Sunteți pe pagina 1din 129

CURSUL V

Ortopantomografia

1
Ortopantomografia
• evaluare globală, unitară, comparativa dreapta-stanga a
structurilor dento-maxilare
• ORTO – raza centrala perpendiculra pe film
• PAN – tehnica panormica
• TOMO – din greaca - sectiune, care se realizeaza
datorita faptului ca tubul roentgen si caseta au miscari
eliptice, inverse (se deplaseaza in jurul cefei si maxilarelor.
Sunt bine vizibile dintii, in timp ce coloana cervicala si
regiunea anteriora a masivului facial sunt sterse.

2
• Investigatie pentru vizualizarea in ansamblu a ambelor
arcade, studiul parodontiului marginal impreuna cu
formatiunile anatomice vecine cu care dintii au legaturi
functionale stranse, cum ar fi articulatiile temporo-
mandibulare, sau relatii de vecinatate cu implicatii
patologice: sinusurile maxilare, canalul alveolar inferior,
fosele nazale.

• Indicatii:
• evaluare initiala in cadrul planului de tratament.
• leziuni osoase sau dinti neerupti.
• evaluarea starii parodontale si structura osoasa de
sustinere.
• vizualizarea molarului 3.
• fracturi osoase maxilare sau mandibulare.
• preimplant in vederea evaluarii inaltimii osoase avand
impact mare in odontogia infantila. 3
Incovenient

• deriva din modul de realizare a radiografiei- nu reda


cu fidelitate :
- structurile osoase
- spatiul periodontal aspectul suprafetei radiculare.

4
Principiul metodei

• OPT a fost realizata de


Paatero (1948) profesor de
radiologie stomatologica la
Helsinchi care a concretizat
principiul lui Heckmann
privind radiografia prin fanta
a suprafetelor curbe,
combinata cu tomografia.

5
Ortopantomografia

6
7
Proiecţia verticală
• uşoară angulaţie negativă a RC
• unghi de -4 ° până la -7°

8
11
33

16 17
1819
13 32 20

48 49

27 40
9
28
Zone explorate OPT

1. Dentiţia
2. Nas si sinusuri
3. Os mandibular

10
Zone explorate OPT

4. ATM
5. Mandibulă şi coloană
6. Hioid

11
Aspectul schematic anatomo-radiologic al
unei ortopantomograme:
• 1=conturul rebordului orbitar inferior;
• 2=canalul și orificiul infraorbitar;
• 3=fosa nazalǎ stângǎ;
• 4=septul nazal;
• 5=cornetul nazal inferior;
• 6=orificiul nazo-palatin deasupra cǎruia se schițeazǎ cele 2
canale nazo-palatine și spina nazalǎ anterioarǎ;
• 7=marea cavitate a sinusurilor maxilare;
• 8=palatul dur;
• 9=vǎlul palatin;
• 10=tuberozitatea maxilarului;
• 11=apofizele ptergoide;
• 12=fosa pterigo-palatinǎ;
• 13=osul zigomatic;
• 14=sutura temporo-zigomaticǎ;
• 15=tubercul temporal;
• 16=procesele coronoide;
• 17=condilul mandibular;
• 18=urechea;
• 19=coloana cervicalǎ;
• 21=marginea anterioarǎ a ramului ascendent mandibular care
se prelungește ȋn sens infero-intern cu linia oblicǎ externǎ;
• 22=canalul mandibular;
• 23=gaura mentonierǎ;
• 24=dorsul limbii;
• 25=marginea bazilarǎ a mandibulei;
• 26=osul hioid;
• 27=opacitatea parazitǎ a hemicorpului mandibular
controlateral (dupǎ F.A. Pasler) 12
5 39 35
14 4
18 10 11
19 17 16 20
3 33
13 9 12 1 32
15 34
50 7 8 21
6 2 49
48 25
46 22
44 45 47 41
43
36 26 40
42 23
30
29 27 24
31 28

3 38
7 L

50 de repere anatomice .........


13
14
Concepţii privind anatomia
panoramică normală
OPT= proiecţie unică, panoramică, a mai multor
structuri anatomice pe aceeaşi imagine
 7 concepte:
– 1: structurile anatomice sunt alungite şi răsfirate
– 2: structurile liniei mediane se pot proeicte ca imagini
unice sau duble
– 3: formarea imaginilor fantomă
– 4: se vizualizează umbra ţesuturilor moi
– 5: se vizualizează spaţii aerice
– 6: se observă radiotransparenţe şi radiopacităţi relative
– 7: radiografiile panoramice sunt unice 15
 1 structurile anatomice sunt alungite şi răsfirate

16
• 2 Structurile liniei mediane pot fi proiectate ca o
imagine dublă sau simplă

17
• 3. Se formează imagini fantomă

18
• 4. Pe OPT pot apare unele ţesuturi moi

19
• 5. Pe OPT sunt vizibile spaţii aerice

20
• 6 Pe imagini pot apare zone radiotranspa-rente şi
radioopace

21
22
Realizarea corectă a OPT
Planuri de referinţă pentru poziţionare
• Linia luminoasa verticala este:
mijlocul fruntii, nasion, creasta
piramidei nazale, depresiunea
labiala subcloazonala, mijlocul
mentonului.
• Linia orizontala: linia care
uneste rebordul superior al
conductului auditiv extern cu
marginea infero-externa a
orbitei, pe planul orizontal
german.
• Planul ocluzal

23
Proiecţia panoramică corectă a
structurilor anatomice

24
Etape în realizarea OPT
• Etapa 1. Muşcarea piesei orale în dreptul şanţului
de referinţă sau, utilizarea dispozitivului de sprijin
al bărbiei la pacienţii edentaţi.

25
• Etapa 2. Închiderea elementelor de ghidare laterale
• Etapa 3. Poziţionarea bărbiei pacientului pe
dispozitivul de sprijinire

26
• Etapa 4. Asigurarea verticalităţii poziţiei
pacientului
• Etapa 5. “Înghite”, “Nu mişca”, expunere

27
Erori în realizarea OPT
Etapa 1
• Eroarea 1 : Colţul gurii plasat anterior planului
lateral

28
• Zona 1: Dentiţia – dinţii
centrali sunt îngustaţi,
uneori coroanele apar
“fracturate”
• Zona 5: Coloana se
suprapune peste
mandibulă
• Sinusuri şi fose nazale
bine vizibile

29
• Etapa 1, Eroarea 2 : Pacient poziţionat prea în spate

30
• Zona 1: Dentiţia – dinţii
centrali sunt lărgiţi
• Zona 2: Vârful nasului
suprapus peste cartilajul
nazal
• Zona 3: Simfiză
mentonieră intens
radioopacă
• Zona 4: Condili în afara
filmului şi lobul urechii
vizibil
• Zona 5: Imagini fantomă
ale ramului mandibular
peste molarii posteriori

31
• Etapa 2, Pacient rotit în dispozitivul de fixare

32
• Zona 1: Dinţii posteriori
lăţiţi şi suprapuşi; de
partea opusă dinţii
îngustaţi
• Zona 2: Nas şi sinus
deformate unilateral
• Zona 4: ATM- un condil în
afara filmului
• Zona 5: Mandibula,
coloana modificate
unilateral
33
• Pacient înclinat

34
• Zona 1: dinţii
posteriori pot fi
mult lărgiţi pe o
parte şi cu gol
interocluzal în
cealaltă parte
• Zona 3: Corpul
mandibulei
orizontal, unilateral
• Zona 4: ATM, condili
largiţi unilateral

35
• Etapa 3: Bărbia pacientului poziţionată prea jos

36
• Zona 1: Apexul centralilor
mandibulari tăiat şi
centralii maxilari bine
vizibili
• Zona 3: Mandibula lărgită
vertical anterior cu osul
hioid suprapus
• Zona 4: ATM, condilii la
marginea superioară a
filmului
• Vizibilitate bună a dinţilor
centrali ai maxilarului
superior

37
• Etapa 3: Bărbia prea ridicată

38
• Zona 1: Apexul dinţilor
maxilarului tăiat cu plan de
ocluzie plat
• Zona 2: Imagine dublă a
palatului suprapusă peste
apexurile dentare
• Zona 4: Condilul la
extremitatea laterală a filmului
• Imagine bună a dinţilor centrali
mandibulari şi ai simfizei

39
• Etapa 4: Bărbia pacientului în afara suportului

40
• Zona 2, 4: Nasul,
sinusurile şi ATM-ul
sunt în afara filmului
• Zona 3, 6: Corpul
mandibulei şi hioidul
apar in treimea
inferioară a filmului
dar fără structuri nete

41
• Pacientul este aplecat

42
• Zona 1: Dinţii anteriori
suprapuşi cu
opacitatea coloanei
• Zona 3: Imaginea
fantomă a coloanei se
suprapune peste
mandibulă

43
• Pacientul are gura deschisă şi limba nelipită de
palat

44
• Zona 1: Coroanele dinţilor
inferiori şi superiori sunt
mascate de aerul din gură
• Regiunea apicală a
dinţilor maxilarului e
mascată de zona aerică
din spaţiul palato-glos
• Zona 2: Aerul din spaţiul
palatoglos se suprapune
peste osul alveolar

45
• Etapa 5: Pacientul s-a mişcat

46
• Zona 1: Dentiţia are
modificări mici
• Zona3: Osul mandibular
poate fi întrerupt în aria
molarilor apărând
distorsiuni în partea
interioară

47
• Modificarea dispozitivelor de poziţionare
• Fără piesa orală, dinţii nu sunt separaţi
• Pacientul este prea în spate, rotit şi cu bărbia ridicată

48
Protecţia pacientului la OPT

49
Artefacte
• Poziţie incorectă a şorţului de protecţie cu
suprapunere peste imagine

50
Artefacte tehnice
• Caseta execută o rotaţie incompletă cu obţinerea
unei OPT incomplete

51
Artefacte tehnice
• Ansamblu casetă-film suferă o întrerupere a
expunerii la nivelul umărului pacientului cu
apariţia unei zone radiotransparenţe neexpuse

52
Artefacte de manipulare
• Zgârierea filmului în timpul procesării

53
Artefacte de manipulare
• Utilizarea incorectă a ecranului interior al casetei
cu deteriorări ale imaginii

54
Artefacte de manipulare
• Casetele flexibile din plastic se pot rupe cu apariţia
de artefacte radioopace

55
Artefacte de manipulare
• Fricţiunile între aerul uscat şi suprafaţa filmului
duc la imagini electrostatice

56
Artefacte de manipulare
• Scăderea densităţii imaginii cu un aspect gri
uniform apare prin procesare incorectă

57
Poziţionare corectă

58
Poziţionare corectă

59
vestibular faţă de stratul imaginii

60
vestibular faţă de stratul imaginii

61
oral faţă de stratul imaginii

62
R
oral faţă de stratul imaginii

63
Bărbia coborâtă

64
Bărbia coborâtă

65
Bărbia coborâtă şi capul poziţionat prea aproape de detector

66
Bărbia ridicată

67
Bărbia ridicată

68
Capul prea sus

Capul prea jos

R
69
R

Capul rotit spre stânga

70
R

Capul rotit spre stânga

71
R

Capul rotit spre stânga

72
R
Capul translat spre dreapta

73
R

Capul translat spre dreapta

74
R

Capul translat spre dreapta

75
Imposibilitatea separării dinţilor (în acest
caz, proteză maxilară şi dinţi naturali
mandibulari)

76
Suprapunerea cuspizilor prin lipsa utilizării piesei bucale

77
Gura larg deschisă

78
Ce sunt acestea?

79
Fantomă

Real

80
Imaginea reală Imaginea fantomă

81
82
fantomă

Real

Cercei – imaginea reală şi imaginea fantomă

83
84
85
86
87
88
Proteză dentară radiotransparentă
(nu necesită repetarea radiografiei)

89
Proteză dentară radioopacă
(necesită repetarea radiografiei)

90
91
92
93
94
95
Umbra coloanei

96
Inel în limbă

97
Limbă nelipită de palat în cursul expunerii

98
…bandă radiotransparentă
ce acoperă apexurile
dinţilor maxilari

99
Pacient imobil în cursul
expunerii părţii drepte

Pacientul s-a mişcat (partea stângă)


100
Defecte mecanice
(linii verticale albe şi negre)

101
Casetă incorect încărcată
(urmaţi instrucţiunile producătorului)

102
Oprirea din greşeală a expunerii în timpul
rotaţiei ansamblului tub – film

103
Dubla expunere –
dificil de evidenţiat pe un OPT

104
Hârtie între film şi ecran
(nu este opacă pentru razele X...dar este opacă pentru lumină

105
R

Talc de pe mănuşi transferat pe film în timpul încărcării

106
Ecran crăpat

107
Film suprapus

108
Voalare parţială

Compartimentul pentru casetă


Caseta
Developator automat
109
Imagine slabă - subexpusă (mA sau kV)
vs. soluţii de revelare vechi sau reci

110
Emulsie zgâriată…
curăţarea rolelor
111
Descărcări de electricitate statică – condiţii de
umiditate redusă 112
113
“Finger-nail” crimps

114
115
Imagine digitală deformată

116
TELERADIOGRAFIA CRANIO-FACIALA
• Este o metoda de diagnostic frecvent folosita in Ortodontie care
analizeaza armonia functionala si estetica a sistemului dento-
maxilo-facial la copil si chiar la adult intr-nu anumit moment si in
evolutie.
• METODA CONSTA IN EFECTUAREA UNOR RADIOGRAFII IN DIVERSE
PLANURI CU UN APARAT ROENGEN DE PUTERE MARE (120 Kv si
300-500 mA).
• Se foloseste distanta focar-film mai mare de 2m, pentru a nu se
produce marirea imaginii.
• Fixarea capului se face intr-un cefalostat, cu posibilitatea de
efectuare a radiografiilor in plan sagital (de profil), frontal (de
fata), axial (baza de craniu).

117
• Fascicolul roengen este colimat si se folosesc filme cu
casete si folii intaritoare.
• Centrarea se face de regula in raport cu planul orbito-
meatal (planul de la Frankfurt) care uneste punctul orbitar
(Or) cu conturul superior al conductului auditiv (Porion-
Po).
• Filmele se fac in ocluzie intercuspidiana maxima.
• Evaluarea cefalometrica se face in doua variante de
incidenta:
- cu raza centrala perpendiculara pe planul Frankfurt(
incidenta Berger)
- cu raza centrala perpendiculara pe planul ocluzal
(incidenta Bouvert). In aceste conditii se poate depista o
asimetrie transversala a fetei.
118
Teleradiografia de profil
• Se analizeaza raporturile diferitelor repere osoase si cutanate intre
ele cu ajutorul hartiei de calc sau film de contact suprapus.
• Este o incidenta ce se utilizeaza cu precadere in ortodontie,
evidentiaza raportul dintilor cu maxilare si a maxilarelor cu oasele
craniului.
Fiind o metoda ce permite standardizarea prin reperarea unor
puncte antropometrice. Se utilizeaza in elaborarea unui plan de
tratament si monitorizarea evolutiei tratamentului in timp.
Teleradiografie de fata.
• Ofera o imagine in ansamblu a craniului, ceea ce permite o buna
vizualizare a traumelor, a tumorilor sau a diverselor formatiuni
patologice.

119
PUNCTE DE REFERINTA OSOASE
• Se noteaza caracteristic ; de sus in jos:
• *Nazion N : ccel mai infundat punct al suturii fronto-nazale , pe linia mediana .
• *Orbitale Or :cel mai inferior , de pe conturul orbitei .
• * Spina nazala anterioara SNA : punct osos proeminent , ce reprezinta punctul cel mai
anterior al bazei scheletale mx. Corespunde cu punctul subnazion .
• *Down A "A" : cel mai infundat punct al procesului alveolar osos mx. Corespunde cu baza
apicala . Il construim cu 2mm anterior de apexurile centralilor superiori .
• *Prostion Pr : cel mai proeminent . al procesului alv mx corespondent cu coletul ic
superiori .
• * Incizale I : vf Ic sup
• * Incizale inferior i : vf ic infer
• *Infradentale Id : punctul cel mai proeminent al prcesului alveolar inferior(baza apicala
md) .
• Se construieste la 2mm superior si anterior de apexurile incisivilor centrali inferiori sau la
intersectia planului ?A cu planul bazal md .
• * Pogonion Pg : cel mai anterior , pe linia mediana a simfizei mentoniere .
• * Gnation Gn : cel mai inferior si anterior al profilului mentonier osos .
• * Gonion Go : construit pe bisectoarea unghiului format de tangentele la ramul ascendent
si orizontal mandibular .
• * Porion Po : in centrul olivei sau superoextern pe desenul conductului auditiv extern osos .
• *Spina nazala posterioara SNP : construit la intersectia perpendicularei din fisura
pterigomaxilara pe bolta palatina osoasa .
• *Sellae S : centrul geometric al seii turcesti
120
121
PLANURI DE REFERINTA : SUS > JOS
• * Planul bazei craniului SN
• 2* Planul de la Frankfurt: orbitale-
porion Or-Po
• 3* Planul bazal maxilar : spina
nazala anterioara - spina nazala
posterioara
• 4* Planul de ocluzie :la 2 mm sub
marginea Ic super ( over-bite )
pana la varful cuspidului MV al M
de 6 ani superior .
• 5* Planul bazal mandibular Gn- Go
: perpendicular la osul occipital .
• 6* Axa Y ( dreapta de crestere ) S-
Gn : trece pana la 9 ani prin
cuspidul MV al M1 inferior , dupa
9 ani prin cuspidul CV .

122
Unghiul Tweed
• Aceste planuri si linii de referinta permit definirea unor unghiuri a
caror valoare este cunoscuta si care sunt modificate in malformatii
dentro-faciale.
• Unghiul Tweed este format din planul Frankfurt si planul mandibular
Downs, prelungite posterior. Aceasta masoara dezvoltarea pe
verticala a masivului facial si daca are valoare mai mare de 30 de
grade, tipul de schelet facial este longilin.
• Unghiul dintre axul incisiv superior si cel incensiv inferior este de 135
grade. Unghiul dintre axa S-Na si punctul A 90 de grade si cel dintre
S-Na si punctul B au valori apropiate si daca la copil, aceste doua
unghiuri au o diferenta mai mare de +/- 3 grade se confirma o
prognatie superioara sau o retrognatie inferioara.

123
124
1. Directia de crestere a dintilor si
anomalii alveolare:
• Pentru incisivi prealveolie (inclinatie catre vestibul) sau
retroalveolie
• Pentru molari exoalveolie sau endoalveolie.
• Inaltimea unei alveole se poate gasi modificata de tipul
supralveolie sau infralveolie. Variatii intre raporturi
anatomice ale maxilarelor in plan sagital pot fi
compensate prin inclinatii ale incisivilor si alveoleor lor, iar
in sens transversal prin inclinatia molarilor, se restabileste
un angrenaj normal al arcadelor dentare.

125
2. Anaomaliile dentitei:
• Precizarea raporturilor dintre dimensiunile dintilor si cele
ale scheletului maxilar, anomalii de numar, absenta
dintilor de minte a incisivilor laterali, dinti supranumerali.
• Radiografia este indicata pentru a constata raporturile
anatomice ale germenilor dentari anormali si pentru a
urmari evolutia in diverse varste ale copilului. Permite in
particular sa se studieze eruptia caninilor superiori
permanenti ai caror germeni pot fi plasati in afara arcadei
dentare.
3. Aprecierea dismorfiei dento-maxilare
• Se pot intalni dinti mici in raport cu maxilarele respective
sau dinti prea mari pentru schelet, care se traduc printr-o
ingramadire dentara.
126
Bilantul radiologic
• Aceasta etapa implica o evaluare otrodontica si o evaluare
scheletica.
Evaluarea ortodontica
• Teleradiografia poate evidentia:
- 1. anomalii dentare pure:de forma, volum, numar sau
situatii
-2. anomalii dento maxilare si dizarmonii, care corespund
unei disproportii dintre dimensiunile mezodistale ale
dintilor permanenti si lungimea arcadei dentare.
- 3. ocluzia, in normo ocluzie arcada superioara circumscrie
arcada mandibulara, incat incisivii superiori depasesc sau
acopera 2 mm incisivii inferiori.
127
• Evaluarea scheletica
• Se face prin analiza cefalometrica a unei teleradiografii, peste care se
suprapune o hartie transparenta de calc. Tipologia faciala si
mandibulara:
• Se estimeaza proportiile faciale morfologia mandibulei si potentialul
ei de crestere, important in evaluarea ortodontica si previziunea
cresterii spontane.
• Dintre cele 70 de metode existente, cele mai frecvente sunt:
- analiza lui Tweed
- analiza lui Sassouni este o analiza de ansamblu, respectand specifiul
morfologic etnic
- metoda Steiner evalueaza obiectiv profilul cutanat, realizand o
constructie care tine cont de: planul bazal (SNA), planul lui Frankfurt,
planul mandibular si linia S- linia estetica Steiner, care uneste
pogonionul cutanat si punctul median infranazal.
- analiza statica a lui Ricketts o apreciere cefalometrica de previziune
pe o durata de 1-3 ani urmarind evolutia spontana sau corijata prin
tratament orotodontic.
- linia E Rocketts uneste varful nasului cu varful mentonului si cu
ajutorul acestuia se apreciaza armonia buzelor in raport cu nasul
128
129

S-ar putea să vă placă și