Sunteți pe pagina 1din 41

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

CATEDRA DE LIMBĂ ȘI COMUNICARE

LUCRARE DE CURS

Lectura, audierea și interpretarea textelor literare și nonliterare, în


limita standardelor de conținut

A elaborat: Juncu Lilia,


Profesor de limba și
literatura română, gr.did.II.
s. Prodănești, r. Florești

Chișinău, 2014
Moto:

A interpreta un text nu înseamnă a-i


da un sens, ci, dimpotrivă, a cîntări
pluralitatea din care e alcătuit.
(Roland Bartes)
Cuprins:
1.Introducere
1.1.Actualitatea temei
1.2.Ipoteza lucrării
1.3.Cuvinte-cheie
2.Lectura, audierea și interpretarea textelor literare și nonliterare, în
limita standardelor de conținut
2.1.Lectura ezpresivă a fragmentului de text liric;
2.1.a) Demonstrarea înțelegerii textului audiat prin răspuns la
întrebări;
2.2.Comentarea textului liric, a fragmentului de text epic;
2.2.a) Reacția cititorului;
2.3.Interpretarea textului liric, epic, dramatic;
2.3.a)Interpretarea textului literar prin agenda în trei părți.
3.Încheiere
3.1.Concluzii
3.2.Recomandări
4.Repere bibliografice
1.Introducere
1.1.Actualitatea temei

 Importanța lecturii este evidentă și


mereu actuală. E un instrument care
dezvoltă posibilitatea de comunicare
între oameni, făcîndu-se ecoul
capacităților de gîndire și limbaj.

 Legătura copil-carte, un studiu


perfectibil a celor mai eficiente căi de a
aduce textul literar mai aproape de
sufletul tinerilor, de a face din lectură o
necesitate, o pasiune, un mod de
explorare a lumii interioare și
exterioare, a vieții.
1.2.Ipoteza lucrării

Elevii vor achiziționa competența

Lectura, audierea și interpretarea textului


literar și nonliterar, în limita stendardelor
* vor intertpreta textul
literar prin
de conținut interogarea
dacă: multiprocesuală;

*vor demonstra *vor efectua evaluarea


înțelegerea textului *vor realiza comentariul textului nonliterar, în
audiat prin răspunsul literar; baza algoritmului
dat; propus.
1.3. Cuvinte-cheie

Text
literar

Liric
2. Lectura, audierea și interpretarea textelor literare și
nonliterare, în limita standardelor

Lectură- 1.Faptul de a citi;


citit, citire; *text.
2.Culegerea informațiilor
înregistrate în memoria unui
calculator electronic
Interpretare- acțiunea de a explica clarificînd locurile obscure; a
prevedea cu comentariile necesare; a comenta.

Audiere- acțiunea de a asculta muzică (de obicei înregistrate pe


discuri, pe bandă de magnetofon, etc.
Textul literar
-este creația imaginației autorului avînd drept scop
sensibilizarea cititorilor

Textul are scopul


de a sensibiliza
cititorul
Autorul modifică
Apar personaje care
realitatea prin
participă la acțiune
propria sensibilitate
Particula
Autorul prin intermediul
temelor și motivelor rități
Prezența figurilor
literare tratează valori
general-umane:
de stil și a
dreptatea, cinstea. imaginilor artistice
Îmbinarea
elementelor reale
cu elementele
ficționale
Textul nonliterar
-este rezultatul observarii realității și al transformării
acesteia în informație avînd scop informativ.

Scopul-de a informa
cititorul
Informațiile oferite
sînt reale, concrete

Textul se remarcă Particulari


prin obiectivitatea tăți
relatării
Textul este lipsit de
expresivitate
Limbajul conține termeni
specifici unui anumit
domeniu de activitate
Gen literar

Liric Epic
Cuprinde operele Totalitatea operelor
literare lirice, care au scrise în proză sau în Dramatic
trăsături comune, versuri, care au în Cuprinde opere scrise
sînt scrise comun mai multe sub formă de dialog
întotdeauna în trăsături cum ar fi: pentru a fi
versuri, vocea prezența naratorului, reprezentate pe
poetului din text este relatarea unui șir de scenă, cu conflict
eul liric, care exprimă întîmplări, puse pe gradat din ciocnirea
sentimente și stări la seama unor intereselor și
persoana I singular, personaje; textele sentimentelor
cu ajutorul figurilor epice au ca moduri de personajelor.
de stil și imaginilor expunere: narațiunea
poetice . și dialogul.
Comentariu- explicare a unei opere literare, istorice, etc.,
făcută adesea prin note marginale.

Algoritm- reprezintă o succesiune de pași (etape) bine


definiți scriși pentru rezolvarea unei probleme.
2.1.Lectura expresivă a fragmentului de text liric.

Valorificarea operei literare presupune, între altele și realizarea de


către elevi a unei lecturi expresive superioară lecturii cognitive sau
reproducerii textului.
Însușirea unei lecturi expresive a operei literare necesită o muncă
migăloasă, aceasta presupunînd rezolvarea mai multor sarcini, în urma
cărora elevul să distingă următoarele aspecte:
Specificul intonației: interogativă, exclamativă, enunțiativă, imperativă;
Melodia versului: ascendentă, descendentă, monotonă;
Tonul fundamental: narativ, meditativ-filosofic, solemn-patetic,
conversațional;
Respectarea accentelor logice;
Pauzele de durată: de scurtă durată (marcată de virgulă), duble (scoase
în evidență de semnul exclamării, semnul interogării, punct), triple
(necesare la sfîrșitul textului ori în cazul punctelor de suspensie);
Pauzele psihologice: de reflecție, de tensiune, de reamintire.
Cu merindea îmbucată
“Un' te duci aşa degrabă? Te-ai suit până-n cravată
Gândul meu mâhnit o-ntreabă, Şi mai ai până-n chelie
Încă nu te-ai lămurit Două dealuri şi-o bărbie .
Că greşeşti şi-ai rătăcit? Nu vrei, tată, să-ţi arăt
Cum iei drumul îndărăt?
Să-ţi mai pun o întrebare:
E aproape de culcare;
Unde dormi, aici, departe?
Într-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?
Mă gândesc ce-i de făcut Op-opera literara, carte;
Stareţã- cãlugãriţã care
S-o feresc de neştiut, conduce o mãnãstire;
Îngrijat de ce-o să zică ÎNFÍPT, -Ă, înfipți, -te, adj. 1.
Maica stareţă furnică Nemișcat, neclintit, țeapăn. 2.
(Fam.) Îndrăzneț, cutezător
De-o lipsi din furnicar, MERÍNDE, merinde, s. f. Hrană
Şi-o aşteaptă în zadar.” (rece) pe care o ia cineva când
pleacă la drum sau la lucru
2.1.a) Demonstrarea înțelegerii textului audiat prin răspuns la
întrebări.

SCHELETUL DE RECENZIE

Prezentaţi într-o singurã propoziţie


întîmplarea surprinsã în poezia “O furnică”
Alege o expresie semnificativă (sintagmă
pentru conţinutul textului).
Descrie “culoarea sentimentală” a textului.
Găseşte un simbol (grafic) pentru textul în
cauză.
Schiţa de portret

Identifică câte o trăsătură a furnicii care rezultă


din versurile poeziei, pe baza citatelor oferite:

“Duse harnicã ,la gurã


O fãrâma de ceva,
Care-acasã trebuia
Aşezat în magazie”……………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………..
Observăm că s-a pornit de la un fapt real, de la realitate – o furnică urcă pe piciorul
omului – și s-a ajuns la ficțiune (imaginar).
REALITATE FICȚIUNE ---------------------------

Lucrarea în care un autor pornește de la realitate și creează un univers imaginar, nou,


potrivit propriei sale sensibilități se numește OPERĂ LITERARĂ.
Furnica a primit însușiri umane, se comportă ca o persoană – este personificată – pare
a fi o gospodină îndrăzneață, harnică și grijulie.
Această modalitate de prezentare sporește expresivitatea textului, formând o figură de
stil.
Figura de stil este un procedeu utilizat în scopul sporirii expresivității unui text.
Personificarea este o figură de stil prin care se atribuie însușiri omenești unor ființe
necuvântătoare, unor lucruri, unor fenomene ale naturii etc.
Aspecte Univers
reale imaginar
2.2.Interpretarea textului epic

Alege un proverb si dezvoltă-l răspunzînd la 3 De ce?

După muncă şi răsplată.


Prietenul la nevoie se cunoaşte.
Cine doreşte mult pierde şi puţinul ce-l are.
Leneşul la toate, zice că nu poate.
Mîţa blîndă zgîrîe rău.
Toată ziua îl porţi în braţe şi seara tot pe el îl dor picioarele.
 Bine faci, bine găseşti.
 Pomul se cunoaşte după roade şi omul după fapte.
 Ce ţie nu- ţi place, altora nu face.
La plăcinte, înainte,
La război înapoi.
Basmul – definitie:

Basmul este o naratiune în ... ,


în care se povestesc întâmplări ...
la care iau parte personaje cu
însusiri ... reprezentând fortele
... si ale ... .
(Versuri, proză, reale, fantastice,
supranaturale, bine, frumos, rău.)
Soarele caracteristicilor

Precizaţi, în perechi, cât mai multe caracteristici ale basmului.


Câştigă cei care scriu în dreptul fiecărei raze o trăsătură a speciei
basm.
Cititi fragmentul următor si selectati adjectivele care
arată însușirile celor două fete

 Erau odată un moşneag şi-o


babă; şi moşneagul avea o
fată, şi baba iar o fată. Fata
babei era slută, leneşă,
ţâfnoasă şi rea la inimă; dar,
pentru că era fata mamei, se
alinta cum s-alintă cioara-n laţ,
lăsând tot greul pe fata
moşneagului. Fata moşneagului
însă era frumoasă, harnică,
ascultătoare şi bună la inimă.
Dumnezeu o împodobise cu
toate darurile cele bune şi
frumoase. Dar această fată
bună era horopsită şi de sora
cea de scoarţă, şi de mama cea
vitregă; noroc de la Dumnezeu
că era o fată robace şi
răbdătoare; căci altfel ar fi fost
vai ş-amar de pielea ei.
Interogarea multiprocesuală

Unde se duceau cele două fete seara în sat?


Ce a sfătuit-o moşneagul pe fata lui
cand a gonit-o de acasă?
Ce a luat fata de la fântână când se
întorcea spre casă?
Enumeră, în ordinea desfăşurării acţiunii,
cu cine s-a întâlnit fata în drumul ei?
Scrie ce recompense a primit, pentru
bunătatea ei, de la fiecare fata moşneagului?
Care este învăţătura pe care o desprinzi
din această poveste?
2.2. Comentarea textului liric.
2.2.a) Reacția cititorului
Păstor de fulgi de Ana Blandiana

 Mi-ar place sã mã fac pãstor de fulgi,


Sã am în grijã turme mari de-omãt
Pe care sã le port prin ceruri lungi
şi sã le-aduc mai albe îndãrãt.

În nopţi clinchetitoare sã stau şi sã


contemplu
Singurãtatea lumii şi plânsul ei enorm
Reverberat în nouri ca-n murii unui
templu
Pe când viaţa-mi trece şi turmele îmi
dorm.

S-aştept sã vinã vara sã-mi rãpunã


Mieii sortiţi spre setea dulcii hume
Şi-n transhumanţa sfântã sã curgem
împreunã
Mulţi, fãrã de prihanã, dar anume.
Completați tabelul
Universul poetic
Natura sub contrastul Somnul Poezia valorilor
metaforelor existenţiale.

 Elegie de  Adorm, adormi  Ar trebui


dimineaţă  Cînd mă voi trezi  Numai iubirea
 Cîntec de leagăn
 Păstor de fulgi  etc
 Poezii despre
 Atît de frig iubire, etc.
 Ceata care
coboară
 Dans în ploaie
 Iarna stelele
 Etc.
Texte calchiate

 Ninsoarea la Blandiana înseamnă

..............................................................
 Ninsoarea în creaţia Anei Blandiana
aprofundează
...........................................................
....
 Ninsoarea semnifică
......................................................
Cubul
Lucrul în
grup

Descrie, în două enunțuri, Compară primele două Asociază turmele de omăt


noțiunea de ninsoare. versuri cu visul. cu mulțimea de ființe.

Analizează axa lexicală a Argumentează


Aplică, metaforele din
textului, sistemul de apartenența poeziei la
poezie în enunțuri proprii.
imagini artistice . genul liric.
2.3.Interpretarea textului liric, epic, dramatic;
2.3.a)Interpretarea textului dramatic prin agenda în
trei părți.
 Se dă fragmentul:
 LEONIDA: Așa, cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și, știi obiceiul meu, pui
mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică", să văz cum mai merge țara. O
deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „ 11/23 Făurar... a căzut tirania!
Vivat Republica!"
 EFIMIȚA: Auzi colo!
 LEONIDA: Răposata dumneei — nevastă-mea a d-întâi — nu se sculase încă. Sar jos
din pat și-i strig: „Scoală, cocoană, și te bucură, că ești și dumneata mumă din
popor; scoală, c-a venit libertatea la putere!"
 EFIMIȚA (afirmativ): Ei!
 LEONIDA: Când aude de libertate, sare și dumneei răposata din pat... că era
republicană! Zic: gătește-te degrab', Mițule, și... hai și noi pe la revuluție. Ne
îmbrăcăm, domnule, frumos, și o luăm repede pe jos pân' la teatru... (cu gravitate)
Ei, când am văzut... știi că eu nu intru la idee cu una cu două...
 EFIMIȚA: Ți-ai găsit!... dumneata nu ești d-ăia. Ehei! Ca dumneata, bobocule, mai
rar cineva.
 LEONIDA: Ori să zici nu știu ce și nu știu cum, că adicătele „acu, unde ești tu
republican, ții partea națiunii…"
 EFIMIȚA: Aș!
 LEONIDA: Dar, când am văzut, am zis și eu: să te ferească Dumnezeu de furia
poporului!… Ce să vezi, domnule? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și
lume, lume… de-ți venea amețeală nu altceva.
 EFIMIȚA: Bine că n-am fost la București pe vremea aia! cum sunt eu nevricoasă,
Doamne ferește! pățeam alte alea…
Fișa de lectură

Indică elementele care îţi permit, de la


început, să observi că textul citit este
extras dintr-o piesă de teatru.

In ce
parte Nume
a Conul ște
piesei Leonida perso
se față cu najele
situea reacțiunea opere
ză dram
fragm atice.
entul?
Ce mod de expunere este
folosit ?
În ce opere ai mai întîlnit acest
mod de expunere?
Agenda în trei părți

Fragmente Gînduri/ idei Corespondența


semnificative postlecturale cu profesorul

1. Așa, cum îți


spusei, mă scol
într-o dimineață,
și, știi obiceiul
meu, pui mâna
întâi și-ntâi pe
„Aurora
Democratică„...
2. Dar, când am
văzut, am zis și
eu: să te ferească
Dumnezeu de
furia poporului!…
Ce să vezi,
domnule?
Steaguri, muzici,
chiote, tămbălău,
lucru mare, și
lume, lume… de-ți
venea amețeală
nu altceva...
3. Încheiere
3.1.Concluzii

Prin prezenta lucrare am pus în evidenţă rolul


îmbinării diverselor strategii didactice, în
ajutarea elevului, în pătrunderea şi dezlegarea
tainelor cărţilor, pentru a putea face corelaţii cu
propriile experienţe de viaţă, ducând la
dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a gândirii,
inteligenţei, intereselor, atitudinilor.
Am pus în evidenţă, de asemenea, formele
variate de muncă cu elevii, de măsurare şi
apreciere a rezultatelor muncii, îi atrag pe elevi
mai mult, îi determină să muncească cu
conştiinciozitate, îi fac mai receptivi şi astfel
cunoştinţele însuşite sunt durabile şi pot fi
aplicate în situaţii variate.
3.2.Recomandări

 Cu trecerea anilor, nevoia de frumos- cea mai înaltă


nevoie- devine imperativă la elevii cu înclinații spre
lectură și singuri își vor selecta lecturile în care vor
căuta eroii justițiari, cu idealuri înalte pe care le ating
pe căi drepte, cinstite. Acești elevi vor merge de-
acum de bunăvoie și plăcere în bibliotecă.
 Succesul transformării elevului în cititor conștient,
pasionat constă în strategia conlucrării cu elevii în
care trebuie să se implice toți factorii educativi:
familia, învățătorul, bibliotecarul, profesorul de limba
română, dirigintele, toți profesorii, directorul.
Aşadar,
“Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă ,decât cetitul
cărţilor”
(Miron Costin)
4.Repere bibliografice

 Curriculum național, Limba și literatura română,


clasele a V-a - a IX-a, Chișinău, 2010.
 Ghid de implimentare a curriculumului modernizat
pentru treapta gimnazială de învățămînt, Limba și
literatura română, Chișinău, 2011.
 Guțu V., Pedagogie, chișinău: CEP USM, 2013.
 Iucu Romiță B., Instruirea școlară: perspective
teoretice și aplicative, Iași: Polirom, 2008
 www.dexonline.ro
 www.didactic.ro
 www.deacoffee.com
 www.archeus.ro
 www.gettune.net