STUDIU PRIVIND CONDIȚIILE DE CREȘTERE ȘI

EXPLOATARE A STURIONULUI POLYODON SPATHULA ȘI

IMPLICAȚIILE ASUPRA ACVACULTURII DIN ROMÂNIA

Coordonator:
Șl. Dr. Moise Lavinia
Absolvent:
Nicolescu Robert Mihai
Târgoviște
2016
 INTRODUCERE
Piscicultura în heleștee și iazuri
are în vedere studiul și elaborarea de metode tehnico-științifice pentru
reproducerea și creșterea peștelui. Crearea raselor de pești, de o productivitate
înaltă, se face pe baza metodelor și principiilor proprii.
Obiectivul creșterii speciei Polyodon spathula nu face referire numai la
cunoașterea zoologică a speciei, la metodele de aclimatizare, creștere și
alimentație având un conținut mult mai larg. În primul rând, pisicultura este
legată de sectorul agricol și de tehnica procesului de producere agricolă,
deoarece cunoscând solul și proprietățile acestuia, putem ajuta la
îmbunătățirea fundului bazinelor piscicole și de aici crește și procesul de
producție de pește. În al doilea rând, procesul de producție piscicolă are la
bază aceleași principii comune fitotehniei, de transformare continuă a
substanțelor minerale din sol, în plante, plantele în animale, după care, cu
ajutorul bacteriilor, acestea sunt transformate din nou în componentele sale
minerale
Procentele speciilor din acvacultură din 2005 și 2011
(%)
. Compoziția chimică a cărnii unor specii de
pești
70%
60%
Substanța neconsumabilă
50%
Substanța consumabilă
40% Apa
30% Proteine
20% Grăsimi
10% Calorii (kcal)
0%
Păstrăv Crap Lin Șalău Biban
 Una dintre cele mai mari realizări o constituie înființarea și
dezvoltarea de rase și specii de pești de apă dulce (genotecă),
care până în momentul de față cuprinde aproximativ 30 de
entități genetice, fiind reprezentate de circa 90 de loturi de
diferite vârste.
 Începând din anul 1992 o mare importanță și noutate pentru
pisicultura românească a devenit aclimatizarea speciei de
sturion Polyodon spathula specie care își are originile din
America de Nord, din bazinul hidrografic al fluviului
Mississippi. Polyodon spathula este o specie de sturion de apă
dulce, având o talie mare (până la 2m lungime și aproximativ
70 kg greutate), o importanță din punct de vedere economic și
tehnologic, este singura specie care nu se hrănește cu furaje.
 Experiențele de creștere a speciei Polyodon
spathula s-au desfășurat în bazinele
experimentale Nucet și Cazaci din cadrul
Stațiunii Nucet. Până la vârsta de un an,
creșterea s-a realizat în bazine și instalații
speciale, în monocultură, după metode
corelate cu stadiul de dezvoltare al puilor și
vârsta acestora.
 Dezvoltarea embrionară și post embrionară a
speciei Polyodon spathula
 Temperatura în care se încadrează dezvoltarea
embrionară a speciei este cuprinsă între 10-18 0C,
cu un optim la 13-16 0C.
 Dezvoltarea embrionară a polyodonului, precum și
la alte specii de pești, începe din momentul
fecundării și se termină o dată cu eclozarea. Pentru
realizarea acesto studii, s-a adoptat stadiile
dezvoltării embrionare.
STAȚIE PILOT DE REPRODUCERE ARTIFICALĂ A
PEȘTILOR
Indici tehnologici pe faze de creștere
 TEHNOLOGIE DE CREȘTERE A SPECIEI
POLYODON SPATHULA ÎN VARA I
 Pentru creșterea în vara I se recomandă să se utilizeze bazine
cu suprafață mică, în jur de 0,5-1 ha și o adâncime medie de
1,5-2 m.
 În primele zile de populare, puii de Polyodon, în urma
comportamentului lor sunt foarte vulnerabili, aceștia se mișcă
la suprafața apei și în apropierea malurilor, în special pe timp
de noapte pentru căutarea concentrărilor de zooplancton, având
mișcări foarte lente sunt și expuși atacurilor din partea
prădătorilor ( păsări, broaște și șerpi).
 Dinamica creșterii în lungime și
greutate a puilor de Polyodon spathula

Lungime
50

40

30

20 Lungime
10

Greutate
250

200

150

100
Greutate
50

0 11-Aug
18-Aug
25-Aug

6-Oct
16-Jun
23-Jun
30-Jun

14-Jul
21-Jul
28-Jul
4-Aug

1-Sep
8-Sep
9-Jun

7-Jul

15-Sep
22-Sep
29-Sep
În vara a II-a, este recomandat ca, creșterea să se realizeze în policultură cu ciprinidele
crescute în vara a III-a ( cosaș, crap, sânger), excluzându-se novacul și carasul deoarece
sunt concurenți la hrană ai polyodonului.
În vara a II-a, bazinele de creștere ale polyodonului trebuiesc să nu fie mai mici de 2-3 ha
iar adâncimea medie a apei sa nu depășească 1,5 m
Cele mai bune rezultate pentru creșterea în vara a II-a au fost obținute utilizând următoarea
formulă de populare

Polyodon spathula în vara a II-a

PARAMETRII TEHNOLOGICI AI CREȘTERII
SPECIEI POLYODON SPATHULA
350

300

250

200
Greutate (g)
150 Lungime (mm)

100

50

0
Iunie Iulie August Septembrie
IMPORTANȚA ECONOMICĂ-JUSTIFICAREA INTRODUCERII SPECIEI
POLYODON SPATHULA ÎN PISICULTURA DIN ROMÂNIA

Specia Polyodon spathula prezintă următoarele

caracteristici:
 Este un pește plactonofag (filtrator) iar hrana preferată a
acestuia o constituie zooplanctonul, având un ritm de
creștere foarte rapid
 La vârsta de o vară, în condiții optime, poate atinge
greutatea de 1 kg, 2-3 kg la vârsta de două veri și în jur de
4-5 kg la vârsta de trei veri
 Introdusă în piscicultura din România, specia
Polyodon spathula va avea un impact economic
cel puțin egal ca cel al introducerii ciprinidelor
asiatice în anii 1960-1970 fapt ceea ce rezultă că
va fi o șansă reală pentru relansarea unui sector
care era în prag critic de declin. Un lucru care mai
trebuie menținut este acela că, o dată cu
introducerea speciei în pisicultură s-a mai ținut
cont și de un posibil impact ecologic. Luând în
calcul particularitățile biologice ale speciei, riscul
ca această să invadeze ecosistemele acvatice
naturale este relativ mic
 Hrănirea speciei Polyodon spathula

În ceea ce privește comportamentul de hrănire al puilor de

polyodon, s-a observat că aceștia se mișcă și se hrănesc continuu,
atât ziua cât și noaptea. Cei de talie mică și talie medie, se hrănesc
în special în straturile de la suprafața apei, iar cei cu talie mare,
având aparatul filtrator, se hrănesc la adâncimi mai mari iar puii ,
în general, se concentrază în zonele cu aglomerări mari de
zooplancton.
 Popularea bazinelor se va realiza din momentul în cand puii
trec la hrănirea activă, de obicei după 7-9 zile de la eclozare
 După inundare și populare cu polyodon, apa trebuie
monitorizată continuu deoarece valoarea oxigenului solvit nu
trebuie să scadă sub 4 mg/l iar dacă scade, fertilizarea
bazinului trebuie suspendată.
 Temperatura optimă de dezvoltare a puilor de polyodon este
cuprinsă în intervalul 18-26 0C iar temperaturi mai mari de
26 0C provoacă scăderea cantității de zooplancton și afectează
negativ creșterea puilor.
 POLIODONUL 0+ (VARA I)

Poliodonul 0+ ( vara I)

Poliodonul 1+ (Vara II)

Poliodonul 2+ (Vara III)

CONCLUZII

 Introducerea în pisicultură din România a speciei de sturioni

Polyodon spathula nu a avut impact negativ asupra ihtiofaunei
autohtone și nu poate genera dispariția sau scăderea unei specii
autohtone.
 Carnea și icrele acestei specii sunt foarte asemănătoare cu ale
celorlalți sturioni iar particularitățile biologice și ecologice ale
speciei au permis ca, creșterea acestora să se poată realiza în
heleștee, fără consum mare de furaje concentrate fiind o specie
consumatoare de zooplancton.
 Puii de polyodon se hrănesc atât în timpul zilei cât și pe timpul
nopții și aceștia alternează cele două moduri de hrănire ( prin
filtrare și prin capturarea de exemplare izolate). Aceștia încep
procesul de filtrare chiar dacă aparator filtrator nu este complet
dezvoltat.
 La 0 zile de la populare, s-a observat faptul că puii au
consumat doar 5 kg de zooplancton viu iar la 35 zile de
la populare aceștia au mărit cantitatea, ajungând la 20
kg zooplancton viu.
 Ajungând la vara a II-a și a III-a, aceștia pot sta în
bazine și cu alte specii de pești, excluși fiind carasul și
novacul deoarece sunt considerați concurenți la hrană.
Ajungând la această vârstă, polyodonul este ferit de
eventuali prădători și bazinele de dezvoltare nu mai
trebuiesc a fi acoperite.
 Productivitatea ecosistemelor acvatice este favorizată
de producția primară. Aceasta este definită ca fiind
producția de materie organică a organismelor autotrofe
( care îți produc singure substanțele de care au nevoie)
realizată pe seama energie solare sau chimice a
sărurilor minerale din mediu.
 Unitatea elementară organizatorică a teritoriului o
reprezintă ecosistemul. Acesta este alcătuit din biotop
și biocenoză, care formează un ansamblu integrat și se
află în interacțiune permanentă în care se realizează o
productivitate biologică.
 Prin interzicerea pescuitului sturionilor din mediul lor
natural, s-au creat permise favorabile pentru
dezvoltarea speciei de polyodon în cadrul României,
fiind o specie de talie mare (la maturitate pot atinge
lungimi de 1.5-2 m și o greutate cuprinsă între 50-70
kg), cu două caracteristici foarte importante și anume:
este un pește planctonofag și are o rată de creștere
foarte mare.