HIDROCARBURI AROMATICE

Clasificare. nomenclatura
-reprezentantul clasei: benzenul
-Hidrocarburile care au ca unitate structurala
de baza inelul benzenic → hidrocarburi
aromatice (arene)
-Radicalii → radicali aril
-n-propilbenzen = 1-fenilpropan
-Izopropilbenzen = 2-fenilpropan = cumen
-Ciclohexilbenzen = fenilciclohexan
-Metilbenzen = toluen

-dimetilbenzen = xilen (o, m, p)

 Benzenul. Structura. Proprietati
caracteristice
• descoperit de Faraday (1825), in lq depus din
gazul de iluminat;
• 1834 – Mitscherlich obtine benzen prin
decarboxilarea ac. benzoic, izolat din rasina
arborelui Styrax benzoin, numita benzoe.
• Structura – timp de cca 100 ani – problema
neexplicata a chimiei organice – explicata pe
baza conceptiilor mecanicii cuantice (Hückel,
1931)
• Formula Kekulé se utilizeaza si in prezent -!!! –
reprezinta corect doar pozitiile atomilor de
carbon si de hidrogen, nu si pe acelea ale
electronilor π in inel.
 Date experimentale care confirma
structura Kekule:
• A. cei şase atomi de hidrogen – echivalenţi
între ei:
• B. Formula Kekule – trei izomeri de poziţie:

• C. Benzenul reacţionează cu H2-catalitic 

ciclohexan
 Date experimentale care infirmă
structura Kekule:
• A. Benzenul participă uşor la reacţii de
substituţie, caracteristice compuşilor saturaţi,
chiar mai reactiv decât aceştia:
• B. Agenţii oxidanţi caracteristici alchenelor 
fără acţiune asupra benzenului – stabil!
• C. Benzenul nu dă uşor reacţii de adiţie şi nu
are tendinţa de a polimeriza.
• D. Pentru derivatul orto – formula Kekule
prevede doi izomeri – experiental nu!
• E. Cf. Structurii Kekule, molecula benzenului ar
trebui să fie nesimetrică:
• In benzen electronii π sunt delocalizati in
orbitali moleculari extinsi care cuprind toti
atomii ciclului formand un nor de electroni
deasupra si dedesuptul inelului (– cerc in
hexagon)
 Geometria moleculei benzenului
- Structura simetrica de hexagon regulat si plan,
cu laturi egale si unghiuri de 1200.
- Lungimea legaturilor C-C = 1,39Å, iar a
legaturilor C-H 1,084Å.
 Metode de obtinere
• Din acetilena – 600-8000C/ tuburi ceramice
• Prin dehidrogenarea catalitica a ciclohexanului
si a derivatilor sai. Reactie de aromatizare.

Conditii: Pd, Pt, Ni sau S, Se, temp. cca 3000C

 Proprietati fizice
• Benzenul – lq – p.f. = 80oC, p.t. = 5,5oC, miros
caracteristic “aromatic”
• -alchilbenzenii – lq sau solizi
• Benzenul + termenii inferiori – solubili in
alcool si hidrocarburi
• Termenii superiori nu mai sunt solubili in
alcool
 PROPRIETATI CHIMICE
• A. Reactii de substitutie electrofila
Ar – H + E+ Ar – E + H+

1. Reactia de halogenare

Cl2, Br2 , catalizator AlCl3, FeCl3, AlBr3, FeBr3,

• 2. Reactia de alchilare (Friedel-Crafts)

– Catalizator AlCl3.
– Derivati halogenati cu reactivitate normala sau
marita

– Varianta: alchene/ clorura de aluminiu si urme de

apa
• 3. Reactia de acilare Friedel-Craft

• Catalizator: clorura de aluminiu

• 4. Reactia de nitrare
• 5. Reactia de sulfonare
Mecanismul substituţiei electrofile
aromatice

• Structura ionului de benzenoniu:

 B. Reactii de aditie
• 1. Aditie de hidrogen

• 2. Aditie de halogeni
 Reactivitate si efecte de orientare in substitutia
electrofila aromatica
• In cazul benzenului monosubstituit – 3 pozitii neechivalente:
o, m, p

• Locul pe care il ocupa noul substituent E depinde numai de

natura substituentului preexistent X aflat pe nucleul
benzenic, si nu depinde de natura substituentului E →
substituentul preexistent orienteaza substitutia
Orientare Substituent X Reactivitate

CH3, C6H5,OH,OCH3, NH2,

NHR, NR2, NHCOR activeaza nucleul
orto,para
F, Cl, Br, I, CH2Cl
dezactiveaza nucleul

NO2, COOH, COR, CHO,

meta (NH3)+, SO3H, CCl3 dezactiveaza nucleul
 B. Reactii ale catenei saturate alchil

• 1. Substitutie fotochimica – halogenare

Cl2 , Br2 - la lumina (promotori)
• 2. Oxidarea catenei laterale
3.oxidare cu O2 / V2O5