covalenta; proprietati caracteristice; indice de refractie foarte mare; culori variate. STRUCTURA CRISTALIN A DIAMANTULUI hibridizare sp3 un cristal de diamant pare a fi o molecul gigantic . fiecare atom de C este legat prin 4 covalene de ali 4 atomi de carbon dup o orientare tetraedric Td - simetrie inalta celula elementar a diamantului este de tip tetraedru regulat formeaz legturi puternice implic toi electronii n legtur proprietile fizico-chimice remarcabile ale diamantului:duritate 10 Mohs; nu conduce curentul electric nici in topitura; insolubil in solventi.

Strile de agregare ale substanelor

STRUCTURA GRAFITULUI

atomii C sunt hibridizai sp2; puternice cu cei 3 orbitali hibrizi

rezulta

legturi

Orbitalul p (pur) al fiecrui atom dintr-un plan rmne

nehibridizat i conine un electron astfel incat, toi electronii orbitalilor nehibridizai ai atomilor dintr-un plan aparin tuturor atomilor din respectivul plan

-cristalul de grafit este format din straturi plane de atomi de C, distribuiti in hexagoane legati prin legturi atomice; -intre planele paralele (cu fete hexagonale) se manifesta legaturi slabe, de tip van der Waals; celula elementar a grafitului este de tip hexagonal

Strile de agregare ale substanelor

Structura diamantului / structura grafitului

Strile de agregare ale substanelor

ALOTROPIE, IZOMORFISM, POLIMORFISM Izomorfismul reprezinta proprietatea unor substane cu

compoziie chimic diferit de a avea aceeai form cristalin. se pune in legatura cu identitatea tipului de reea (ionice, atomice, metalice sau moleculare) a substanelor i celule elementare de dimensiuni foarte apropiate Speciile chimice se pot substitui reciproc in reeaua cristalin formand cristale mixte din topituri sau soluii saturate.
Exemple de substane izomorfe: sruri diferite din punct de vedere chimic ex: KMnO4, BaSO4,

K[BF4], sunt izomorfe (razele cationilor K+ si Ba2+ sunt apropiate, iar anionii MnO4-, BF4 - si SO42- au structur spaial tetraedric) MIII=Al, Ga, In, Cr, cristalizare n sistem cubic

alaunii MIMIII(SO4)2.12H2O unde MI=Na+, K+, Rb+, Cs+, NH4+;

Strile de agregare ale substanelor

Polimorfismul este proprietatea unei substane de a cristaliza n mai multe forme cristaline. Polimorfismul substanelor elementare se numete alotropie, deci formele polimorfe sunt stri alotropice ale unui element. Exemplu de substane care prezint polimorfism (alotropie): - substane ionice: CaCO3 - aragonit (sistem rombic) i calcit (sistem romboedric); - substane covalent-ionice: - metale: Cr(sistem hexagonal i cubic centrat intern); - substane monoclinic). moleculare: SS (sistem rombic) si S (sistem

-SiO2 cuar (romboedric) - tridimit (ortormbic) - cristobalit (cubic) - substane covalente: Cdiamant (cubic) i Cgrafit (hexagonal) i fulerene C60

Strile de agregare ale substanelor

Transformri polimorfe
transformrile unei forme cristaline, stabil la o anumit temperatur, ntr-o alt form cristalin, stabil la alt temperatur
-Consecinte regruparea (schimbarea pozitiilor reciproce) a particulelor care ocup nodurile reelei cristaline, la temperatura de transformare polimorf, ca urmare a vibraiei particulelor. Transformrile enantiotrope sau monotrope. Transformrile enantiotrope - transformrile reversibile ale unui compus ntre modificaii sale cristaline fr schimbarea strii de agregare, fiecare form polimorf avnd un interval propriu de stabilitate.

Transformrile monotrope transformri ireversibile de la o form polimorf instabil la o form stabil. Trecerea formei instabile ntr-o form stabil are loc ntotdeauna cu degajare de cldur; procesul invers are loc cu absorbia unei cantiti egale de cldur, numit cldur latent de transformare polimorf. Unele substane anorganice prezint modificaii polimorfe asemntoare, cu diferene greu de sesizat.

Strile de agregare ale substanelor

4. Plasma

Considerata a patra stare de agregare a materiei Amestec continuu de atomi, electroni, ioni pozitivi si fotoni

(asemanatoare starii gazoase) Forma de existenta in: majoritatea materiei cosmice (stele, nebuloase, materie interstelara, soarele) fulgere, aureole polare, arcuri electrice, in materialele luminiscente ale lampilor cu Ar, Ne, dispozitive termonucleare, T =10 6 K- practic orice substanta se afla sub forma de plasma puternic sau complet ionizata

Strile de agregare ale substanelor

5. Condensatul Bose-Einstein
reprezinta

a cincea stare a materiei, vizualizata pentru prima data in 1995 Denumirea starii, in onoarea celor doi oameni de stiinta, Satyendra Nath Bose si Albert Einstein, care au anticipat existenta acestei faze, in 1920 Superfluide gazoase racire la T 0K ; In aceasta stare toti atomii condensatului ating aceeasi stare mecanic-cuantica si se pot deplasa unul fata de celalalt fara frecare Condensatul B-S poate capta reversibil lumina (cu eliberare dupa incetarea starii)