Anxietatea fata de moarte

Plan de cercetare

profile de comportament
dezadaptativ-

Profesor coordonator: Ioana Podina

Abstract
Acest studiu investigheaz influena pe care o are variabila gen
asupra anxietii fa de moarte. Pentru acest studiu vom selecta
70 de participani 35 brbai i 35 de femei, cu vrste cuprinse
ntre 18 i 33 de ani. Scopul cercetrii este analizarea fricii de
moarte n funcie de sex. Premisele de la care plecam sunt
acelea ca exista o mai mare anxietate fata de moarte in randul
populatiei feminine, pe cand barbatii ar avea o atitudine mult mai
neutra. Subsidiar, in acest studiu ne dorim sa observam si
speranta in viata de apoi functie de sex.
1.Fundamentare teoretica
Gsirea unei definiii comune n ceea ce privete conceptul de
moarte a fost primul pas spre clarificare. Constatarea lui Dr.
Hossain a fost c, fr o idee comun despre oameni, nu se va
gasi o definiie clara a conceptului de moarte, cu att mai mult
al fricii fa de moarte. Exist mai multe abordri tiinifice; de
exemplu , moartea cerebral , aa cum se practic n domeniul
stiintei medicale , definete moartea ca un punct n timp la care
activitatea creierului nceteaz. Acesta a fost revendicat de
ctre dr. Hossain c ori de cte ori moartea este luat ca
permanent i absolut ncetarea existenei umane , frica
morbid de moarte ncepe.
1.1 Teorii cu privire la anxietatea fa de
moarte:

Sigmund Freud a emis ipoteza ca oamenii i

exprim o frica de moarte , numit thanatophobia. El
a vzut acest lucru ca o deghizare pentru o surs
mai profund de ngrijorare. . Inconstientul nu se
ocup cu trecerea timpului sau cu negaii , nu
calculeaz suma de timp rmas n viaa cuiva .
Freud considera c : Oamenii care exprim temerile
legate de moartea , de fapt, ncearc s se ocupe de
conflictele din copilarie nerezolvate c n mod cert
acetia nu-i pot exprima emoiile altfel .
 Psiholog specializat n dezvoltare , Erik Erikson , a formulat
teoria psihologic, care a explicat-o progresul oamenilor printr-
o serie de crize , din cauza creterii n varst . Teoria atest, de
asemenea, conceptul c, odat ce o persoan ajunge n
ultimele etape ale vieii , ajunge totodat i la nivelul intitulat ca
" integritatea ego " . Ego Integritatea presupune momentul n
care i accepi viaa aa cum este.

Martin Heidegger , filosof german , pe de o parte a aratat

moartea ca ceva determinat concludent , n sensul c este
inevitabil pentru fiecare fiin uman , n timp ce pe de alt
parte , se demasc natura nedeterminat prin adevrul pe care
nimeni nu tie cnd sau cum va veni moartea .
 1.2 Obiective i ipoteze

Obiectivul principal al studiului curent este acela de a evalua rela ia

anxietatea fa de moarte i variabila gen. Obiectivul secundar al
studiului este acela de a verifica dac interaciunea dintre variabila
dependent are un efect semnificativ asupra variabilei dependente. n
acest scop, am formulat urmtoarea ipotez:

H1: Persoanele de sex feminin au un nivel al anxietatii fata de moarte

mai ridicat comparativ cu barbatii.
2. Metodologie
2.1. Participanti

Vom selecta 70 de persoane: 35 de gen

masculin si 35 de gen feminin, cu varste intre 18
si 33 ani. Acestia vor completa voluntar un
chestionar privind atitudinea fata de moarte .
Alegem o metoda de esantionare
nonprobabilista de tip rational.
2.2. Instrumente

Pentru a evalua atitudinea fata de moarte, se va folosi

chestionarul Death Attitude Profile- Revised (DAP-R) format din
32 itemi . Atitudinea fata de moarte fiind un construct alcatuit
din mai multe fatete, chestionarul cuprinde sase dimensiuni ale
acesteia: Fear of Death (7 itemi); Death Avoidance (5 itemi);
Neutral Acceptance (5 itemi); Approach Acceptance (10 itemi);
Escape Acceptance (5 itemi). Scorurile pentru toti itemii sunt
cuprinse intre dezacord total (1) si dezacord total (7).
Chestionarul a fost tradus in limba romana, rezultatul fiind apoi
comparat cu originalul. S-a constatat faptul ca aceste doua
variante sunt similare. Pentru analiza statistica a rezultatelor se
va utiliza progamul SPSS ver. 22.
 2.3. Design si Procedura

Design-ul studiului este unul non-experimental in care s-

au evaluat diferentele privind atitudinea fata de moarte in
functie de gen. Datele vor fi colectate prin tehnica
creion/hartie, dupa care vor fi introduse in programul
SPSS. Analizele statistice se vor efectuate in functie de
gen, iar relaia dintre factorii gen i anxietatea fa de
moarte va fi supus analizei de varian factoriale.

Vom asigura normalitatea distribu iei prin valorile

indicatorilor formei distribuiei, aflate n parametri
acceptabili. De asemenea, vom utiliza testul t pentru
eantioane independente.
 3.Concluzii
3.1 Analiza si interpretarea datelor

Analizele statistice se vor efectuate in functie de

gen, iar relaia dintre factorii gen i anxietatea
fa de moarte va fi supus analizei de varian
factoriale.

Vom asigura normalitatea distribuiei prin valorile

indicatorilor formei distribuiei, aflate n parametri
acceptabili. De asemenea, vom utiliza testul t
pentru eantioane independente.
3.2 Discuii
Ne asteptam ca datele cercetrii sa susina H1, n concordana cu
studiile anterioare: persoanele de sex feminin vor raporta o anxietate
fa de moarte mai ridicat. In cercetarile anterioare, genul a fost
apreciat ca un element difereniator foarte relevant, femeile avnd in
general un nivel mai ridicat al anxietatii fata de moarte .

Moartea este de altfel un eveniment major in viaa oricrei persoane,

el implicnd o serie de factori cu efecte negative asupra strii de bine
ce includ stari de anxietate si chiar depresie .

In ceea ce priveste nivelul educaiei , acesta va fi un alt factor atenuant

vizat n cercetare. Majoritatea participanilor provin din mediul
universitar si se incadreaza in categoria de varsta 18 - 33.
3.3 Limitri
Referitor la limitrile studiului , precizam faptul ca una dintre
cele mai importante este reprezentata de modul n care se va
realiza eantionarea. Deoarece am ales o metoda non-
probabilist (eantionare de tip rational ), subiectii din baza de
eantionare nu au anse egale de a participa la desfasurarea
studiului.

Un alt element defavorizant studiului este acela ca subiectii

(voluntari) au anumite motivaii subiective, fapt ce determin o
variabilitate pe care nu o putem controla n cadrul cercetrii i
nu o putem corecta n efectuarea analizelor statistice.

Numrul de participani avut in vedere nu este suficient de

mare pentru a surprinde adecvat mrimea efectului , aceasta
fiind o alta limitare a cercetarii .
3.4 Direcii viitoare

Ne propunem ca pe viitor, cand vom dispune

de mai multe resurse financiare, umane, dar
si de timp, sa replicam studiul pe un e antion
de o mrime adecvat, conform analizei de
puteri apriorice.
 Studenti :

Corbu Ana Maria

Bratan Irina
Chiprioti Alexandra
Tone Darius
Dumitru Valentin

Anul 3 , Seria 2 , Grupa 7