TRAUMATOLOGIA

• TRAUMATISMELE MEMBRELOR
• ENTORSE
• LUXATII
• FRACTURI
• TRAUMATISMELE TORACELUI
• FRACTURILE COSTALE
• VOLETUL COSTAL
• PNEUMOTORAXUL
• TRAUMATISEMELE CRANIO-ENCEFALICE
• COMOTIA CEREBRALA
• CONTUZIA CEREBRALA

• TRAUMATISMELE BAZINULUI

• TRAUMATISMELE COLOANEI
• TRAUMATISMELE MEMBRELOR

• ENTORSA

• LUXATIE

• FRACTURA
• ARTICULATIA(A) - unirea extremitatilor osoase cu ajutorul capsulei
• LIGAMENTUL(L) - cordon fibros conjunctiv (colagen+fibre elastice)
situat in anumite zone ale capsului = o ingrosare capsulara
MOBILITATEA ARTICULARA
NORMALA
ENARTROZE (mobile) DIARTROZE (mobile)

AMFIARTROZE SINARTROZE
(semimoble) (fixe)
TRAUMATISMUL(T) articular
• Socul, Impact, Coliziune, Cadere, Accident, Lovitura etc
• Forteaza(Solicita) LIGAMENTUL
• Un traumatism „TIPIC” pentru entorsa genunchiului „BARA PARASOC
A MASINII”
DEFINITIA ENTORSEI
Leziune traumatice a unei articulatii cu repercursiuni ligamentare
ca urmare a unei deplasari temporare a extremitatilor articulare si intr-
o directie anormala (nefiziologica).

Formula:

E = T, A, L, Ma -> D T A
CEA MAI FRECVENTA ENTORSA A CORPULUI
OMENESC
MECANISM DE PRODUCERE VARUS ECVIN
CONSECINTE

ENTORSA
• USOARA(anterior)
• MEDIE(anterior+mijlociu)
• GRAVA(A+M+Posterior)
SEMNELE

• INTEROGATORIU- descrie traumatismul

• SUBIECTIV
• durere spontana
• impotenta functionala
• OBIECTIV
• durere provocata „loco dolenti”
• tumefiere
• echimoza
INVESTIGATIA
• Rx – normala
• Rx – mentinuta
• RMN
TRATAMENT
• USOARA
• repaos la pat
• comprese umede reci(burovin)
• reluarea mersului cu glezniera(zece zile)
TRATAMENT

• GRAVA
• Aparat gipsat(cizma de mers) 6 saptamani
• Chirurgical – Suturi ligamentare
• Sechelele
• Gimnastica de reeducare
• Ligamentoplastie
LUXATIE
• DEFINITIA LUXATIEI
1. AFECTIUNE TRAUMATICA(T) ARTICULARA(A)
2. DETERMINA O MISCARE FORTATA ANORMALA (Ma)
3. SOLDATA CU O ENTORSA GRAVA(E)
4. TRAUMATISMUL CONTINUA, EXTREMITATILE ARTICULARE VOR FI
ANTRENATE INTR-O DEPLASARE PERMANENTA
• FORMULA
L=T,A,ENTORSA GRAVA+DEPLASARE PERMANENTA
CEA MAI FRECVENTA LUXATIE A CORPULUI OMENESC
LUXATIA UMARULUI
TRATAMENTUL LUXATIILOR
• ORTOPEDIC (CONSERVATOR)
- De preferat
- Majoritar
Tratament CONSERVATOR
„Nu trebuie sa treaca un rasarit sau un apus de soare inainte ca luxatia
sa fie redusa”

• Reducerea prin manevre care difera de la o articulatie la

alta.Toate manevrele au drept scop ca „extremitatea luxata
sa urmeze drumul invers celui parcurs in cursul trumatismului”.

• Imobilizare: bandaj,aparat ghipsat,extensie continua

• Reeducare dupa suprimarea imobilizarii.

• CHIRURGICAL(operator)
- La nevoie
- Minoritar
• INDICATII
- Luxatii vechi
- Luxatii ireductibile
- Luxatii recidivante
 FRACTURI
DEFINITIE
- INTRERUPEREA CONTINUITATII UNUI OS
- ASOCIATA CU LEZIUNI ALE TESUTURILOR INCONJURATOARE
(ligamente,vase,nervi,piele etc)
DUPA MECANISMUL DE PRODUCERE

• OASE SANATOASE
• OASE OBOSITE
• OASE BOLNAVE
TIPURI DE FRACTURI
(TERMINOLOGIE)
• FRACTURI
• DIRECTE/INDIRECTE
• COMPLETE – INCOLMPLETE
• NEDEPLASATE – DEPLASATE
• STABILE – INSTABILE
DIRECTE/INDIRECTE
COMPLETE – INCOLMPLETE
NEDEPLASATE – DEPLASATE
STABILE - INSTABILE
SIMPTOMELE FRACTURILOR(SCHEMA)
• GENERALE
• MAJORITATEA – NU EXISTA OBIECTIVE
• MINORITATEA – PROBABILITATE
• SOCUL - deformare
• POLIFRACTURI - scurtare
• POLITRAUMA - durerea provocata
• INTEROGATORIU(TIP TRUMATISM) - echimuza tardiva
• ENRGIE MICA – SIGURANTA
• ENERGIE MARE - mobilitatea anormala
• LOCALE - netransmibilitatea
- crepitatia
• SUBIECTIVE - intreruperea continuitatii osoase
• DUREREA SPONTANA
• IMPOTENTA FUNCTIONALA
• SIMPTOMELE = PROBABILITATEA FRACTURII
• EXAMENUL RADIOGRAFIC = SIGURANTA FRACTURII

• EXAMENUL RADIOGRAFIC CORECT

• REGULI
• DOUA INCIDENTE LA 90°
- FATA
- PROFIL
• DOUA ARTICULATII ADIACENTE
• - SUPERIOARA
• - INFERIOARA

• EX. Rx
INCORECT
• NUMAI FOCARUL DE FRACTURA
• O SINGURA INCIDENTA
O CLASIFICARE
TRATAMENTUL

• PRIMUL AJUTOR
• PROPRIU ZIS
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI
• IMPORTANT - COMPLICATII
• CINE ACORDA ?
- EDUCATIA SANITARA A POPULATIEI
- PARAMEDICII
- ASISTENTUL MEDICAL
– CU CE?
- SALVARE
TRANSPORTUL
- ELICOPTER SALVAREA
- SMURD MS – SEZAND
• CUM? - TIMPII MI – TARGA
- DESCARCERAREA COLOANA – TARGA
- CALMAREA DURERII
- IMOBILIZAREA
• IMPROVIZATA
• PROVIZORIE
-MIJLOACE DIN DOTARE (atele)
DESCARCERAREA
IMOBILIZAREA IMPROVIZATA
IMOBILIZAREA PROVIZORIE(ATELE)
TRANSPORTUL

SALVAREA
TARGA
PROPRIU ZIS (SPITAL)

• TIPURI
• CONSERVATOR (ORTOPEDIC,INCHIS)
• CHIRURGICAL (DESCHIS,OSTEOSINTEZA)

• INDICATIA
• STABILITATEA IN FOCAR
• CONSERVATOR METODA ORTOPEDICA PURA (MOP)

• INDICATIA – fracturi stabile

TIMPII
ANESTEZIE + RIR
• REDUCERE
• IMOBILIZARE(GIPS)
• REEDUCARE
• REDUCEREA

• MANUALA
- EXTENSIE
- CONTRA-EXTENSIE
- MANIPULARE IN FOCAR(MEDIC)
• INSTRUMENTALA
- GHEARA FINOCHETO
- MASA ORTOPEDICA
CHRIURGICAL
• INDICATIA – fracturi instabile
MIJLOACE
• PLACA
PLACA
TIJA
 TEHNICILE

FOCAR DECHIS - ORIF

TEHNICILE

MINIM INVAZIV - MIO

TEHNICILE

FOCAR INCHIS - CRIF

FIXATORUL EXTERN
FIXATORUL EXTERN = FRACTURI DESCHISE
DISTRACTORUL
 Fracturile bazinului

Anatomie

Bazinul = inelul pelvin

Format din 3 oase – coxale 2

– sacru 1

Rol – transmiterea greutăţii spre / de la M.I.

– protecţia viscerelor cu sediul în bazin
 Fracturile bazinului

Stabilitatea inelului

a) Integritatea osoasă
b) Integritatea articulară
c) Integritatea ligamentară
d) Integritatea planşeului pelvin
 Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin

Este produsă prin:

Compresiune (Rotatorie)
Sagitală “carte deschisă”
Laterală “carte închisă”
Forfecare (Rotatorie + verticală)

Concluzie:
Fracturile + leziunile articulare, ligamentare, planşeu pot fi:
A.Stabile
B.Instabile rotator
C.Instabile rotator + vertical
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
 Fracturile inelului pelvin

5% din totalul fracturilor

dar

10% dintre acestea sunt complicate

frecvent urinar
grav vascular

Complicaţiile explică mortalitatea de 75% în fracturile

tip C
 Hematomul retroperitonal în
fracturile tip C

HRP = ieşirea sângelui din

artera / vena iliacă între
peritoneu şi peretele osos
(fracturat)
 Care este tabloul clinic în
această situaţie a HRP
Accident circulaţie

Subiectiv – acuză dureri la bazin

anterior
posterior

Obiectiv – un membru inferior este “scurtat” comparativ

Are semnele evidente ale unei hemoragii

Paloare
Sete
Obnubilare
Tahicardie
Hipotensiune etc.
 Primul ajutor corect în faţa
acestui tablou clinic
1. Nu se mobilizează bolnavul

2. Se instalează două linii de perfuzie Macromolecule

(Dextran)

3. Oxigenoterapie
 Primul ajutor
4. Hemostază provizorie:
Compresiune indirectă
(stabilizare improvizată bazin)

Gest • Hamac (pătură, cearşaf)

esenţial • Se “închide cartea” prin strângere
încrucişată

• Volumul bazinului va scădea

Explicaţia
• Compresiune indirectă pe hematom
(speranţa) • Oprirea scurgerii de sânge (venos)
 Primul ajutor
Variantă: Pantalon pneumatic antişoc

5. Aşezare pe targă (ideal modulară,

radiotransparentă) pentru transport la spital
 Tratamentul la spital
În urgenţă
Hemoragia (transfuzie), etc. etc.
Stabilizare provizorie rapidă (urgenţă)
Operaţie – hemostaza definitivă
 Tratamentul la spital
“La rece”
Stabilizarea definitivă a inelului osos
 Traumatismele Toracelui
Generalităţi

Definiţie

Fenomenele care apar ca urmare a acţiunii agentului

traumatic asupra Cuştii Toracice
 Cuşca Toracică
1. Mecanica Respiratorie
 Cuşca Toracică
2. Rolul I şi E Hematoza
 Cuşca Toracică
Observaţie

Mecanica respiratorie normală presupune

mişcări:

 solidare (dreapta / stânga)

 simetrice (ca sens I / E)
 cu mediastinul centrat
Prezentarea subiectelor:

Fracturile Costale
Voletul Costal
Pneumotoraxul

Definiţie
Etiopatogenie
Simptome
Complicaţii
Investigaţii
Tratament
 Patogenie
Traumatismele dezechilibrează mişcările Cuştii
Toracice

nr. solidar
nr. simetric
cu balans mediastinal

Hematoză Insuficientă
(IRA ICA DECES)
Şocul Hipoxic
 Fracturile Costale
Definiţie

Întreruperea continuităţii unuia sau mai multor

arcuri coastale

Simptome

Două Tablouri Clinice

I – Fractura 1-3 coaste
II – Fractura pluricostală
 Tabloul I
 Interogatoriu Traumatism Minor Investigaţii

Radiografia
 Subiectiv

Locul şi numărul de coaste

Durere spontană exacerbată la fiecare fracturate
mişcare I / E
Impotenţă funcţională
Dispnee Tratament

Repaus la pat
 Obiectiv
Analgetice
Infiltraţii (la nevoie)
Palparea
Durere provocată în punct fix
“clapă de pian”
 Tabloul II
 Interogatoriu Traumatism Important  Investigaţii

 Subiectiv Radiografia

 Tratament
Durerile spontană, intensă, multiplă
Impotenţa funcţională 1.Repaus la pat
Dispnee 2.Analgetice
IRA Cianoză •Obişnuite
Respiraţie superficială •CI
Durere insuportabilă oMorfină
oBandaj circular

 Obiectiv Prevenirea IRA

Durerea - provocată 3.Oxigenoterapie

- cu multiple sedii Sondă
- “clapă de pian” Mască
Hiperbar
4.Infiltraţii intercostale
 Voletul costal
(fracturi pluricostale cu volet)

Definiţie

Voletul costal înseamnă fracturi pluricostale având:

a)Două fracturi pe acelaşi arc costal
b)Fracturile să fie situate la distanţă între ele

Simptome

Ca şi în Fracturile Pluricostale şi caracteristic la inspecţia toracelui

“Respiraţia paradoxală” (RP)

Consecinţele patologice

A. O porţiune din perete se desolidarizează de restul Cuştii Toracice

B. Aceasta porţiune se mişcă

Paradoxal (pe dos)
În Inspir se înfundă
În Expir se exteriorizează
Investigaţii

Radiografia toracică
Oximetria
Radioscopia – Balansul mediastin

Tratament

Ca şi în fracturile pluricostale (Tabloul II)

Specific

Fixarea Voletului
Tratament

Primul ajutor
Poziţia semişezând
Analgetic
Prevenirea ICA

şi specific

Fixarea provizorie a voletului

provizorie = limitarea mişcărilor paradoxale

Cum?

Culcat pe partea lezată ( + - )

Compresiune:
Aplicare pe bolet de feşi, comprese, vată, tifon şi
Fixarea lor cu benzi de romplast ( ½ torace)
Tratamentul definitiv al voletului (la spital)

Gestul specific este:

Osteosinteză

Extensia continuă (2 – 3 săptămâni)

SPI (la nevoie)

 Pneumotoraxul
Definiţie:

Prezenţa aerului între cele două foiţe pleurale (unde în normal este vid)

Clasificare:

Terapeutic
Spontan (accidental)
Traumatic
Deschis
Deschis cu supapă externă
Închis cu supapă internă
 Pneumotoraxul deschis fără
supapă
Observaţii:
• Inspir
o Aerul intră în pleură iar volumul plămânului este mic – atelectazic
o Aerul iese din acest plămân mic (pe dos)
• Expir
o Aerul iese din pleură
o Volumul plămânului creşte (pe dos) dar nu destul
 Cum recunoaştem?
(Diagnosticul)
Plaga Penetrantă

Sângele plăgii aerat, spumos

Traumatopneea

Şuierat în I şi E

Semne de IRA
 Cum acordăm primul ajutor?
Principiu

•Acoperirea orificiului de intrare – ieşire a aerului

•Bandajul semiacuziv

Practic

Toaletă rapidă plagă

Pansament (comp mari)
Fixare romplast
Deasupra strat impermeabil (cauciuc, nylon)
 Cum acordăm primul ajutor?
Mai rar posibilă

 Sutură provizorie plagă

La nevoie

 Acoperit orificiul cu orice şi susţinut cu braţul

Transport rapid

 Semişezând
 Prevenire IRA
 Oxigenterapie
 Ce se face la spital?

Sutură în planuri anatomice

 ± Exuflaţie
Traumatismele Cranio-Cerebrale
(T.C.C.)
Comoţia Cerebrală
Contuzia Cerebrală

Definiţie
Etiopatogenie
Simptome
Investigaţii
Tratament
 Etiologie (Cauze)
Cauza principală – Accidentul de circulaţie este în
cauză 70% din T.C.C.

1. Decelerare bruscă (100 kmh 0 kmh)

 Etiologie (Cauze)
2. Inerţia proiectează capul în

Volan

Bord

Parbriz
 Etiologie (Cauze)
Cauze posibile – Accidentele
• Industrie
• Construcţii
• Sport
• Război
• Calamităţi

T.C.C. este cauza principală de deces sub 35 de ani.

 Patogenie
(Anatomia patologică)
Leziunile traumatice

 LA craniu
 ÎN craniu

se împart în:

vizibile = tratabile
invizibile = mai puţin influenţate de tratament
 Patogenie
(Consecinţe lezionale)
Vizibile (se văd cu ochiul sau prin investigaţii)
a)La nivelul scalpului (ochiul)

•Escoriaţii
Marca •Echimoze
•Plăgi
Traumatică
osuperficiale
(Loc impact)
openetrante
 Patogenie
(Consecinţe patologice)
b)La nivelul osului – boltă şi bază (Radiografia)
Fracturile

Boltă Bază
 Patogenie
(Consecinţe patologice)
c) La nivelul creierului

Hemoragii
“Pată de ulei” = vase mici
Hematoame = vase mari

Substanţă cerebrală
Superficial
Dilacerarea
Epidural
Subsudural
Intracerebral
 Patogenia
Leziunile invizibile

Grave – Explică decesele

Descoperite – Clinic – Semne H.I.C.

– Laborator – Fundul de ochi
– Măsurarea P.I.C.
Care
Edemul Cerebral
 Comoţia cerebrală
Definiţie

Abolirea bruscă a cunoştinţei după impact

Modificări tranzitorii ale funcţiilor vegetative şi

vitale

Fenomenele durează sub 15'

 Simptome
1.Pierderea cunoştinţei (primele 15')
2.Amnezie retrogradă de scurtă durată (nu îşi
aminteşte circumstanţele accidentului)
3.Modificări tranzitorii
Vegetative – Ameţeală
– Greaţă
– Vomă
Vital – Modificări T.A.
– Tahicardie
– Apnee
 Investigaţii
Nu sunt necesare
Posibilă puncţia rahidiană (LCR – clar fără sânge)
Investigaţia clinică

Evoluţia simptomelor

Majoritatea cazurilor
•Revenire completă
•Amnezia persistă
 Investigaţii
Minoritatea cazurilor (alcoolici, vârstnici)
Supraveghere
Obnubilare
Somnolenţă
Cefalee
Ameţeală
Surprinde complicaţia
Hematom subdural cronic
Edem cerebral
Sindrom postcomoţie (simptomele
durează în timp)
 Tratamentul comoţiei
Majoritatea

Fără tratament
Repaus fizic
psihic (cei labili)

oSedative
oSomnifere
oTranchilizante
 Tratamentul comoţiei
Minoritatea
Avertizăm familia asupra simptomelor
“periculoase”
•Obnubilare
•Somnolenţă
•Cefalee
•Trezit antela
Dacă se complică din 2 în 2h
din 4 în 4h
vezi Contuzia
 Contuzia cerebrală
Definiţia
Abolirea bruscă a cunoştinţei imediat după
impact
Modificări ale funcţiilor
•vegetative şi
•vitale
Fenomenele durează:
Ore – contuzie minoră
Sub 24h – contuzie moderată
Peste 24h – contuzie gravă (malignă, comă
prelungită)
 Simptomele
Pierderea cunoştinţei sau amnezie retrogradă
Modificări vegetative şi vitale

Minoră Moderată Gravă

Dispnee
Vomă Neurologic: Cheyene – Stocks

Tahicardie Redoare ceafă Kuss Maul

Neurologic
T.A. oscilează Asimetrie reflexe Sindrom piramidal

Abolirea reflex Convulsii

Rigiditate prin decerebrare
plantar Oftalmologic
Midriază
Nistagmus
 Investigaţii clinice
Testul Deglutiţiei

Principiu: Reflexul ne informează în legătură cu evoluţia comei (progresivă / regresivă)

Tehnică şi gradare

Se examinează timpii deglutiţiei

I.Nici o mişcare a buzelor la contact cu recipientul
II.Lichidul păstrat în gură înainte de a fi înghiţit
III.Lichidul revine ură şi se scurge pe la comisuri

Interpretare
I.Comă minoră
II.Comă moderată
III.Comă gravă
 Investigaţii paraclinice
Denumirea Utilitatea
oFractură – boltă
•Radiografia (Rx)
– bază
oSânge în L.C.R.
– clar
•Puncţia rahidiană
– rozat
– sangainolent
•Fund de ochi Edemul cerebral
•Tomografia oEdemul cerebral
•Ecografia oLeziuni substanţă
•R.M.V. oHernii cerebrale
•Măsurarea presiunii intracraniene (ventricule) Gradul edemului cerebral
•E.E.G. oActivitatea celulelor nervoase
•Laboratorul oDe rutină
 Tratamentul (principii)
Primul ajutor
I. Degajarea
II. Funcţiile vitale
Presupunem:
respiră eficient
cordul bate normal
III. Stabilirea capului
Improvizat Guler Schanz
 Tratamentul (principii)
IV. Poziţia pe targă

Lateral

Semipronaţie

Ventral

V. Urcare în salvare
Indicaţii şofer:
•50kmh
•direct N.C.
 Primul ajutor
VI. Monitorizarea în timpul transportului
A.Vital C.Fracturile
Respiraţia. Tipul dispneei Boltă – T.C.P.
Circulaţia T.A. – setat
Puls – antibiotice
Bază craniu
B.Neurologic
Otoragie
Test deglutiţie comatos
Epistaxis
Obvubilare
Otoree – L.C.R. apos
Midriază Hematom
– Sânge nu coagulează
Pareze
– curge continuu
Vorbeşte / afazic
D.Tratament antiedermatos la comatos
Termometrizare
Glucoză 33%
Hipertermia
Manitol
corticoizi
 Tratament la spital
Comă gravă
50% deces
50% recuperează
Evident – primele 6 luni
Posibil – 2 ani

Scopul
Combaterea edemului cerebral
(scăderea presiunii intra-craniene)
 Tratament la spital
Mijloace

Medicamentos (glucoză, SO4Mg, Manitol, etc.)

Chirurgical (trepanaţii)

•Drenaj – Hematoame
– Ventricular
•Instalare dispozitiv de măsurare presiune I.C.
 Îngrijiri specifice

“Recuperarea depinde de priceperea şi

devotamentul asistentului medical”

Rol: medicaţie, perfuzii, pansamente, hrănire,

evacuare (urină, materie), toaletă (ochi, piele),
respiraţia, etc.
 Fracturile bazinului

Anatomie

Bazinul = inelul pelvin

Format din 3 oase – coxale 2

– sacru 1

Rol – transmiterea greutăţii spre / de la M.I.

– protecţia viscerelor cu sediul în bazin
 Fracturile bazinului

Stabilitatea inelului

a) Integritatea osoasă
b) Integritatea articulară
c) Integritatea ligamentară
d) Integritatea planşeului pelvin
 Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin

Este produsă prin:

Compresiune (Rotatorie)
Sagitală “carte deschisă”
Laterală “carte închisă”
Forfecare (Rotatorie + verticală)

Concluzie:
Fracturile + leziunile articulare, ligamentare, planşeu pot fi:
A.Stabile
B.Instabile rotator
C.Instabile rotator + vertical
Fracturile bazinului
Instabilitatea inelului pelvin
 Fracturile inelului pelvin
5% din totalul fracturilor

dar

10% dintre acestea sunt complicate

frecvent urinar
grav vascular

Complicaţiile explică mortalitatea de 75% în fracturile tip C

 Hematomul retroperitonal în
fracturile tip C

HRP = ieşirea sângelui din

artera / vena iliacă între
peritoneu şi peretele osos
(fracturat)
 Care este tabloul clinic în
această situaţie a HRP
Accident circulaţie

Subiectiv – acuză dureri la bazin

anterior
posterior

Obiectiv – un membru inferior este “scurtat” comparativ

Are semnele evidente ale unei hemoragii

Paloare
Sete
Obnubilare
Tahicardie
Hipotensiune etc.
 Primul ajutor corect în faţa
acestui tablou clinic
1. Nu se mobilizează bolnavul

2. Se instalează două linii de perfuzie Macromolecule

(Dextran)

3. Oxigenoterapie
 Primul ajutor
4. Hemostază provizorie:
Compresiune indirectă
(stabilizare improvizată bazin)

Gest • Hamac (pătură, cearşaf)

esenţial • Se “închide cartea” prin strângere
încrucişată

• Volumul bazinului va scădea

Explicaţia
• Compresiune indirectă pe hematom
(speranţa) • Oprirea scurgerii de sânge (venos)
 Primul ajutor
Variantă: Pantalon pneumatic antişoc

5. Aşezare pe targă (ideal modulară,

radiotransparentă) pentru transport la spital
 Tratamentul la spital
În urgenţă
Hemoragia (transfuzie), etc. etc.
Stabilizare provizorie rapidă (urgenţă)
Operaţie – hemostaza definitivă
 Tratamentul la spital
“La rece”
Stabilizarea definitivă a inelului osos
 Traumatismele vertebro-
medulare
1. Anatomia chirurgicală

Rahis
 Traumatismele vertebro-
medulare
1. Anatomia chirurgicală

Tip
 Traumatismele vertebro-
medulare
1. Anatomia chirurgicală

SMR
 Traumatismele vertebro-
medulare
2. Mecanism de producere al fracturilor

Hiperflexia
Accidentul de circulaţie (decelerare bruscă)
Gradaţie
A.Entorsa uşoară = Tasare

B.Entorsa gravă
 Traumatismele vertebro-
medulare
Hiperextensia Tasarea Forfecarea
 Traumatismele vertebro-
medulare
Stabilitatea

Stabil
Componentele vertebrale rămân în raporturile
lor anatomice

Instabil
Componentele vertebrale nu rămân în
raporturile anterioare ci se deplasează iniţial /
secundar
 Investigarea stabilităţii
Schema Denis (radiografic)

Stabil – o zonă
Instabil – două zone
 Investigarea stabilităţii
Clinic

A.Se va considera orice suspiciune de fractură de coloană

ca instabilă
Blândeţe
Precauţie

B.Bolnavii căzuţi de la înălţime + accidente rutiere = în

fracturile mielice
•cu cât mai grave cu cât mai sus
•dar dacă este numai
ocontuzie
ocompresie
 Primul ajutor (principii)
Interzisă “flexia rahisului”

Inconştient
Trataţi ca şi cum ar avea o leziune traumatică a coloanei
(entorsă, fractură)

Conştient
Bolnavii
Căzuţi de la înălţime
Accident rutier
Cu simptome la coloană (durerea)
Consideraţi până la proba contrarie
ca având o leziune traumatică a coloanei
 Primul ajutor (practic)
Degajarea
Rahisul + segment cefalic

Extensie “în ax”

Ridicarea

Extensie “în bloc”

 Aşezarea
Improvizată
Uşă, scândură lată
Pătură (excepţie coloana cervicală)

Targă pentru transport (ideal modulară

radiotransparentă)
 Transportul
Cu capul imobilizat uneori
Transportul coloana sul lombar (improvizat)

Decubitus dorsal
Interzisă poziţia “şezând”

Fracturile mielice să ajungă la spital în maxim 3 ore

(elicopter)
 Tratamentul definitiv
(la spital)
Metode (Principii)

Stabile Instabile
(Conservator) (Stabilizare cu halou sau chirurgical)

corset