Amprenta final a cmpului

protetic edentat total

Studeni: Spiridonescu Gabriela
Moga Ana-Maria
 Conform dicionarului englez
Oxford o amprent reprezint
nregistrarea prin presiune cu
un material n stare plastic a
unui obiect sau suprafee.
Dup etapele de diagnostic i
preprotetice urmeaz etapa
amprentrii cmpului protetic.
Amprenta nu se ia ci se
execut (impressions are
made, not taken), spun Mc
Cord i Grant.
 Principii

Amprenta funcional reprezint ultima

reproducere negativ a cmpului protetic
luat cu lingura individual i un material de
amprenta care s permit nregistrarea
tuturor elementelor cmpului protetic n
condiiile modelrii funcionale marginale.
n urma amprentrii funcionale se obine
modelul funcional, final, pe care se va
confeciona proteza mobil finit.
Amprenta final, funcional, definitiv,
secundar sau de precizie este o etap
clinic a protezrii totale care se
nregistreaz vu materiale de nalt
fidelitate, att suprafaa de sprijin ct i
jocul formaiunilor de la periferia cmpului
protetic.
Obiective

Dup fraii Green, principalele obiective pe care trebuie s le

ndeplineasc o amprent sunt urmtoarele:
- Obinerea unei nlimi corecte a marginilor i o extindere maxim
a bazei protezei
- Repartizarea de presiuni egale asupra prilor moi i dure
- Respectarea libertii contraciilor musculare i realizarea nchiderii
marginale a protezei
- Amprenta final completeaz sau perfecteaz unele dintre
obiectivele amprentei preliminare, n scopul realizrii unei baze
definitive ct mai intim adaptat pe cmpul protetic.
1. Obiectivele biomecanice

a). asigurarea mentinerii protezei totale.

- adeziunea se realizeaza prin folosirea materialelor pentru amprenta
functionala cu o fidelitate cat mai crescuta pentru a inregistra suprafetele
plane de la nivelul campului protetic. Pentru acesta lingura individuala
trebuie sa fie adaptata intim pe campul protetic, sa realizeze un paralelism
egal intre suprafata ei mucosala si modelul preliminar, paralelism pe care
sa-l traduca la nivelul campului protetic in cavitatea orala.
- succiunea reprezinta fenomenul care trebuie realizat in totalitate prin
succiunea interna si succiunea externa, amprenta functionala preia
remizele succiunii realizate de amprenta preliminara si lingura individuala
pe care le completeaza si perfecteaza.
Obiective

- ocolirea formatiunilor mobile de la periferia campului

protetic este verificata de lingura individuala si finalizata
de amprenta functionala.
- tonicitatea musculara se obtine prin modelarea
marginala functionala a lingurii individuale finalizata de
amprenta functionala, iar conservarea tonicitatii
musculare pentru proteza finita se realizeaza in laborator
prin tehnica cifrarii amprentei functionale. Verificarea
amprentei functionale se face la nivelul versantilor
exteriori si ai marginilor tapetate cu material de amprenta
modelat functional la nivelul curburilor vestibulare si
linguale pentru ca musculatura buccinatorilor, orbicularilor
si limbii sa se muleze cat mai exact in timpul
functionalitatii.
b). asigurarea stabilitatii protezelor totale

- se realizeaza prin inregistrarea la maxim a zonelor anatomice

retentive si verticale ale campului protetic. De asemenea, acolo unde
este cazul, se vor face extinderi ale lingurii individuale si amprenta
functionala va inregistra zonele paralinguale, sublinguale, retromolare.
- echilibrul tonicitatii chingilor musculare interne si externe se obtine
prin tehnicile de amprentare functionala care folosesc ca metode de
modelare testele fonetice (tehnica piezografica).
 c). asigurarea sprijinului protezei totale
se realizeaza prin amprentarea in totalitate a
suprafetei maxime de sprijin a protezei prin:

- includerea zonelor biostatice: tuberozitatile

maxilare si tuberculii piriformi.
- realizarea unei presiuni minime pe campul
protetic in timpul amprentarii, fara realizarea de
compresiuni ale mucoase, folosim materiale cu
vascozitate redusa mai ales pentru campurile
protetice moi.
- realizarea unei compresiuni selective in functie de
rezilienta variabila a campului protetic. Se obtine
prin despovararea zonelor reziliente, dureroase,
retentive, sau prin perforarea lingurii individuale in
functie de cazul clinic in dreptul acestor formatiuni.
2. Obiectivele funcionale

a). functia estetica se obtine prin modelarea

marginala si a versantului vestibular a amprentei
functionale, a grosimii ei pentru refacerea
plenitudinii obrajilor, a santurilor periorale. Se indica
in aceste cazuri materiale de vascozitate lent
progresiva.
b). functia fonetica este folosita pentru anumite
tehnici de amprenta functionala sau testele fonetice
pot completa modelarile functionale clasice.
c). functia masticatorie se realizeaza prin
asigurarea unui sprijin corespunzator.
d). deglutitia este folosita pentru tehnicile speciale
de amprentare functionala.
 Amprenta functionala are ca obiectiv final obtinerea in totalitate a
pozitiei optime in cavitatea orala a protezei totale. Astfel prin
amprenta functionala se repozitioneaza partile moi, santurile
periorale, musculatura oro-faciala, limba, fundurile de sac, se
inregistreaza echilibrul neuro-muscular, toate schitand dinamica si
statica protezei totale.
Modificarea limitelor marginale ale amprentei preliminare duce la
aparitia leziunilor traumatice de decubit prin traumatism mecanic
direct sau modificari circulatorii locale de ischemie.

3. Obiectivele biologice
 1. dupa modelarea marginala a amprentei
a). amprenta functionala
Clasificarea mucostatica: Tehnica de amprentare
presupune folosirea unui material de
amprentelor amprenta foarte fluid, Mucoseal, cu o
lingura individuala cu marginile mult
functionale scurtate pentru a nu influenta periferia
campului protetic.
b). amprenta functionala
mucodinamica

Pentru aceasta se foloseste

lingura individuala adaptata
marginal in cavitatea orala
pana la limita dintre mucoasa
fixa si cea mobila. Adaptarea
se realizeaza prin miscari test,
stabilite de Herbst sau dupa
criterii anatomo-functionale
recomandate de
Schreinemakers.
2. dupa gradul de compresiune a amprentei
functionale pe campul protetic, tehnicile de
amprentare sunt:

a). amprenta functionala compresiva indicata

pentru campurile protetice dure foloseste port-
amprente rezistente, materiale cu vascozitate
crescuta (stents) sau medie (elastomeri de sinteza).
b). amprenta functionala decompresiva sau de
despovarare indicate pentru campurile protetice
moi, campuri protetice cu zone sensibile,
dureroase.
3. dupa pozitia mandibulei in timpul amprentei functionale:

a). amprentele functionale cu gura deschisa sunt cel

mai frecvent utilizate si folosesc miscarile test.
b). amprenta functionala cu gura inchisa foloseste
linguri individuale rezistente prevazute cu valuri de
ocluzie.
4. dupa numarul de materiale folosite pentru amprenta functionala:
a). amprente functionale simple ce utilizeaza un singur material de
amprentare.
b). amprente functionale compuse sau compozite utilizeaza cel putin doua
materiale de amprenta functionala de consistenta si fluiditate diferita.

5. dupa functia folosita drept mijloc de modelare a amprentei functionale in teste

automatizate:
a). teste fonetice, Herve, Devin.
b). teste de deglutitie, Hromatka.
c). teste de masticatie, Max Spreng.
6. dupa autori care le descriu si executa:

Miscarile efectuate in timpul amprentei functionale pentru modelarea

marginala
a). Miscari functionale executate de medic. Sunt recomandate pentru pacientii
care colaboreaza greu la menevrele clinice sau sufera de afectiuni patologice
neurologice la nivelul musculaturii orofaciale (paralizii, hipotonii). Se admit:
- modelari marginale pentru lingura individuala.
- tractiuni si rotatii pe nodulul comisural (modiolus).
- masaje pe obraz pentru zonele laterale Eisenring si Fish.

b). Miscari comandate de medic si realizate de pacient sunt miscari functionale,

selectate pentru modelarea functionala si folosite la adaptarea lingurii individuale
si pentru amprenta functionala. Cele mai folosite sunt testele lui Herbst.
 Fazele clinice de realizare a amprentei
functionale

1 2 3 4 5 6
1. pregatirea 2. adaptarea lingurii 3. alegerea 4. alegerea tehnicii 5. verificarea 6. stabilirea
amprentarii individuale. materialului pentru de amprenta amprentei indicatiilor necesare
functionale. amprenta functionala. functionala. functionale. confectionarii
sabloanelor de ocluzie
 Inspectia zonelor functionale: spatiul
retrozigomatic, zona vestibulara laterala, zona
vestibulara frontala, zona distala.
Testele lui Herbst: Pentru a pune in evidenta
Examenul anumite zone marginale functionale care nu au
fost depistate corect prin inspectie, se indica

clinic pentru folosirea testelor lui Herbst dupa regulile

cunoscute. Retusurile se fac dupa zona
corespunzatoare testului in ordinea cunoscuta, cu
maxilar revenire pe testul anterior pentru a trece la testul
urmator, pana la obtinerea rezultatului dorit.
Modelarea functionala periferica
Verificarea succiunii periferice a lingurii
individuale maxilare
Examenul clinic pentru mandibula

Inspectia zonelor functionale:

Se urmaresc aceleasi obiective ca la maxilar, zona tuberculului
piriform, nisa retromolara, zona vestibulara laterala, zona
vestibulara centrala, zona linguala laterala, zona linguala
centrala.
Testele lui Herbst: Se aplica testele lui Herbst dupa regulile
cunoscute, cu specificarea ca pentru miscarile de protractie ale
limbii sa va lua in considerare pozitia ei de repaus.
Alegerea materialului si a tehnicii de
amprentare functionala

Caracteristici generale.
Dupa adaptarea lingurii individuale in conditiile aratate mai sus, amprenta
functionala va inregistra suprafata de sprijin a protezei, va urmarii realizarea
tuturor obiectivelor biomecanice si functionale. Daca este cazul se vor realiza
orificii de despovarare in caz de mucoasa rezilienta, atrofiata si dureroasa la
palpare, la nivelul torusului palatin si a rafeului median, a papilei bunoide sau a
exostozelor.
Pacientul este instruit in prealabil de etapele care urmeaza si de colaborarea
care trebuie sa existe. Capul va fi fixat pe tetiera in pozitie verticala, cu o usoara
extensie, relaxat, cu musculatura perimandibulara relaxata.
In general se folosesc pentru maxilar pastele ZOE, siliconii de consistenta medie,
gipsul si elastomerii de sinteza, iar pentru mandibula pastele ZOE, siliconii de
consistenta medie, elastomerii de sinteza si materialele bucoplastice. Pastele
termoplastice se indica pentru campurile protetice dure.
Verificarea amprentei functionale

Controlul amprentei functionale incepe in ordine inversa cu obiectivele si

etapele anterioare:
- controlul versantilor externi ai lingurii individuale pe care se gaseste
modelat materialul de amprenta de musculatura orbicularilor, buccinatorului,
mobilitatea limbii; controlul aspectului fizionomic.
- indepartarea amprentei din cavitatea orala fara a o deforma si verificarea
marginilor amprentei care trebuie sa fie acoperite de materialul de amprenta.
- verificarea zonelor de sprijin prin comparatie cu elementele din cavitatea
orala si anume: daca presiunea a fost transmisa in mod egal pe intreaga
suprafata de sprijin, prezenta bulelor de aer, plusurile de material. Marginile
amprentei foarte subtiri si nesustinute de lingura individuala se indeparteaza.
V mulumim!