Universitatea „Ovidius” Constanța

Facultatea de Medicină

Îndrumător:
Asist. Univ. Dr. Bogdan Obadă
Absolvent:
Nicola Paulian

Constanța
2017
Lucrarea își propune stabilirea unor principii
eficiente de abordare a fracturilor de platou tibial
astfel încât, momentul terapeutic actual, să nu
devină doar o etapă evolutivă spre o eventuală
artroplastie de genunchi.
 Platoul tibial este una dintre cele mai solicitate
zone în susţinerea greutăţii corpului din întreg
organismul.
 Fracturile lui afectează alinierea genunchiului,
stabilitatea şi mişcările.
 Detectarea precoce şi tratamentul adecvat sunt
critice in minimalizarea handicapului
pacientului şi reducerea riscului de complicaţii,
în special artrită posttraumatică.
 Pe parcursul a 3 ani ( ianuarie2014- decembrie 2016) s-a
realizat evaluarea pe un număr de 64 de pacienți, la
care a fost necesar atât tratamentul ortopedic cât și
chirurgical.
 Sistematizarea cazuisticii - clasificările AO si Schatzker.
 Evaluările clinice și radiologice postoperatorii au
urmărit: gradul de mișcare, stabilitatea și axarea
genunchiului operat.
 Riscul artrozei posttraumatice – scorul
Kellgren/Lawrence.
 Evaluarea funcțională a genunchiului - scorul Lysholm
20
18
18
16
14
14
12
12
10 9
8
8
6
4 3
2
0
I II III IV V VI
 15
16
14 12 12
12
9 9
10
7
8
6
4
2
0
41-B1 41-B2 41-B3 41-C1 41-C2 41-C3
18 18
16
15
14
12 13
10
8
8
6 7
4 3
2 0
0
<20 ani 21-30
31-40 41-50
ani ani 51-60
ani 61-70
ani >70 ani
ani
35

30

25

20
Urban
15 Rural
10
5
0
 Fractură de platou tibial Schatzker VI (41-C2)
 Fractură de platou tibial Schatzker V (41-C3)
 Fractură de platou tibial tip Schatzker IV (41-
B1)
 14%

53% Cădere de înălțime

33% Accident rutier
Alte cauze
 30%
Traumatism simplu

70% Traumatism cu energie

înaltă
 Radiografia
 CT
 Secțiunile axiale ne permit localizarea înfundării
 Secțiunile coronare și sagitale ne permit aprecierea gradului
înfundării
 Secțiunile sagitale ne permit evidențierea fragmentelor posterioară
 CT 3D
 RMN
 Ne permite observarea eventualelor leziuni menisco-ligamentare
 Tipic oricărei fracturi articulare
 Refacere anatomiei
 Asigurarea stabilității
 Și refacerea funcției articulației
 în scopul evitării artrozei posttraumatice.
 Principii de abordare terapeutică AO
 Reducere anatomică
 Fixare internă stabilă
 Prezervarea vascularizației
 Mobilizare precoce
 Înfundarea articulară
 Abordarea se face prin
artrotomie submeniscală
 Reducerea trebuie
verificată atât în plan
frontal cât și în plan
sagital
 Lărgimea corectă
platoului
 Aprecierea lărgimii
corecte a platoului
după reducere
 raport anatomic față de
condili
 reducerea eficientă este
obținută prin efect
butress realizat de
plăcile neblocate în
special
 nerespectarea duce la
leziuni meniscale
secundare
 Fixarea metafizară – Plăcile au rol de refacere a
coloanelor medială și laterală (când este cazul)
 Defectul subcondral a fost umplut cu grefă
recoltată din creasta iliacă la 14 dintre pacienți

22%

Fără grefă ososasă

Cu grefă osoasă
78%
 58
60

50

40

30

20
6
10

0
Pacienți tratați cu fixator extern provizoriu
Pacienți tratați fără fixator extern provizoriu
 Depind de direcția traiectelor fracturare și de starea
părților moi:
- antero-lateral
- postero-medial
- combinat

 Abordul posterior asigură reducerea corectă și

stabilizarea fermă a fragmentelor strict posterioare
(fragmentul coronal).
 Număr de
Tehnica Metoda Frecvența
pacienți

CRIF Șuruburi canulare 8 12,5%

Neblocată 16 25%
1 plăcuță
Blocată 13 20,31%

Neblocate 11 17,20%
ORIF
1 neblocată +
2 plăcuțe 10 15,62%
1 blocată

Blocate 6 9,37%
 În perioada postoperatorie va trebuii să avem în
vedere cateva lucruri:
 Supravegherea atentă a părților moi
 Drenaj la 24 h
 Mobilizarea precoce a genunchiului
 Atelă gipsată doar în cazurile unei osteosinteze
insuficient de stabile (maxim 6 săptămâni)
 Extensia maximă a genunchiului este importantă
 Incărcarea parțială s-a făcut după 6-8 săptămâni
 Încărcarea totală s-a făcut după 12 săptămâni sau
consolidare Rx.
50
45
40
35
30 <10 zile
10-20 zile
25
>20 zile
20
15
10
5
0
9
8
7
Dehiscența plagii
6
Înfundare secundară
5
Consolidare vicioasă
4 Redoare de genunchi
3
2
1
0
 Scorul Kellgreen/Lawrence
7%
21% Gradul 0
18%
Gradul 1
24% Gradul 2
30%
Gradul 3
Gradul 4
Scorul Kellgreen/Lawrence Scorul Kellgreen/Lawrence
6%
41-C 41-B
9% 14% 15% 26%
21% Gradul 0 Gradul 0
29% Gradul 1 Gradul 1
27% Gradul 2 34% Gradul 2
Gradul 3 19% Gradul 3
 Scorul Lysholm

12%
3%

Excelent
28% 57% Bun
Mediocru
Slab

Scorul Lysholm 41-B

Scorul Lysholm 41-C Excelent Bun Mediocru Slab
1%
2% 5%
11%
Excelent
31%
52% Bun
35% 63%
Mediocru

Slab
 Alegerea metodei chirugicale optime, a
implantului și tipului de abord potrivit se face
personalizat în funcție de tipul fracturar conform
clasificărilor Schatzker si AO.
 CT este esențial pentru înțelegerea fracturii.
 Evaluarea leziunilor menisco-ligamentare prin
RMN obligatorie.
 Abordul dublu întotdeauna în fracturi bicondilare
cu refacerea mai întâi a coloanei mediale.
 Fixarea mai stabilă asigură rezultate superioare.
 Tehnica minim invazivă când este posibil.
 Managementul părților moi este pe primul loc.
 Tracțiunea prin orice mijloc asupra genunchiului
intraoperator este esențiala în vederea reducerii.
 Efectul butress este superior in cazul osteosintezei
cu plăci neblocate, cu stabilitate comparabilă cu a
plăcilor blocate.
 Reducerea anatomică a suprafeței articulare este
esențială.
 Artrotomia submeniscala este obligatorie.
 Grefare osoasă în fracturile cu înfundare.
 Obiectivul este mobilizare precoce, dar încarcarea
este tardivă, cînd există calus radiologic.
 Nu există diferențe notabile în ceea ce privește
riscul artrozic intre fracturile tip B și C.
 Artroza este în general bine tolerată clinic.