Farmacognozie

Anul I
AMF
 Introducere in Farmacognozie
 Scurta introducere in cadrul utilizarii
produselor naturale in medicina
 Importanta medicamentelor pe baza de
plante
 Obtinerea produselor pe baza de plante

 Rolul produselor naturale in obtinerea

unor noi molecule de medicamente
 I. Istoricul utilizarii produselor
naturale in medicina
 O mare proportie din produsele pe baza de
plante sunt/au fost utilizate ca medicamente

 Studiul medicamentelor naturale folosite de

catre tamaduitorii traditionali constituie o
mare parte din cercetarea Farmacognostica.
Sumerieni
6000 i.e.n.
Egipt (Papirusul din Ebers, 1550 BC)
Studiul “farmacognoziei” in antichitate
Hippocrates (460-377 BC)
“Parintele medicinii”
 Dioscorides (40-80 AD)
“De Materia Medica” (aprox.500 plante
medicinale)
 Galenus (sec. II)
“intemeietorul farmaciei galenice”
Scoala araba – sec. VIII-XIII
Avicenna
 ‫)‪Ibn Albitar (1148-1197‬‬
‫”الجامع لمفردات األدوية واألغذية“‬
 Paracelsus
(Theophrastus Bombastus von Hohenheim)
-foloseste notiunea de principiu activ-
 Farmacognozia sec. XVIII

 Johann Adam (1759-1809)

 Linne, K. (clasifica si descrie plantele)

 La sfarsitul sec. 18, plantele se foloseau

inca pure, sub forma de pulberi, extracte
simple, sau tincturi.
 Era compusilor puri
(In 1803, incepe o noua era in istoria medicinii)

 Se izoleaza morfina din opiu

 Strychnine (1817)

 Quinina si cafeina (1820)

 Nicotina (1828)

 Atropina (1833)

 Cocaina (1855)
 In secolul 19, incep sa se izoleze
structurile chimice ale compusilor
din plante si sa se determine
actiunea lor farmacologica

 In secolul 20 se descopera
medicamente importante derivate
din regnul animal (hormoni,
vitamine)
 Microorganismele devin o sursa
importanta de medicamente
 Definitii
 Farmacognozia:

Stiinta care studiaza produsele medicinale de

origine vegetala si animal, folosite in
farmacie/medicina pentru obtinerea unor
efecte terapeutice.
 Droguri crude:
Denumit si produs vegetal brut
Reprezinta organul sau planta recoltata si
uscata, care se foloseste in scopul prepararii
unui medicament (in farmacie sau industrial)
 Cu ce se ocupa
farmacognozia?
 Izolarea & caracterizarea compusilor activi
din plante
 Caracterizarea farmacologica a extractelor
pure si compusilor activi
 Evaluarea calitatii medicamentelor naturale
 Relatiile interdisciplinare intre
farmacognozie, etnobotanica si
etnofarmacologie(fitoterapeutica)
 Etnobotanica este studiul “relatiei” dintre oameni si plante, incluzand
studiul plantelor ca medicamente, metode alternative de tratament,
alimente “salbatice”, sau in folosirea plantelor in industria
inbracamintei, sau in ceremonii religioase, etc.

 Etnofarmacologia se ocupa cu studiul stiintific ce coreleaza grupuri

entice diferite, cum abordeaza sanatatea, si cum acest lucru
influenteaza obiceiurile si metodologia locala de a crea si folosi
medicamente (pe baza de plante).
 Extracte (droguri) pure
 Produse de origine animal sau vegetala – substante
naturale – care nu au fost supuse proceselor de
procesare (doar colectare si uscare)
 Substanta NATURALA:
– planta intreaga sau parti “intregi” ale plantei
(flori, Frunze, seminte, scoarta)
– SAU extractele si secretiile produse in mod
natural de planta
– SAU “parti intregi” de animale: glande sau alte
organe de animale
 - care nu au fost alterate in nici un fel in punct de
vedere al structurii lor moleculare.
Extracte (droguri) pure
-orice produs botanic ce nu a fost “imbunatatit” sau
“avansat” dpdv farmacologic, farmacognostic, etc.

-nu a fost macinat, zdrobit,

maruntit, distilat, sau
amestecat cu alte substante
-nu a fost supus niciunui
procedeu, cu exceptia
impachetarii si a prevenirii
degradarii produsului
Drogurile pure sunt rar utilizate ca agenti
terapeutici. Cel mai des, principiile lor active sunt
extrase sau derivate, pentru obtinerea diferitelor
forme farmaceutice.

Surse de extracte pure:

•Din plante: Senna, Digitalis, Datura, Cinchona, Caryophillus
(Cuisoare), Opium, etc.
•Din animale: miere, thiroxina, cod liver oil, etc.
•Din surse marine: Alge, bureti, agar-agar, etc.
•Din minerale: talc, kaolin, carbune, etc.
 Clasificarea plantelor
medicinale/produselor vegetale
A- Alfabetic:
Se utilizeaza, de obicei, denumirea in Latina
a plantei;
Este usor de urmarit dpdv al referintelor,
cautarii specific
Nu ofera nici un fel de referinta despre
relatia planta-effect farmacologic sau planta-
compozitie chimica (ex. Farmacopeea)
 Clasificarea plantelor
medicinale/produselor vegetale
B- Taxonomic:
Produsele vegetale sunt clasate in functie de locul pe
care planta producatoare il ocupa in sistemul vegetal.
Clase, ordine, familii, genuri si specii.
Avantaj: produsele provenite de la plante apartinand
aceleiasi unitati taxonomice prezinta caractere
anatomo-morfologice si adesea compozitie chimica
asemanatoare
 Clasificarea plantelor
medicinale/produselor vegetale
C- Morfologic:

Grupeaza plantele in functie de organul plantei

utilizat: Frunze, flori, seminte, etc.
O grupare diferita: in functie de produsele
secretate de planta: gume, rasini, uleiuri, etc.
Avantaje: ofera o idee asupra caracterelor
macroscopice si microscopice ale prod. veg.
 Clasificarea plantelor
medicinale/produselor vegetale

D- Farmacologic/terapeutic

Gruparea produselor vegetale in functie de

actiunea farmacologica a constituentului
principal din acea planta sau a utilizarii sale
terapeutice;
ex. Glicozidele cardiotonice
 Clasificarea plantelor
medicinale/produselor vegetale

E- Chimica:

-in functie de principalii

constituenti ai plantei:

Ex. alcaloizi, glucide,

uleiuri volatile, etc.
 Monografia
 Reprezinta materialele descriptive apartinand
oricarui compus natural/produs vegetal regasit in
Farmacopee.
 Fiecare tara (aproape) are o farmacopee specifica
tarii respective.

In general, Farmacopeele cuprind:

numele propriu al plantei (+/- numele popular),
denumirea in Latina (uneori engleza/franceza),
definitia, descrierea, conditiile special de colectare
si pastrare, metode de identificare, doze, etc.
 Produse vegetale Oficinale si
Neoficinale
 PRODUSE OFICINALE sunt
listate si descrise in Farmacopee,
ca fiind agenti terapeutici
 PRODUSE NEOFICINALE NU
sunt descrise (aka recunoscute)
in Farmacopee, dar sunt si ele
utilizate ca agenti terapeutici
 Nomenclatura plantelor
medicinale
– Are la baza necesitatea unei denumiri
prescrise si stabilite universal
– Este un sistem binomial, stabilit de
biologistul suedez Linnaeus.

Primul nume: incepe cu litara mare (denota

GENUL)
Al doilea nume: se scrie cu litera mica
(denota SPECIA)
Carolus Linnaeus (1707- 1778)
Botanist si exploratory britanic. A
studiat Botanica la Universitatea
Uppsala. Este primul care a
dezvoltat principalele norme de
incadrare in gen si specie a
organismelor. Astfel a creat un
sistem uniform de recunoastere a
compusilor de origine naturala.
Acest system se numeste
Nomenclator binomial.
 • Ce parte din planta se poate folosi?

Cele mai utilizate parti ale plantelor si denumirea lor

in Latina:

1. Partile aeriene sau planta intreaga - herba

2. Frunza - foliae
3. Florile - flos
4. Fructul - fructus
5. Scoarta - cortex
6. Radacina - radix
7. Rizomul - rhizoma
8. Bulbul - bulbus
 Majoritateaingredientelor de origine
botanica folosite in present provin din
Frunze si din partile aeriene.

 Un medicament derivat din plante este

definit nu doar prin specia plantei din
care este derivat. Astfel, un produs pe
baza de plante este considerat “alterat”
daca acesta contine alte parti din
planta decat cele care ar trebui (ex.
Florile in loc de Frunze).