Depresia intre psihoterapie si

psihofarmacologie
Prof. Dr. Mirela Manea
U.M.F. “Carol Davila”
 De ce depresia?
• Tulburare a dispozitiei, semiologic ese o hipertimie
negativa.
• Termenul de depresie a fost folosit încă din antichitate,
fiind descris ca modificare afectivă în Biblie, atunci
când Iov şi-a pierdut familia şi averile, trecând ulterior
printr-o stare de tristeţe şi suferinţă profundă
• Primele remarci din Biblie (Psalmi, 41,6) „Pentru ce ești
mâhnit, suflete al meu și pentru ce te tulburi?”
• Hipocrate a atribuit afecţiunea “bilei negre”
• Poemele lui Homer: Iliada și Odisea, în tragediile lui
Eschil și Sofocle unde se face referire la prezența
stărilor depresive.
 Ce este depresia?
– Depresia este o tulburare psihica de gravitate majoră
care afectează în mod direct starea afectivă.
– In depresie elementul central este reprezentat de
tristete in diverse grade, asociat cu anhedonie.
– Depresia poate afecta pe oricine, de la tânăr la bătrân.
– Depresia reprezenta a treia cauză de dizabilitate la nivel
global în 2004, iar pana în 2020 va deveni a doua
cauza.
– Depresia poate duce la suicid.
– Depresia este o afectiune severa care necesita suport
din partea celor apropiati.
 Cine face depresie?
Depresia este o boală care debutează frecvent în anii tinereții,
având un risc mare de recurență.
Vârsta medie de debut a depresiei este în jur de 40 de ani,
50% dintre persoanele afectate având debutul bolii între 20 și 50 de
ani.
Depresia poate aparea încă din copilarie și până la vârste
înaintate.
În ultimul deceniu studiile au arătat o creștere a incidenței
depresiei la persoanele sub 20 de ani, probabil în asociere cu creșterea
consumului de alcool sau droguri la această categorie de vârstă.
Este de 2 până la 3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați.
1 până la 2 mame din 10 fac depresie după naștere, fiind
afectată capacitatea mamei de a avea grijă de copil și implicit creșterea
și dezvoltarea ulterioară a copilului.
 Ce stim despre depresie?
• Nu exista limita superioara ca varsta de debut
• Simptomatologia difera insa de la o perioada de viata la alta
• NB. O semnificatie deosebita o reprezinta depresia aparuta
la persoanele varstnice si de cele mai multe ori
subdiagnosticata.
• DE CE?
• In Romania prevalenta episodului depresiv major este de
1,8% (2005-2007) cu variatii in functie de varsta ((Florescu S,
Popovici G, Ciutan M, Ladea M, Sorel E., 2010)
• In America prevalenta atinge 7%, incidenta maxima este la
grupa de varsta 18-29 ani (A.P.A.)
• CARE ESTE PAREREA DUMNEAVOASTRA LEGATA DE ACESTE
DIFERENTE?
 Cine face depresie?

Abraham Lev Tolstoi Charles

Lincoln 1828-1910 Dickens
1809-1865 1812-1870
 Cine face depresie?

Robin Williams
1951-2014

Malina Olinescu
1974-2011

Madalina Manole
1967-2010
 Depresia
• Incadrarea corecta a depresiei
– Nu orice tristate, suparare, neimplinire, esec… se
suprapune pe depresie
– Folosirea in exces a termenului si in context
inadecvat si incorect
• La cine apare depresia?
– Persoane adulte
– Varstnici
– Femei/barbati
– Persoane active, pensionari
 Factori de risc
• Sexul feminin este mai predispus la apariția depresiei. Raportul este
2:1 femei:bărbați.
• Statutul marital: depresia apare mai des la persoanele singure,
divorțate, văduve mai ales pentru sexul masculin, în timp ce aceeași
situație cu neimplicarea într-o relație, pentru sexul feminin
reprezintă un factor de protecție. ( Frunză A. 2015)
• Statutul economic este în strânsă relație cu depresia, lipsa
resurselor materiale, șomajul, persoanele casnice fie pot precipita
apariția depresiei, dar la fel de bine ne putem gândi ca lipsa unui loc
de muncă poate să se datoreze depresiei, altfel spus depresia ar
putea sa fie determinata de statutul economic sau ar putea să
determine statutul economic (cauză sau efect)
• Ereditatea riscul de apariție a depresiei la rudele de gradul I ai
pacienților cu această tulburare afectivă este de 2-4 ori mai mare.
( American Psychiatric Association)
 Etiologia

• Plurifactoriala !

• Care este parerea dumneavoastra

despre cauzele depresiei?
 Ipoteze
• Factorii biochimici
• Ipoteza neuroendocrină,
• Ipoteza neurotrofică,
• ipoteza factorilor imunitari şi inflamatori,
• Ipoteza genetică,
• Ipoteza psihologică (stres)
• Ipoteza cronobiologică.
• ……si mai sunt.
 Ipoteza factorilor biochimici
Neurotransmitatorii
Datele actuale arata ca la baza tratamentului depresiei sunt
substante ce regleaza functionalitatea neurotransmitatorilor
cu ameliorarea simptomatologiei
Principalii neurotransmitatori sunt:
1. Serotonina localizata la nivelul hipotalamusului, ganglioni
bazali, sistem limbic, cerebel, maduva spinarii.
– Serotonina este scăzută la nivelul fantei sinaptice în depresie,
lucru argumentat de efectul terapeutic al inhibitorilor selectivi
ai recaptării serotoninei (SSRI);
– Scaderea la nivel cortical a serotoninei determina depresia cu
urmatoarele caracteristici: depresia anxioasă cu neliniște
psihomotorie și insomnie de adormire , depresia care poate
asocia comportamentul suicidar, atitudine ostilă și/sau
adictivă, modificarea instinctului alimentar, ruminații
ideative.
Forme clinice prin deficit de serotonina
( Udristoiu T)

• Depresia Anxioasă:
– neliniște psihomotorie marcată, nu poate sta într-
un loc și stă foarte puțin în pat,
– insomnie de adormire
– tulburări ale apetitului-hiperfagie/bulimie.
– testele TSH și TRH positive
• Depresia ostilă:
– are tendințe la acte antisociale, comportament
suicidar recurent
– interferențe alcoolice și toxicomanice cu debut
precoce anterior diagnosticului de depresie;
– AHC pentru boală afectivă, suicid, alcoolism,
comportament antisocial.
 Alti neurotransmitatori:
• Noradrenalina (norepinefrina NE)
– NE este localizata la nivelul sistemului nervos în neocortex,
talamus, hipotalamus, amigdala, hipocamp, locus caeruleus,
cerebel și măduva spinării,
– Scaderea nivelului 3-methoxy-4-hidroxyphenil-glycol (MHPG),
metabolitul NE în LCR la pacienții cu depresie.
• Depresia prin deficit de noradrenalină, are următoarele
caracteristici:
– aspectul clinic este dominat de inhibiția psihomotorie, însoțită de
scădere ponderală, bradicardie, deshidratare , scăderea TA și
tendința la colaps, valori crescute ale ureei,
– insomnie matinală cu treziri la ore mici, compensator
hipersomnie diurnă,
– deficite cognitive; NB: riscul mare pentru persoanele vârstnice care
pot intra în demența prin depresie. Exista riscul de a mima
demența în cazul acestui tip de depresie, dar și riscul ca demența
să fie accentuate de depresia care primează ca simptomatologie.
Aspectul și evaluarea demenței trebuie corect facută. Proba
terapeutica este cea care face diferența între formele de
demență:usoara, moderată sau severă.
 Alti neurotransmitatori
• Acetilcolina (Ach):
– Este localizată cu preponderență în girus cingulat, nuclei
bazali și septali, formix, complexul pontomezencefalo-
tegmental
– Dovezile implicării monoaminei în depresie sunt
reprezentate de faptul ca precursorul Ach, Colina s-a
găsit în cantități reduse postmortem la pacienții cu
depresie.
• Simptomatologia depresiva rezultata prin deficitul de
Ach se caracterizeaza prin aspect polimorf, instabil
și variabil de la un moment la altul. Se însoțește de
deficit cognitiv care poate accentua deteriorarea
preexistentă în cazul în care ea există.
 Alti neurotransmitatori
• Dopamina
– Este localizata la nivelul cortexului prefrontal, nucleii caudat,
putamen și accumbens, substanța neagră, aria tegmentala ventrală
și sistemul limbic,
• Scăderea nivelului dopaminei în ariile cerebrale este
responsabilă de următoarele modificări afective:
-cortexul prefrontal ventromedial – dispoziție tristă
-cortexul prefrontral, hipotalamus, nucleul accumbens –
apatie
-nucleul accumbens, ganglioni bazali, hipotalamus –
fatigabilitate
-cortexul prefrontal dorsolateral – disfuncție executivă
-nucleul accumbens, cortexul prefrontal – bradipsihie
• Administrarea de medicatia care determina cresterea
concentratiei de dopamina (tirozina, amphetamine)
imbunatateste simptomatologia depresiva
 Depresiile mixte
• Depresiile mixte sunt cele mai frecvent întâlnite și au o
preponderență a disfunctionalității mai mare către unul sau
altul din neurotransmițători.
• Tipuri:
• Depresia prin deficit de serotonină/noradrenalină:
– polimorfism simptomatic cu preponderență elementelor ostile și
comportament suicidar recurent.
– testul la dexametazonă este pozitiv
– testele TSH și TRH sunt pozitive.
• Depresia prin deficit de serotonină și/sau noradrenalină
asociată cu hiperactivitatea dopaminergică.
– simptomatologia afectivă depresivă asociază fenomene psihotice cu
productivitate și/sau ideație delirantă
• Acest lucru este important în practică pentru că ghidează
clinicianul în stabilirea tipului de terapie adecvată tipului de
depresie
 Alti factori neurochimici
• GABA
– Este cel mai important neuromediator inhibitor cu rol de a
reduce excitabilitatea neuronala, fiziologic are rol protector
SNC.
– Rol in franarea excitabilitatii care este hiperstimulat de stres
– GABA are nivel scazut in plasma, LCR la pacientii cu depresie
– Implicat in etiologia anxietatii
• Glutamatul
– Este neurotransmitator excitator puternic, prezenta lui in
exces determina excitotoxicitatea- moarte celulara
– Stresul determina cresterea nivelului de glutamat prin
eliberare in exces la nivelul fantei sinaptice si perturba
transmisia neuronala indusa de glutamat
– Modifica echilibrul GLUTAMAT/GABA crescand excitabilitatea
neuronala
– Glutamatul este implicat in principal in patologia dementiala
 Caracteristicile depresiei
SEROTONINA 70% DOPAMINA 20% NORADRENALINA 10%

Depresia ostilă Inhibiție psihomotorie de tip Depresie puternic inhibată

extrapiramidal
Depresia anxioasă Anhedonie, apatie, abulie, Aspect de deficit cognitiv
adinamie, fatigabilitate crescută

Impulsivitate/agresivitate Mimica aplatizată, fără trăiri Tulburări de atenție și memorie

afective
Risc suicidar Tensiune intrapsihică Pierderea stării de alertă
(imposibilitatea de a se mobiliza
în fața pericolului)
Tendințe toxicofilice Treziri nocturne multiple Pierderea interesului și a plăcerii
(anhedonie)
Migrene Cel mai înalt risc suicidar Tulburări anxioase și atacuri de
panică
AHC pozitive pentru Sindromul picioarelor neliniștite
depresie, alcoolism,
demență Alzheimer
AHC pentru Boala Parkinson,
demența Alzheimer
 Ipotezele etiologice ale depresiei
• Ipoteza neurotrofica : BDNF (brain-derived neurotrophic
factor) implicat in neuroplasticitate si neurogeneza.
– Scaderea BDNF si a NGF (nerve growth factor neurotrofine)
determină atrofia hipocampului si cortexului datorita
apoptozei neuronale , scăderea plasticității sinapselor,
scaderea marimii si densitatii neuronale, scăderea
neurogenezei
• Ipoteza neuroendocrina - este sustinuta de relatia dintre
hormonii hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian
(HHCS) si efectelor factorilor stresori care actioneaza
asupra raspunsurilor afective, cognitive si
comportamentale ale omului.
– Rolul HHCS este acela de mediator
– La pacientii depresivi se deceleaza cresterea nivelului
cortizolului plasmatic, urinar si in LCR
 Ipoteze etiologice
• Ipoteza factorilor imunitari si inflamatori
– Depresia este o afectiune caracterizata prin inflamatie si
activarea monocitelor si a celulelor T
– Are loc productie de interleukin IL-1β, IL-6,factorul
tumoral de necroza α (TNFα)
– Stresul psihologic si neuroinflamatia determina
cresterea nivelului citokinelor si poate determina
neurodegenarea
• Ipoteza genetica
– Exista o frecventa de 2-3 ori mai crescută a depresiei la
rudele de gradul I cu această tulburare afectivă.
– Gemenii monozigoti fac depreie într-o proportie de
50%.
– Studiile de genetică au arătat implicarea brațului scurt al
cromozomului 11 și posibil al cromozomului X
 Ipoteze etiologice
• Ipoteza stresului
– Empiric s-a observat influenta stresului in aparitia depresiei
– Interpretarea psihologica (psihanalitica) face referire la
semnificatia data de persoane factorului stresant
– Neurobiologic stresul determina cresterea Glutamatului in
hipocamp , in amigdala si cortex cu rol neurotoxic
– Agentul stresor trebuie sa indeplineasca criterial cantitativ
al situatiei stresante:
- perioada de timp indelungata, intensitate medie, sau ritm
accelerat al schimbarilor cu consecinte asupra deciziei si executiei
- factorii psihosociali
- vulnerabilitatea personala
– În aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se
produce ca o reacție la un eveniment de viață negativ.
Ulterior însă, episoadele se pot repeta fără nicio cauză
aparentă.
 Ipoteze etiologice
• Ipoteza crono-biologica: capacitatea organismelor vii de a se
adapta la ciclurile produse de mișcările de rotație și revoluție
ale planetei cu alternanța zi noapte și anotimpurile
– Acest „ceas biologic” coordonează ritmurile biologice ale
organismului.
– Alterarea sau desincronizarea ritmurilor biologice pot determina
tulburări de somn, de atenție, iritabilitate, dar și modificări gastro-
intestinale, cardiovasculare, neoplazice.
– Clinic depresia are variatii în relație cu ciclurile biologice ceea ce a
presupus existența unei relații între ritmurile circadiene și
patologia afectivă
– În cadrul depresiei întâlnim frecvent variații diurne în sensul
dimineților apăsătoare, încețoșate, accentuarea dispoziției triste,
ți ameliorare vesperală.
– Biochimic nivelul de melatonină (secretată de glanda pineală), al
cărui nivel maxim de secreție este noaptea cu rol esențial în
inițierea și menținerea somnului, s-a găsit o secreție nocturnă
redusă care determină tulburările hipnice ce apar în circa 90% din
cazuri.
 Meserii care se pot asocia in timp
cu depresia?
• Specialisti din domeniul sanatatii
• Profesori
• Artisti, scriitori, oamanei din industria
divertismentului
• Contabili
 Care sunt cauzele depresiei?
Predispozanţi Favorizanti Perpetuare Protecţie
Gene Evenimente de viaţă Sănătate proastă Stil de coping de adaptare
adverse

Sexul si statutul marital Stres cronic şi dificultăţi Adversitate socială Capacitatea de adaptare-
activitate

Istoric psihiatric anterior Medicaţie Handicap Afiliere (relaţionare socială)

Boală fizică, depreciere, handicap Suport social scăzut Nivel înalt al suportului perceput

Depreciere senzorială Relaţii şi dificultăţi în Evenimente de viaţă pozitive

familie

Personalitate (evitant, dependent,

obsesional)

Psihosocial (sărăcie, crimă,

singurătate)

Nivelul cultural
Îngrijire
 Care sunt cauzele depresiei?
Evenimente de viaţă Stresul cronic

Doliul Declinul sănătăţii şi mobilităţii

Separarea Dependenţa

Boli fizice acute Scăderea senzorială, declin cognitiv

Boli medicale sau ameninţarea vieţii unei persoane Probleme de housting

aproapiate

Rămânerea bruscă fără adăpost sau mutarea într-o casă de Probleme majore care afectează familia
îngrijire

Criză financiară majoră Dificultăţi privind starea civilă

Relaţii negative cu membrii familiei, prietenii Probleme la muncă, pensionarea

Pierderi semnificative (inclusiv animale) Griji pentru boală cronică şi dependenţa de familie.
• Cum ati descrie un pacient depresiv?

• Aspect

• Simptomatologie
 Cum se poate prezenta un astfel de
pacient?
• Dispoziția scăzută variază puțin de la o zi la alta, adesea
nu există o influență din partea unor circumstante
exterioare, dar poate totuși manifesta o variație diurnă
caracteristică,
• Aspectele clinice manifestă marcate variații individuale.
• Anxietatea, suferința și agitația psihomotorie pot fi
uneori mai pregnante, mai vizibile decât depresia
insăși,
• Schimbarea dispoziției poate fi mascată de elementele
asociate cum ar fi iritabilitatea, consumul excesiv de
alcool (frecvent în unele situații), comportamentul
histrionic, exacerbarea simptomelor de tip fobic sau
obsesionale preexistente.
 Simptome caracteristice
• Depresia sau episodul depresiv reprezintă o combinație de
mai multe simptome emoționale, fizice, comportamentale și
cognitive:
• prezente în cea mai mare parte a zilei
• aproape în fiecare zi
• timp de cel puțin 4 săptămâni
• prezente de curând sau în mod evident agravate în
comparație cu starea de dinainte a persoanei respective
• produc o deteriorare semnificativă în domeniul social,
profesional sau în alte domenii de funcționare ale individului.
La unele persoane această afectare a funcționării poate fi
resimțită doar ca necesitând un efort suplimentar
• pot fi relatate de persoana în cauză sau pot fi observate de
cei din jur.
 Simptome caracteristice
• Elementul principal este dispoziția depresivă, tristă, aparent fără motiv,
prezentă în cea mai mare parte a timpului. Persoana care suferă de depresie
se simte tristă, disperată, descurajată, lipsită de putere, “fără chef”.
• Diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate
activitățile. (anhedonie)
• Modificarea greutății corporale cu mai mult de 5% pe parcursul unei luni.
• Tulburări de somn. Somnul este considerat neodihnitor, indiferent de durata
lui.
• Modificări ale comportamentului motor: agitație sau lentoare psihomotorie.
• Oboseala sau lipsa de energie
• Sentimente de inutilitate sau vinovăția excesivă sau inadecvată
• Diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra sau de a lua decizii..
• Gânduri “negre”, de moarte sau de suicid.
• Simptome asociate cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, dureri
articulare, anxietate, atacuri de panică, preocupări excesive față de propria
sănătate fizică, fobii, dificultăți în relațiile intime, libidou scăzut, abuz de alcool
sau alte substanțe.
 Tipurile depresiei
Tulburarea depresivă majoră se caracterizează prin
prezența unuia sau mai multor episoade depresive fără
prezența simptomelor maniacale.

Tulburarea bipolară se caracterizeaza prin prezența

atât a episoadelor depresive cât și a episoadelor maniacale,
separate de perioade de dispoziție normală

Tulburarea distimică se caracterizeaă prin cel puțin 2

ani de dispoziție depresivă prezentă în cea mai mare parte a
timpului, însoțită de simptome depresive ușoare, care nu pot fi
clasificate ca aparținând unui episod depresiv major.

O categorie aparte este depresia postpartum care

apare în primele 4 săptămâni după naștere.
 Clasificarea episoadelor depresive
(ICD 10)
In functie de numarul si severitatea simptomelor, episoadele
depresive pot fi:
• usoare - deteriorare minora in functionarea profesionala sau
in activitatile sociale uzuale
• moderate
• severe – functionarea profesionala si activitatile sociale sunt
profund afectatate
- pot fi insotite de simptome psihotice: - idei delirante
- halucinatii
Tipuri de idei
delirante
 Diagnosticul tulburarilor depresive
• Nu exista analize
specifice pentru a
pune diagnosticul.
• DSM- 5 ofera o
abordare descriptiva
bazata pe
indepliniriea unui set
de criterii diagnostice.
 Criteriile de diagnostic pentru Episodul Depresiv Major
A Cinci (sau mai multe) dintre mult de 5% din greutatea corpului
următoarele simptome au fost intr-o lună) ori scădere sau creştere a
prezente in apetitului aproape in fiecare zi
(3) insomnie sau hipersomnie
cursul aceleiaşi perioade de 2 aproape in fiecare zi,
săptămani, si reprezintă o (4) agitaţie sau lentoare psihomotone
modificare de la aproape in fiecare zi (observabilă de
nivelul anterior de funcţionare, către altii, nu numai senzaţiile
cel puţin unul dintre simptome subiective de nelinişte sau de
este, fie (1) lentoare),
dispoziţie depresivă, fie (2) pierderea (5)fatigabilitate sau lipsă de energie
interesului sau plăcerii aproape in fiecare zi,
(1) dispoziţie depresivă cea mai mare (6) sentimente de inutilitate sau de
parte a zilei, aproape in fiecare zi, culpă excesivă ori inadecvată (care
indicată fie prin relatare personală (de poate
ex, se simte trist sau inutil), ori fi delirantă) aproape in fiecare zi (nu
observaţie făcută de altii numai autorepros sau culpabilizare
(2) diminuare marcată a interesului in legătură cu faptul de a fi suferind),
sau plăcerii pentru toate sau aproape (8) diminuarea capacităţii de a gandi
toate activităţile, cea mai mare parte a sau de a se concentra ori indecizie
zilei, aproape in fiecare zi (după aproape in fiecare zi
cum este indicat, fie prin relatare (9) ganduri recurente de moarte (nu
personală, fie prin observaţii făcute doar teama de moarte), ideatie
de suicidară recurentă fără un plan
alţii, anume, ori o tentativa de suicid sau
(3) pierdere semnificativă in greutate, un
deşi nu tine dietă, ori luare in plan anume pentru comiterea
greutate (de ex , o modificare de mai suicidului
 Criteriile de diagnostic pentru Episodul
Depresiv Major

B Simptomele nu satisfac criteriile pentru un

episod mixt
C Simptomele cauzează o detresă sau o
deteriorare semnificativă clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii
importante de funcţionare
D Simptomele nu se datorează efectelor
fiziologice directe ale unei substanţe ori ale
unei condiţii generale
medicale
E Simptomele nu sunt explicate mai bine de
doliu, adică, după pierderea unei
fiinţe iubite.
DIAGNOSTIC POZITIV
 Clinica depresiei
ICD 10
• Dispozitia depresiva
• Lipsa interesului si a placerii, a
bucuriei. Acestea sunt situate
pe primul plan.
• Scaderea energiei cu aparitia
oboselii,
• Fatigabilitate crescuta si
pentru actiuni minore,
• Reducerea capacități de
concentrare memoriei și a
atenției;
• Reducerea stimei și încrederii
în sine;
DSM 5
• Dispoziție depresivă
• Interes sau plăcere marcat
diminuate față de toate, sau
aproape toate activitățile
• Pierdere în greutate
semnificativă, fără să țină un
regim de slăbire, sau creștere
ponderală
• Insomnie sau hipersomnie
• Agitație sau lentoare
psihomotorie
• Idei de vinovatie și lipsa • Oboseală sau pierdere a
de valoare (chiar în energiei aproape în fiecare zi
episoadele ușoare); • Sentimente de inutilitate sau
• Viziunea tristă și de vinovăție excesivă sau
inadecvată
pesimistă asupra
viitorului; • Capacitate de gândire sau
concentrare diminuată sau
• Idei sau acte de indecizie, (fie prin relatările
autovătămare sau subiectului, fie observate de
suicid; alții).
• Somn perturbat (NB • Idei recurente de moarte (nu
cel mai adesea în sensul doar frică de moarte), ideație
insomniei); autolitica recurentă fără plan
• Apetit diminuat. sau tentativă de suicid ori
existența unui plan de
sinucidere
• Care sunt comorbiditatile depresiei?
 Comorbiditatile depresiei
• Anxietatea

• Dependenta de substante-alcoolul

• Suicidul
 Gruparea simptomelor depresiei in
clustere
• Clusterul sferei psihice:
• tristețea, anxietatea, lipsa interesului pentru prezent
(afectivitatea)
• ideația cu conținut depresiv de diverse intensitati , de
la dominanta la deliranta; lentoare ideativă cu
bradipsihie ( gandirea),
• distorsiuni perceptuale (perceptie),
• Inhibitia psihica,
• Insomnia, scaderea poftei de mancare, (instinct)
• riscul suicidar / scaderea instinctului de conservare
 Gruparea simptomelor depresiei in
clustere
• Clusterul activității psihomotorii:
• include inhibiția motorie,
• hipomimia care nu reprezintă trăirile afective ale
persoanei,
• scăderea randamentului profesional,
• si/ sau agitația motorie.
• Clusterul manifestărilor somatoforme:
• include cefalee,
• parestezii,
• tremurături,
• transpirație,
• artralgii,
 Perturbarile produse in depresie
• Perturbarile neuropsihologice includ:
• Sfera cognitiva cu performanțele scăzute la testele de
memorie, concentrare și a funcțiilor executive
• Atentie la varstnici!,
• Sfera emotionala: include dispoziția depresivă, ideile
congruente cu starea afectivă, unde inutilitatea,
incurabilitate, culpabilitatea, se alătură anhedonia,
anxietatea;
• Sfera motivațională: include oboseală precoce instalată
apatie, scăderea energiei vitale și a randamentului
• Sfera comportamentală: este ceea ce observa anturajul;
retragerea socială, demisia profesională și familială, tendința
la izolare cu neimplicarea în activitățile curente. Inițierea
oricărei acțiuni este un act ce necesită un mare consum de
energie și se efectuează cu mare efort de voință.
 Perturbarile produse in depresie
• Sfera biologică : este importanta datorita gravitatii si
riscului major;
• Instinctual alimentar este modificat în sensul inapetenței
(cel mai frecvent), care se însoțeste de scădere ponderală,
• Apare frecvent și o modificare a comportamentului sexual,
• Modificarea somnului, în sensul insomniei cel mai frecvent,
este cronică, invalidantă, perturbatoare, chinuitoare și ea
este cel mai des sesizată de pacient.
• Aici se descrie trezirea dimineața devreme, fără
posibilitatea de a readormi, poate fi un marker de depresie
• Instinctul de conservare cu risc suicidar
 Atitudinea terapeutica

• Monoterapie?
• Terapie combinata?
• Tratamente alternative?
 Discutii
• Care sunt limitele psihoterapiei?

• Cand este contraindicata psihoterapia?

• Care sunt riscurile psihoterapiei?

 In loc de concluzii…..

• Nu este suficient sa dam ani vietii ci este

important sa punem viata anilor.

• J.F. Kenedy