Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traumatologia Complet
Traumatologia Complet
• TRAUMATISMELE MEMBRELOR
• ENTORSE
• LUXATII
• FRACTURI
• TRAUMATISMELE TORACELUI
• FRACTURILE COSTALE
• VOLETUL COSTAL
• PNEUMOTORAXUL
• TRAUMATISEMELE CRANIO-ENCEFALICE
• COMOTIA CEREBRALA
• CONTUZIA CEREBRALA
• TRAUMATISMELE BAZINULUI
• TRAUMATISMELE COLOANEI
• TRAUMATISMELE MEMBRELOR
• ENTORSA
• LUXATIE
• FRACTURA
• ARTICULATIA(A) - unirea extremitatilor osoase cu ajutorul capsulei
• LIGAMENTUL(L) - cordon fibros conjunctiv (colagen+fibre elastice)
situat in anumite zone ale capsului = o ingrosare capsulara
MOBILITATEA ARTICULARA
NORMALA
ENARTROZE (mobile) DIARTROZE (mobile)
AMFIARTROZE SINARTROZE
(semimoble) (fixe)
TRAUMATISMUL(T) articular
• Socul, Impact, Coliziune, Cadere, Accident, Lovitura etc
• Forteaza(Solicita) LIGAMENTUL
• Un traumatism „TIPIC” pentru entorsa genunchiului „BARA PARASOC
A MASINII”
DEFINITIA ENTORSEI
Leziune traumatice a unei articulatii cu repercursiuni ligamentare
ca urmare a unei deplasari temporare a extremitatilor articulare si intr-
o directie anormala (nefiziologica).
Formula:
E = T, A, L, Ma -> D T A
CEA MAI FRECVENTA ENTORSA A CORPULUI
OMENESC
MECANISM DE PRODUCERE VARUS ECVIN
CONSECINTE
ENTORSA
• USOARA(anterior)
• MEDIE(anterior+mijlociu)
• GRAVA(A+M+Posterior)
SEMNELE
• GRAVA
• Aparat gipsat(cizma de mers) 6 saptamani
• Chirurgical – Suturi ligamentare
• Sechelele
• Gimnastica de reeducare
• Ligamentoplastie
LUXATIE
• DEFINITIA LUXATIEI
1. AFECTIUNE TRAUMATICA(T) ARTICULARA(A)
2. DETERMINA O MISCARE FORTATA ANORMALA (Ma)
3. SOLDATA CU O ENTORSA GRAVA(E)
4. TRAUMATISMUL CONTINUA, EXTREMITATILE ARTICULARE VOR FI
ANTRENATE INTR-O DEPLASARE PERMANENTA
• FORMULA
L=T,A,ENTORSA GRAVA+DEPLASARE PERMANENTA
CEA MAI FRECVENTA LUXATIE A CORPULUI OMENESC
LUXATIA UMARULUI
TRATAMENTUL LUXATIILOR
• ORTOPEDIC (CONSERVATOR)
- De preferat
- Majoritar
Tratament CONSERVATOR
„Nu trebuie sa treaca un rasarit sau un apus de soare inainte ca luxatia
sa fie redusa”
• OASE SANATOASE
• OASE OBOSITE
• OASE BOLNAVE
TIPURI DE FRACTURI
(TERMINOLOGIE)
• FRACTURI
• DIRECTE/INDIRECTE
• COMPLETE – INCOLMPLETE
• NEDEPLASATE – DEPLASATE
• STABILE – INSTABILE
DIRECTE/INDIRECTE
COMPLETE – INCOLMPLETE
NEDEPLASATE – DEPLASATE
STABILE - INSTABILE
SIMPTOMELE FRACTURILOR(SCHEMA)
• GENERALE
• MAJORITATEA – NU EXISTA OBIECTIVE
• MINORITATEA – PROBABILITATE
• SOCUL - deformare
• POLIFRACTURI - scurtare
• POLITRAUMA - durerea provocata
• INTEROGATORIU(TIP TRUMATISM) - echimuza tardiva
• ENRGIE MICA – SIGURANTA
• ENERGIE MARE - mobilitatea anormala
• LOCALE - netransmibilitatea
- crepitatia
• SUBIECTIVE - intreruperea continuitatii osoase
• DUREREA SPONTANA
• IMPOTENTA FUNCTIONALA
• SIMPTOMELE = PROBABILITATEA FRACTURII
• EXAMENUL RADIOGRAFIC = SIGURANTA FRACTURII
• EX. Rx
INCORECT
• NUMAI FOCARUL DE FRACTURA
• O SINGURA INCIDENTA
O CLASIFICARE
TRATAMENTUL
• PRIMUL AJUTOR
• PROPRIU ZIS
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI
• IMPORTANT - COMPLICATII
• CINE ACORDA ?
- EDUCATIA SANITARA A POPULATIEI
- PARAMEDICII
- ASISTENTUL MEDICAL
– CU CE?
- SALVARE
TRANSPORTUL
- ELICOPTER SALVAREA
- SMURD MS – SEZAND
• CUM? - TIMPII MI – TARGA
- DESCARCERAREA COLOANA – TARGA
- CALMAREA DURERII
- IMOBILIZAREA
• IMPROVIZATA
• PROVIZORIE
-MIJLOACE DIN DOTARE (atele)
DESCARCERAREA
IMOBILIZAREA IMPROVIZATA
IMOBILIZAREA PROVIZORIE(ATELE)
TRANSPORTUL
SALVAREA
TARGA
PROPRIU ZIS (SPITAL)
• TIPURI
• CONSERVATOR (ORTOPEDIC,INCHIS)
• CHIRURGICAL (DESCHIS,OSTEOSINTEZA)
• INDICATIA
• STABILITATEA IN FOCAR
• CONSERVATOR METODA ORTOPEDICA PURA (MOP)
TIMPII
ANESTEZIE + RIR
• REDUCERE
• IMOBILIZARE(GIPS)
• REEDUCARE
• REDUCEREA
• MANUALA
- EXTENSIE
- CONTRA-EXTENSIE
- MANIPULARE IN FOCAR(MEDIC)
• INSTRUMENTALA
- GHEARA FINOCHETO
- MASA ORTOPEDICA
CHRIURGICAL
• INDICATIA – fracturi instabile
MIJLOACE
• PLACA
PLACA
TIJA
TEHNICILE
Anatomie
Stabilitatea inelului
a) Integritatea osoasă
b) Integritatea articulară
c) Integritatea ligamentară
d) Integritatea planşeului pelvin
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
Concluzie:
Fracturile + leziunile articulare, ligamentare, planşeu pot fi:
A.Stabile
B.Instabile rotator
C.Instabile rotator + vertical
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
Fracturile inelului pelvin
dar
3. Oxigenoterapie
Primul ajutor
4. Hemostază provizorie:
Compresiune indirectă
(stabilizare improvizată bazin)
Definiţie
Fracturile Costale
Voletul Costal
Pneumotoraxul
Definiţie
Etiopatogenie
Simptome
Complicaţii
Investigaţii
Tratament
Patogenie
Traumatismele dezechilibrează mişcările Cuştii
Toracice
nr. solidar
nr. simetric
cu balans mediastinal
Hematoză Insuficientă
(IRA ICA DECES)
Şocul Hipoxic
Fracturile Costale
Definiţie
Simptome
Radiografia
Subiectiv
Repaus la pat
Obiectiv
Analgetice
Infiltraţii (la nevoie)
Palparea
Durere provocată în punct fix
“clapă de pian”
Tabloul II
Interogatoriu Traumatism Important Investigaţii
Subiectiv Radiografia
Tratament
Durerile spontană, intensă, multiplă
Impotenţa funcţională 1.Repaus la pat
Dispnee 2.Analgetice
IRA Cianoză •Obişnuite
Respiraţie superficială •CI
Durere insuportabilă oMorfină
oBandaj circular
Definiţie
Simptome
Radiografia toracică
Oximetria
Radioscopia – Balansul mediastin
Tratament
Fixarea Voletului
Tratament
Primul ajutor
Poziţia semişezând
Analgetic
Prevenirea ICA
şi specific
Cum?
Osteosinteză
Prezenţa aerului între cele două foiţe pleurale (unde în normal este vid)
Clasificare:
Terapeutic
Spontan (accidental)
Traumatic
Deschis
Deschis cu supapă externă
Închis cu supapă internă
Pneumotoraxul deschis fără
supapă
Observaţii:
• Inspir
o Aerul intră în pleură iar volumul plămânului este mic – atelectazic
o Aerul iese din acest plămân mic (pe dos)
• Expir
o Aerul iese din pleură
o Volumul plămânului creşte (pe dos) dar nu destul
Cum recunoaştem?
(Diagnosticul)
Plaga Penetrantă
Traumatopneea
Şuierat în I şi E
Semne de IRA
Cum acordăm primul ajutor?
Principiu
Practic
La nevoie
Transport rapid
Semişezând
Prevenire IRA
Oxigenterapie
Ce se face la spital?
± Exuflaţie
Traumatismele Cranio-Cerebrale
(T.C.C.)
Comoţia Cerebrală
Contuzia Cerebrală
Definiţie
Etiopatogenie
Simptome
Investigaţii
Tratament
Etiologie (Cauze)
Cauza principală – Accidentul de circulaţie este în
cauză 70% din T.C.C.
Volan
Bord
Parbriz
Etiologie (Cauze)
Cauze posibile – Accidentele
• Industrie
• Construcţii
• Sport
• Război
• Calamităţi
LA craniu
ÎN craniu
se împart în:
vizibile = tratabile
invizibile = mai puţin influenţate de tratament
Patogenie
(Consecinţe lezionale)
Vizibile (se văd cu ochiul sau prin investigaţii)
a)La nivelul scalpului (ochiul)
•Escoriaţii
Marca •Echimoze
•Plăgi
Traumatică
osuperficiale
(Loc impact)
openetrante
Patogenie
(Consecinţe patologice)
b)La nivelul osului – boltă şi bază (Radiografia)
Fracturile
Boltă Bază
Patogenie
(Consecinţe patologice)
c) La nivelul creierului
Hemoragii
“Pată de ulei” = vase mici
Hematoame = vase mari
Substanţă cerebrală
Superficial
Dilacerarea
Epidural
Subsudural
Intracerebral
Patogenia
Leziunile invizibile
Evoluţia simptomelor
Majoritatea cazurilor
•Revenire completă
•Amnezia persistă
Investigaţii
Minoritatea cazurilor (alcoolici, vârstnici)
Supraveghere
Obnubilare
Somnolenţă
Cefalee
Ameţeală
Surprinde complicaţia
Hematom subdural cronic
Edem cerebral
Sindrom postcomoţie (simptomele
durează în timp)
Tratamentul comoţiei
Majoritatea
Fără tratament
Repaus fizic
psihic (cei labili)
oSedative
oSomnifere
oTranchilizante
Tratamentul comoţiei
Minoritatea
Avertizăm familia asupra simptomelor
“periculoase”
•Obnubilare
•Somnolenţă
•Cefalee
•Trezit antela
Dacă se complică din 2 în 2h
din 4 în 4h
vezi Contuzia
Contuzia cerebrală
Definiţia
Abolirea bruscă a cunoştinţei imediat după
impact
Modificări ale funcţiilor
•vegetative şi
•vitale
Fenomenele durează:
Ore – contuzie minoră
Sub 24h – contuzie moderată
Peste 24h – contuzie gravă (malignă, comă
prelungită)
Simptomele
Pierderea cunoştinţei sau amnezie retrogradă
Modificări vegetative şi vitale
Tehnică şi gradare
Interpretare
I.Comă minoră
II.Comă moderată
III.Comă gravă
Investigaţii paraclinice
Denumirea Utilitatea
oFractură – boltă
•Radiografia (Rx)
– bază
oSânge în L.C.R.
– clar
•Puncţia rahidiană
– rozat
– sangainolent
•Fund de ochi Edemul cerebral
•Tomografia oEdemul cerebral
•Ecografia oLeziuni substanţă
•R.M.V. oHernii cerebrale
•Măsurarea presiunii intracraniene (ventricule) Gradul edemului cerebral
•E.E.G. oActivitatea celulelor nervoase
•Laboratorul oDe rutină
Tratamentul (principii)
Primul ajutor
I. Degajarea
II. Funcţiile vitale
Presupunem:
respiră eficient
cordul bate normal
III. Stabilirea capului
Improvizat Guler Schanz
Tratamentul (principii)
IV. Poziţia pe targă
Lateral
Semipronaţie
Ventral
V. Urcare în salvare
Indicaţii şofer:
•50kmh
•direct N.C.
Primul ajutor
VI. Monitorizarea în timpul transportului
A.Vital C.Fracturile
Respiraţia. Tipul dispneei Boltă – T.C.P.
Circulaţia T.A. – setat
Puls – antibiotice
Bază craniu
B.Neurologic
Otoragie
Test deglutiţie comatos
Epistaxis
Obvubilare
Otoree – L.C.R. apos
Midriază Hematom
– Sânge nu coagulează
Pareze
– curge continuu
Vorbeşte / afazic
D.Tratament antiedermatos la comatos
Termometrizare
Glucoză 33%
Hipertermia
Manitol
corticoizi
Tratament la spital
Comă gravă
50% deces
50% recuperează
Evident – primele 6 luni
Posibil – 2 ani
Scopul
Combaterea edemului cerebral
(scăderea presiunii intra-craniene)
Tratament la spital
Mijloace
•Drenaj – Hematoame
– Ventricular
•Instalare dispozitiv de măsurare presiune I.C.
Îngrijiri specifice
Anatomie
Stabilitatea inelului
a) Integritatea osoasă
b) Integritatea articulară
c) Integritatea ligamentară
d) Integritatea planşeului pelvin
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
Concluzie:
Fracturile + leziunile articulare, ligamentare, planşeu pot fi:
A.Stabile
B.Instabile rotator
C.Instabile rotator + vertical
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
Fracturile inelului pelvin
5% din totalul fracturilor
dar
3. Oxigenoterapie
Primul ajutor
4. Hemostază provizorie:
Compresiune indirectă
(stabilizare improvizată bazin)
Rahis
Traumatismele vertebro-
medulare
1. Anatomia chirurgicală
Tip
Traumatismele vertebro-
medulare
1. Anatomia chirurgicală
SMR
Traumatismele vertebro-
medulare
2. Mecanism de producere al fracturilor
Hiperflexia
Accidentul de circulaţie (decelerare bruscă)
Gradaţie
A.Entorsa uşoară = Tasare
B.Entorsa gravă
Traumatismele vertebro-
medulare
Hiperextensia Tasarea Forfecarea
Traumatismele vertebro-
medulare
Stabilitatea
Stabil
Componentele vertebrale rămân în raporturile
lor anatomice
Instabil
Componentele vertebrale nu rămân în
raporturile anterioare ci se deplasează iniţial /
secundar
Investigarea stabilităţii
Schema Denis (radiografic)
Stabil – o zonă
Instabil – două zone
Investigarea stabilităţii
Clinic
Inconştient
Trataţi ca şi cum ar avea o leziune traumatică a coloanei
(entorsă, fractură)
Conştient
Bolnavii
Căzuţi de la înălţime
Accident rutier
Cu simptome la coloană (durerea)
Consideraţi până la proba contrarie
ca având o leziune traumatică a coloanei
Primul ajutor (practic)
Degajarea
Rahisul + segment cefalic
Ridicarea
Decubitus dorsal
Interzisă poziţia “şezând”
Stabile Instabile
(Conservator) (Stabilizare cu halou sau chirurgical)
corset