RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

LACURI
LACUL DRĂGĂNEŞTI Lac antropic, cu o suprafaţă de
1080 ha şi un volum de 76,0 mil. mc.
LACUL FRUNZARU Lac antropic, cu o suprafaţă de
1280 ha şi un volum de 96,0 mil. mc.
LACUL IPOTEŞTI Lac antropic, cu o suprafaţă de 1692
ha şi un volum de 110,0 mil. mc.
LACUL IZBICENI Lac antropic, cu o suprafaţă de 1095
ha şi un volum de 74,0 mil. mc.
LACUL STREJEŞTI Lac antropic realizat în scop
hidroenergetic (1975-1978), cu o suprafaţă de 2204 ha şi
un volum de 202,7 mil. mc.
 RÂURI

DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca

lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar
suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din
care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu
direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al
Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De
la izvor şi până la vărsare, de-a lungul celor 615 km (al
patrulea râu al ţării, ca lungime, după Dunăre, Mureş şi
Prut), Oltul străbate 7 judeţe.
OLTEŢ
Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175
km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460
kmp. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului, aflată
între vf. Bou (1908 m) şi vf. Igoiu-Micaia, de la
1600 m altitudine.
VEDEA
Râu în partea de S a României, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Pietroşani (judeţul
Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o
suprafaţă a bazinului de 5450 kmp.
 REZERVAŢII NATURALE

PĂDUREA CĂLUGĂREASCĂ (Olt» Crăciunei)

Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 40 ha.
REZERVAŢIA DE ARBORETE DE GÂRNIŢĂ (Olt»
Poboru)
Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 121 ha.
REZERVAŢIA DE BUJORI A ACADEMIEI (Olt»
Stoicăneşti)
Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 54,90 ha.
 RESURSE AGROTURISTICE
ANTROPICE
MĂNĂSTIREA BRÂNCOVENI (Olt» Brâncoveni) Monument
istoric şi de arhitectură religioasă. A fost construită în anul
1494, refăcută şi fortificată de către Matei Basarab în 1634-
1640 (când i s-a adăugat turnul clopotniţă) şi apoi de către
Constantin Brâncoveanu, în 1669 când a refăcut integral
Biserica Mare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului.
MĂNĂSTIREA CĂLUI (Olt» Călui) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Întemeiată în 1516-1521, în timpul
domniei lui Nicolae Basarab (1512-1521) de către banul Vlad şi
fraţii săi Dumitru şi Balica, refăcută de boierii Craioveşti şi
terminată şi înfrumuseţată între 20 aprilie şi 8 iunie 1588 de
fraţii Buzeşti.
VESTIGIILE CETĂŢII SUCIDAVA (Olt» Corabia) Cetatea,
datând din a doua jumătate a epocii fierului, era cunoscută sub
numele de Sucidava.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în CORABIA) (Olt»Corabia) Manifestări
populare tardiţionale. Festivalul folcloric „Corabia de Aur,
Festivalul folcloric „De la Drăgăneşti la Vale.
CENTRU FOLCLORIC (în CRĂCIUNEI) (Olt»Crăciunei)
Manifestare populară tradiţională. „Sărbătoarea bujorului.
MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în SLATINA) (Olt»Slatina)
Anual, la sfârşitul lunii august (în ultima sâmbătă şi duminică),
are loc Festivalul folcloric Căluşul.
MUZEU SĂTESC (în SLĂVENI) (Olt»Slăveni) Muzeu comunal.
Profil: arheologie, numismatică, provenind din săpăturile de la
castrul Slăveni.
CENTRU ETNOGRAFIC (în OBOGA) (Olt»Oboga) Creaţie
populară. Centru de ceramică, ce se caracterizează prin folosirea
de motive fito şi zoomorfe, stilizate geometric şi cu o cromatică
cu tonuri vii.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNTELE DE SARE Rezervaţie naturală (geologică şi
botanică). Rezervaţia este întinsă pe 1,8 ha şi cuprinde: -
Muntele de sare - masiv de sare la suprafaţa pământului,
înalt de câţiva zeci de metri.
MUNTII CIUCAŞ Munţii Ciucaş sunt situaţi în S
Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), la E de
cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Tărlung.
Altitudine maximă: 1954 m (vf. Ciucaş).
MUNŢII BAIULUI Complex de culmi muntoase în V
Carpaţilor de Curbură (Carpaţii Orientali), între valea
Prahovei (la V) şi valea Doftanei (la E).
MUNŢII BUCEGI Masiv muntos situat în extremitatea
estică a Carpaţilor Meridionali.
 LACURI
LACUL PALTINUL (Prahova»Valea Doftanei)

Lac de acumulare. Suprafaţa de 157 ha, lungime

460 m, înălţime 108 m. Este realizat în formă de
arc cu dublă curbură.
 RÂURI

PRAHOVA
Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata
(judeţul Ialomiţa). Are 193 km lungime şi o suprafaţă a
bazinului de 3738 kmp. Izvorăşte de sub pasul Predeal,
de la 1020 m altitudine.
TELEAJEN
Râu, afluent al Prahovei pe teritoriul comunei
Dumbrava (judeţul Prahova) în Câmpia Gherghiţei. Are
113 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1644
kmp. Izvorăşte din Munţii Ciucaş, de la 1600 m
altitudine
 CASCADE

CASCADA URLĂTOAREA (Prahova» Buşteni)

Situată pe versantul de E al Munţilor Bucegi, pe

pârâul Urlătoarea, care izvorăşte de la poalele
Munţilor Jepi şi se varsă în Prahova. Numele ei
este legat nu numai de zgomotul apelor de la
cascadă, ci şi de vuietul celor intermitente care
pornesc năvalnice după ploile repezi.
 CHEI

CHEILE DOFTANEI
Fenomen carstic. Chei spectaculoase săpate
de Valea Doftanei în conglomerate dure, cu
o lungime de 300 m şi strâmte de 15-20 m,
cu pereţi aproape verticali formând un
adevărat tunel prin care trecea calea ferată
îngustă, azi drumul comunal.
 RESURSE AGROTURISTICE
ANTROPICE
MĂNĂSTIREA BREBU (Prahova»Brebu) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Mănăstire întemeiată de Matei Basarab în 1650 şi terminată în
1960 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica care poartă
numele Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil este înconjurată de ziduri de apărare
înalte de 6,5 m.
MĂNĂSTIREA GHIGHIU Izvorul Tămăduirii (Prahova»Bărcăneşti)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în
1817 de către ieromonahul Arsene de la Cernica pe un loc cedat în 1814 de
Uţa Cantacuzino Corneanu. Biserica actuală a fost construită în 1858-1863,
prin strădania stareţilor Eftimie şi Antonie.
MONUMENTUL CRUCEA EROILOR DIN CARAIMAN
(Prahova»Buşteni) Monument comemorativ. Înălţat între anii 1926-1928 la
iniţiativa reginei Maria şi închinat eroilor români căzuţi în luptele primului
război mondial. Crucea este construită din oţel şi are o înălţime de 33 m. Este
luminată noaptea.
PALATUL BIBESCU (Prahova»Breaza) Monument istoric şi de arhitectură
laică. Palatul a fost construit intre 1843-1848 de domnul Gh. Bibescu. Este
realizat in stil neoclasic si este înconjurat de un frumos parc.
 PODGORII ŞI CRAME

PODGORIA DEALUL MARE (Prahova»

Valea Călugărească)
Plantaţie de vii ce acoperă Dealul Mare
între Valea Călugărească şi Pietroasele,
având o dezvoltare mai mare la Valea
Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani.
 STAŢIUNI
AZUGA (Prahova»Azuga) Staţiune montană şi climatică cu activitate permanentă. Este
situată la poalele Munţilor Bucegi, la o altitudine de 895-950 m. Până în 1881 s-a numit
Întreprahove.
BREAZA (Prahova»Breaza) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate
permanentă. Este situată la o altitudine de 380-450 m. Climat temperat de deal, cu veri
răcoroase şi ierni blânde. Indicaţii terapeutice: ameliorarea stărilor de debilitate, a
surmenajelor şi nevrozelor.
BUŞTENI (Prahova»Buşteni) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate
permanentă. Situată la poalele Munţilor Bucegi (masiv Caraiman) şi a Munţilor Baiu
(Zamora), altitudine 880-940 m. Climat tonic stimulent. Indicaţii terapeutice: nevroză
astenică, astenie, debilitate, suprasolicitare etc.
CHEIA (Prahova»Cheia) Staţiune montană şi climatică de interes general. Este situată la 871
m altitudine şi beneficiază de un climat tonic stimulent cu aer puternic ozonizat.
POIANA ŢAPULUI (Prahova»Poiana Ţapului) Staţiune montană şi climatică de interes
general, cu activitate permanentă. Este situată la o altitudine de 880 m. Cadru natural
reconfortant, climat montan puternic ozonat. Indicaţii terapeutice: nevroze astenice,
depresii, stări de astenie, debilitate, stări de suprasolicitare psihomotorie.
SINAIA (Prahova»Sinaia) Staţiune montană şi balneoclimatică de interes general cu
funcţionare permanentă.
SLĂNIC PRAHOVA (Prahova»Slănic) Staţiune balneară de interes general, cu activitate
permanentă. Situată la alt. de 413 m, cu un climat sedativ de dealuri.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI

MUNTELE ŞES (PLOPIŞ)

Culme muntoasă situată în partea de NV a Munţilor
Apuseni, extinsă pe direcţia NV-SE. Altitudinea
maximă: 918 m (vf. Măgura Mare). Munţii Plopiş sunt
alcătuiţi din roci cristaline şi iviri de calcare. Sunt parţial
împăduriţi (fag, carpen, gorun).
MUNŢII MESEŞ
Culme muntoasă în partea de N a Munţilor Apuseni, cu
orientare NE-SV şi altitudini de 700-800 m, situată la N
de valea Crişului Repede şi la V de Valea Agrijului.
 RÂURI
BARCĂU Râu, afluent al Crişului Repede. Izvorăşte de
sub vf. Ponor din E Munţilor Plopiş, flanchează
marginea sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei, străbate
defileul de la Marca, săpat în şisturi cristaline, apoi
trece în zona de dealuri şi de câmpie.
CRASNA Râu în NV României, afluent al Tisei pe
teritoriul Ungariei. Are 140,4 km, din care 121 km pe
teritoriul României, iar suprafaţa bazinului este de 2140
kmp..
SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe
teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe
teritoriul României), iar suprafaţa bazinului hidrografic
este de 15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul
României).
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
CASTELUL BATHORY (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Monument istoric
şi de arhitectură laică. Castelul familiei Bathory, cu bastioane,
ziduri de incintă şi poartă, a fost construit în 1532 de Ştefan
Bathory, pe locul unei vechi cetăţi amintită documentar în 1351.
CASTELUL DRAGFI (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu
Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul a
fost construit în anul 1526 de comitele Dragfi Janos.
CETATEA ALMAŞULUI (Sălaj»Almaşu) Monument istoric. A fost
construită în anul 1249. Aflată în proprietatea voievozilor
Transilvaniei, cetatea a fost şi în posesia lui Petru Rareş (1545-
1546). În perioada 1551-1556 cetatea a fost asediată şi cucerită
de trupele habsburgice care au distrus-o cu ocazia retragerii lor.
CETATEA DE PĂMÂNT (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu
Silvaniei) Monument istoric. Construită din lemn şi pământ, este
menţionată documentar în anul 1319. A aparţinut regelui ungur
Carol I Robert de Anjou. A fost devastată în anul 1670 de turci.
LOC ISTORIC - GURUSLĂU (Sălaj»Hereclean)
Loc istoric. Aici oastea voievodului Mihai Viteazul a
obţinut o victorie strălucită în faţa oştii conduse de
Sigismund Bathory la 3 august 1601.
MONUMENTUL EROILOR (din TREZNEA)
(Sălaj»Treznea) Monument memorial (comemorativ).
Monument închinat celor 86 de locuitori ucişi cu o
barbarie greu de imaginat de armata hortystă la 9
septembrie 1940.
MONUMENTUL MARTIRILOR (din IP) (Sălaj»Ip)
Monument memorial (comemorativ). Monumentul
(Piatră funerară) a fost ridicat în anul 1993 în
memoria celor peste 150 martiri sfârtecaţi de hortyşti
în 1940.
 STAŢIUNI TURISTICE

BIZUŞA BĂI (Sălaj»Bizuşa-Băi) Staţiune

balneoclimaterică permanentă, de interes local,
situată la 240 m altitudine. Are izvoare cu ape
minerale sulfuroase, bicarbonatate, sodice,
magneziene, hipotone.
BOGHIŞ (Sălaj»Boghiş) Staţiune
balneoclimaterică sezonieră, de interes local, cu
izvoare cu ape minerale sulfuroase, bicarbonatate,
sodice, hipotone, termale (43 grade Celsius).
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII GUTÂI Masiv muntos situat în NV
Carpaţilor Orientali, în cadrul munţilor vulcanici.
Altitudinea maximă: 1443 m (vf. Gutâi). În cadrul
Munţilor Gutâi se individualizează câteva vârfuri
semeţe: Igniş (1307 m), Pleşca Mare (1291 m),
Rotunzilor (1241 m), Ţigani (1224 m) ş.a.
MUNŢII OAŞ Unitate montană sub forma unei culmi
prelungi, situată în extremitatea de NV a României, cu
înălţimi relativ mici (400-800 m), în lanţul vulcanic din
NV Carpaţilor Orientali, cu extindere NV-SE, între
graniţa de NV a ţării şi Pasul Huta (587 m).
 LACURI
ZONĂ DE AGREMENT (în CĂLINEŞTI OAŞ) (Satu
Mare» Călineşti)
Lacul de acumulare Călineşti se află într-o zonă
deosebit de pitorească. Are o suprafaţă de 364 ha.
Oferă condiţii de practicarea activităţilor de agrement
nautic şi pescuit sportiv.
ZONA DE AGREMENT VALEA MĂRIEI (Satu
Mare» Negreşti-Oaş)
Pădure şi lac de acumulare. Pădure de stejar cu
exemplare de dimensiuni spectaculoase şi de vârstă
multiseculară. Lac de acumulare amenajat în 1971 cu o
suprafaţă de cca 2 ha.
 RÂURI
CRASNA
Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul
Ungariei. Are 140,4 km, din care 121 km pe teritoriul
României, iar suprafaţa bazinului este de 2140 kmp.
SOMEŞ
Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul
Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul
României), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de
15.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul
României).
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
CETATEA MEDIEVALĂ ARDUD (Satu Mare»Ardud)
Monument istoric şi de arhitectură laică. Cetatea este menţionată
în documente din 1215. Ruinele ce se văd astăzi sunt însă ale
cetăţii construite în stil gotic în 1481 de către o familie nobiliară.
S-a constituit ca una din cele mai puternice cetăţi nobiliare din
nordul Transilvaniei.

MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (din CAREI) (Satu

Mare»Carei) Monument de artă ridicat în memoria ostaşilor
români căzuţi în toamna anului 1944 în timpul eliberării oraşului
Carei de sub dominaţia armatei fascisto-hortyste. Monumentul
realizat în 1964 în travertin de un colectiv condus de sculptorul
Vida Geza, este grandios, obeliscul fiind înalt de 15 m.
 SATE TURISTICE

CERTEZE (Satu Mare» Certeze) Turism, arhitectură

şi artă populară. Localitate cu largă circulaţie
turistică. În localitate se păstrează nealterate
elemente de: - arhitectură veche (case vechi mici din
lemn) - port popular oşan (costume bărbăteşti,
femeieşti) - ţesături (ştergare, lepedee, straiţe, feţe de
mese) , etc.
HUTA CERTEZE (Satu Mare»Certeze) Turism,
arhitectură şi artă populară. Localitate cu largă
circulaţie turistică. Port popular specific oşan.
Caracteristic localităţii este modul de împletire a
părului şi găleata tradiţională de nuntă.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII CINDREL Masiv muntos situat în partea
central-nordică a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea
maximă: 2244 m (vf. Cindrel).
MUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea
central-estică a Carpaţilor Meridionali. Constituit în
întregime din şisturi cristaline. Altitudinea maximă: 2544
m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii
Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii
româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m).
MUNŢII LOTRULUI Masiv muntos situat în partea
centrală a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă:
2242 m (vf. Ştefleşti).
 LACURI
LACUL BÂLEA Rezervaţie naturală complexă
(peisagistică, botanică, hidrologică). Lac glaciar în
Munţii Făgăraş, situat la 2034 m altitudine. Suprafaţa:
0,46 km2, adâncimea maximă: 11 m.
LACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului)
Rezervaţie naturală hidrologică. Lacul are o suprafaţă
de 2000 mp şi o adâncime de 34,5 m.
LACURILE DE ACUMULARE (din SADU) Lacuri
antropice. - Lacul de acumulare Sadu II are o suprafaţă
de 4 ha, un volum de 700 000 m3 ; barajul are 30 m
înalţime; - Lacul de acumulare Sadu V are o suprafaţă
de 35 ha, un volum de 6,3 milioane m3; barajul are 65
m înălţime.
 RÂURI

CIBIN Râu, afluent al Oltului la Turnu Roşu. Are o

lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului de 2237
kmp. Izvorăşte din N Munţilor Cindrel, prin două
pârâuri (Râul Mare şi Râul Mic) care îşi au obârşia în
lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu
direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al
Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul
comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249
km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din BIERTAN)
(Sibiu»Biertan) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul de
la Biertan este situat pe o colină în mijlocul oraşului şi se află într-o stare
foarte bună de conservare, aspectul sitului nefiind modificat de clădirile
supradimensionate de dată mai recentă.
LOC ISTORIC ŞI MONUMENT COMEMORATIV- ŞELIMBĂR
(Sibiu»Şelimbăr) Loc istoric. Loc în care armata condusă de Mihai Vieazul
a învins (la 18-28 octombrie 1599) oastea transilvană a principelui Andrei
Bathory. Această bătălie a deschis drumul stăpânirii Transilvaniei de către
voievodul român.
PALATUL BRUKENTHAL (Sibiu»Avrig) Monument istoric şi de arhitectură
laică. A fost construit în anul 1762, în stil baroc, ca reşedinţă de vară a
baronului Samuel Brukenthal. Este realizat după modelul Palatului
Schonbrunn din Viena. Are un frumos parc. Din anul 1908 a devenit
sanatoriu.
RUINELE CETĂŢII TURNU ROŞU (Sibiu»Boiţa) Monument istoric.
Fortificaţie medievală ce a fost ridicată după 1453 de Iancu de Hunedoara,
după dărâmarea de către acesta a cetăţii de la Tălmaci. Se compune dintr-o
incintă flancată de bastioane, având rolul de a bara Oltul în punctul unde
trecătoarea se deschide spre Transilvania.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în JINA) (Sibiu»Jina) Arhitectură
şi artă populară. Arhitectură populară: case vechi din lemn cu
arhitectură tradiţională (acoperiş cu site, ferestre mici,
zugrăveala albastră, porţi din lemn), colibe din hotarul satului,
pentru iernarea animalelor.
CENTRU FOLCLORIC (din SĂLIŞTE) (Sibiu»Sălişte)
Creaţie populară. Ansamblu coral (înfiinţat în anul 1883).
Dansuri populare. Folclor muzical. Manifestări tradiţionale
(„Maialuri - iunie şi iulie; sărbătoarea înverzirii fagului -
aprilie).
MUZEU ETNOGRAFIC (în RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie, istorie locală. Sunt
prezentate: unelte legate de agricultură, pomicultură, creşterea
animalelor, arta cojocăritului, fabricarea uleiului, prelucrarea
fibrelor textile şi a ţesăturilor, pive şi vâltori, port popular,
mobilier vechi, icoane; istoricul localităţii.
 SATE TURISTICE

SIBIEL (Sibiu»Sălişte) Sat turistic. Port

popular. Prelucrarea artistică a lemnului.
Ţesături şi cusături. Obiceiuri tradiţionale
calendaristice (Junii satului) şi familiale
(nunta). Sat cu structură tradiţională.
 STAŢIUNI TURISTICE
PĂLTINIŞ (Sibiu»Păltiniş) Staţiune montană, climaterică şi de odihnă de
interes general, cu funcţionare permanentă, situată la 1450 m altitudine. Clima
este tipic montană cu temperaturi medii de 4 grade Celsius (12 grade Celsius în
iulie, -6 grade Celsius în ianuarie) şi precipitaţii abundente (peste 1000 mm
anual).
BAZNA (Sibiu»Bazna) Staţiune balneoclimaterică. Staţiune balneoclimaterică
de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la 321 m altitudine.
Factori naturali de cură: izvoare de ape minerale cloruro-sodice, iodurate,
bromurate, hipertone, nămol mineral, sulfuros, bioclimat sedativ de cruţare.
MIERCUREA BĂI (Sibiu»Miercurea Sibiului) Staţiune balneoclimaterică de
interes local, cu activitate sezonieră, situată la 230 m altitudine. Factori de cură:
- ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate. - nămol
sapropelic; - bioclimat sedativ, de cruţare.
OCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului) Staţiune balneoclimaterică. Staţiune
balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, cu climat de
depresiune intramontană colinară, situată la 408 m altitudine.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI
MUNŢII BISTRIŢA Munţii Bistriţei, sistem de masive
muntoase în N Carpaţilor Orientali, limitat de valea
superioară a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S,
Munţii Stânişoarei, la E şi Munţii Călimani şi
Depresiunea Dornelor, la V.
MUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe
rama internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a
lanţului de munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie
cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii
româneşti.
MUNŢII RARĂU Masiv muntos situat în partea de N a
Munţilor Bistriţei (Carpaţii Orientali), între văile
Moldovei (la N) şi Bistriţei (la S).
MUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate masivele
cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali, Munţii
Rodnei ocupă un spaţiu vast, între Sălăuţa, Someşu
Mare şi Depresiunea Maramureşului.
MUNŢII STÂNIŞOAREI Masiv montan situat la N de
Bistriţa, alcătuit din gresii, conglomerate, ce dau
vârfuri şi culmi înalte, argile, marne, şisturi, pe care s-
au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni şi sectoare de
vale lărgite şi umanizate (Pipirig, Hangu, Secu,
Nemţişor).
MUNŢII SUHARD Masiv muntos situat în partea de N
a Carpaţilor Orientali. Munţii Suhard au aspectul unei
culmi prelungi, cu direcţie NV-SE, cu o creastă
principală care coboară de la 1932 m în NV (vf. Omu,
altitudinea maximă a masivului) la 1639 m în SE (vf.
Ouşoru).
 RÂURI
BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are
283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp.
MOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul
Roman. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de
4326 kmp.
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de
curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559
km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp,
din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin
hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).
SUCEAVA Râu în NE României, pe teritoriul judeţului Suceava,
afluent al Siretului pe teritoriul comunei Liteni. Are 173 km
lungime si o suprafaţă a bazinului de 2298 kmp.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
BISERICA ALBĂ (Sf. Gheorghe) (din BAIA)
(Suceava»Baia) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Biserica este atribuită lui Ştefan cel Mare
care ar fi ctitorit-o în 1467 după victoria asupra lui
Matei Corvin. Restaurată în 1967.
CETATEA SUCEAVA (Suceava»Suceava) Monument
istoric şi de arhitectură laică. Ctitorie a lui Petru Muşat
din 1388, întărită în două rânduri de Ştefan cel Mare, a
rezistat multor atacuri otomane şi ale polonilor. Aici a
murit în 1504, Ştefan cel Mare.
CHILIA SF. DANIIL SIHASTRU (Suceava»Putna)
Situata la 1,5 km de Putna, a fost construita în sec.
XV. Legenda spune ca domnitorul Ştefan cel Mare se
sfătuia adesea cu sihastrul Daniil.
MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA (Suceava» Mitocu
Dragomirnei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Ctitorie din 1602-1609 a mitropolitului Anastasie Crimca.
Cuprinde: - Biserica mică din cimitir zidită în 1602, construită
în stilul arhitecturii munteneşti; - Biserica mare ridicată în
1608-1609 cu o linie arhitectonică suplă, o turlă înaltă de 42 m.
MĂNĂSTIREA HUMOR (Suceava»Mănăstirea Humorului)
Monument istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea Humor
(de maici) a fost întemeiată înainte de anul 1415 de vornicul
Ivan Oană.
MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA (Suceava»Vatra Moldoviţei)
Monument istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea
Moldoviţa (de maici) este o ctitorie din anii 1402-1410 a lui
Alexandru cel Bun. Din cauza unor ploi torenţiale ce au
determinat alunecări de teren, la începutul sec. XVI, biserica şi
chiliile s-au prăbuşit, rămânând în ruină.
MĂNĂSTIREA PROBOTA (Suceava»Probota) Monument
istoric de arhitectură religioasă. Mănăstirea Probota este o
ctitorie din anul 1530 a domnitorului Petru Rareş.
MĂNĂSTIREA PUTNA (Suceava»Putna)
Monument istoric de arhitectură religioasă. Prima
ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Cuprinde: - Biserica
Adormirea Maicii Domnului, construită în 1466-
1469, a fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1481 din
cauza unui cumplit incendiu.
MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa)
Monument istoric de arhitectură religioasă. Ctitorie
din anii 1581-1584 a lui Gheorghe Movilă, cu
adăugiri (pridvor, ziduri de incintă şi turnuri de
apărare) ale fratelui acestuia Ieremia Movilă.
MĂNĂSTIREA VORONEŢ (Suceava»Voroneţ)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Mănăstirea Voroneţ (de maici) cu biserica "Sfântul
Gheorghe" este o ctitorie de mari dimensiuni a
domnului Ştefan cel Mare, ridicată pe locul unui
vechi schit din lemn.
 SATE TURISTICE
MĂNĂSTIREA HUMORULUI (Suceava»Mănăstirea Humorului)
Localitate cu largă circulaţie turistică. Artă populară. Centru de
ţesături populare (scoarţe, ştergare, etc.)
REUSENI (Suceava»Udeşti/Reuseni) Localitate cu largă circulaţie
turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale.
SUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa) Localitate cu o largă circulaţie
turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. Artă şi arhitectură
populară: cusături, ţesături, prelucrarea artistică a lemnului, case
cu arhitectură populară tradiţională.
VAMA (Suceava»Vama) Localitate cu largă circulaţie turistică.
Artă şi arhitectură populară. Piuă pentru bătut sumane. Important
centru de dulgherit şi de confecţionare a uneltelor casnice, a
bundiţelor şi chimirelor.
VATRA MOLDOVIŢEI (Suceava»Vatra Moldoviţei) Localitate cu
largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale.
Artă populară. Centru de ceramică populară
VORONEŢ (Suceava»Voroneţ) Localitate cu largă circulaţie
turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale.
 STAŢIUNI
VATRA DORNEI (Suceava» Vatra Dornei) Staţiune
balneară şi montană de interes general, cu activitate
permanentă, situată într-una din cele mai pitoreşti
depresiuni din Carpaţii Orientali, Ţara Dornelor, la 808
m altitudine. Climat continental de depresiune
intramontană, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.

ŞARU DORNEI (Suceava» Şaru Dornei) Staţiune

balneară recunoscută pentru apele sale minerale
carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, magneziene,
hipotone, analizate pentru prima oară de geologul
austriac Richard Hacquet. Datorită calităţilor gustative
aceste ape sunt utilizate în special ca ape de masă.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI

LACUL SUHAIA (Teleorman» Suhaia)

Lac natural. Suprafaţa: 10,94 km2, volumul: 18

mil. m3, lungimea: 5 km, lăţimea: 2 km.
Ichtiofaună: crap, ştiucă, somn.
 RÂURI
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7
mii kmp pe teritoriul României.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu
direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
VEDEA Râu în partea de S a României, afluent al
Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul
Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a
bazinului de 5450 kmp.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ

CENTRU ETNOGRAFIC (în CONŢEŞTI) (Teleorman»Conţeşti)

Artă şi arhitectură populară. Ţesături (borangic şi lână),
instrumente muzicale (cobze).
CENTRU ETNOGRAFIC (în SCRIOŞTEA) (Teleorman»Scrioştea)
Artă şi arhitectură populară. Ţesături de interior; port popular;
gospodării cu structură tradiţională.
CENTRU ETNOGRAFIC (în SUHAIA) (Teleorman»Suhaia) Artă şi
arhitectură populară. Port popular; ţesături de interior (lână,
bumbac); gospodării cu structură tradiţională interioare
tradiţionale.
CENTRU ETNOGRAFIC (în TĂTĂRĂŞTII DE SUS)
(Teleorman»Tătărăştii de Sus) Artă şi arhitectură populară.
Ţesături de interior din lână şi bumbac; port popular; arhitectură
populară.
CENTRU ETNOGRAFIC (în VEDEA) (Teleorman»Vedea) Artă
populară. Împletituri artistice din răchită.
 RESURSE AGROTURISTICE
NATURALE
MUNŢI

MUNŢII POIANA RUSCĂI

Masiv muntos situat în NE Munţilor

Banatului. Munţii Poiana Ruscăi sunt alcătuiţi
din şisturi cristaline şi petice de calcare şi
dolomite cristaline. Prezintă un relief de culmi
domoale, larg ondulate şi nivelate, cu aspect de
platouri fragmentate de văi înguste sub formă
de chei.
 LACURI

LACUL AVRIG (Timiş» Poieni)

Aşezat într-o căldare suspendată sub

vârfurile Ciortea, are altitudinea de 2010 m.
De forma trapezoidal neregulata cu
marginile sinuoase, lacul este orientat pe
directia vest - est si are lungimea de 182 m
si latimea maxima de 101 m.
 RÂURI
BÂRZAVA Râu, afluent al Timişului. Are 127 km (pe
teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020
kmp. Izvorăşte din Munţii Semenic, trece prin Reşiţa şi
Bocşa
BEGA Râu cu o lungime de 255 km şi o suprafaţă a
bazinului hidrografic de 2362 kmp.
MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al
României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre
care 761 km pe teritoriul României.
TIMIŞ Râu în SV României (în Banat), afluent al
Dunării în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km
(dintre care 242 km pe teritoriul României), iar suprafaţa
bazinului este de 5795 kmp.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
CASTEL (în BANLOC) (Timiş» Banloc) Monument Istoric şi de arhitectură laică.
Construit în anul 1750, refăcut în 1790-1793. Este de fapt o casă nobiliară
fortificată, căreia i s-a săpat un şanţ de apă şi s-au ridicat turnuri cu creneluri.
Este decorat cu embleme nobiliare şi sculpturi heraldice. Este înconjurat de un
parc dendrologic.
RUINELE CETĂŢII FĂGET (Timiş» Făget) Monument istoric. Cetatea,
menţionată la jumătatea sec. XVI, a constituit unul dintre punctele de
rezistenţă împotriva turcilor
RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din CIACOVA) (Timiş» Ciacova) Monument
istoric şi de arhitectură laică. Cetate construită în anii 1390-1394, din care se
mai păstrează un turn de apărare (donjon), dispus pe trei nivele, având o
înălţime de 30 m
RUINELE CETĂŢII ŞI MĂNĂSTIREA CENAD (Timiş» Cenad) Monument
istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea construită în jurul anului 1020,
cuprinde biserica cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul. Mănăstirea ortodoxă
(transformată ulterior într-una catolică) a fost sediul primei şcoli de pe
teritoriul actual al României.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în RECAŞ) (Timiş» Recaş)
Creaţie populară. Port popular românesc şi şvăbesc
(german).
CENTRU FOLCLORIC (din FĂGET) (Timiş» Făget)
Creaţie populară. - Obiceiuri tradiţionale calendaristice
(colinde) - Ansamblu folcloric: cor bărbătesc folcloric,
grup vocal femeiesc
EXPOZIŢIA DE VITICULTURĂ (din TEREMIA MARE)
(Timiş» Teremia Mare) Muzeu etnografic. Profil:
etnografie. Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustrează
istoria viticulturii în zona Teremia Mare.
MUZEU SĂTESC (din CENAD) (Timiş» Cenad) Muzeu
sătesc. Profil: istorie. Sunt prezentate obiecte, documente
descoperite pe teritoriul acestei localităţi.
 STAŢIUNI BALNEARE

BUZIAŞ (Timiş» Buziaş) Staţiune balneoclimaterică de

interes general, cu funcţionare permanentă (din 1819)
situată la 128 m altitudine. Climatul este sedativ (ierni
blânde, cu medii termice în jur de 0 grade Celsius şi
veri plăcute cu temperatura medie de 21 grade Celsius).
CĂLACEA BĂI (Timiş» Călacea Băi) Staţiune
balneoclimaterică, de interes general, cu funcţionare
permanentă situată la 117 m altitudine.
 RESURSE AGROTURISTICE
NATURALE
LACURI
COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZELM)
(Tulcea»Jurilovca) Lac natural. Complex lagunar, pe ţărmul Mării
Negre, cel mai întins din ţară. Este alcătuit din Lacul Razim
propriu-zis - 415 kmp; Lacul Goloviţa - 119 kmp; Lacul Zmeica -
54,6 kmp; Lacul Sinoe - 171, 5 kmp. Suprafaţa totală este de 868
kmp.
LACUL BABADAG Lac natural. Liman fluvio-maritim la vest de
lacul Razim. Suprafaţa 24,7 kmp; lungime 8,8 km; lăţime 3,4 km;
adâncime maximă 3,5 km. Ichtiofauna: somn, ştiucă, şalău, crap
etc.
LACUL DRANOV (Tulcea»Murighiol) Lac în Delta Dunării, cu o
suprafaţă de 2170,0 ha şi un volum de 21,7 mil. mc.
LACUL FURTUNA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta
Dunării, cu o suprafaţă de 977,5 ha şi un volum de 9,8
mil. mc.
LACUL GORGOVA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta
Dunării, cu o suprafaţă de 1377,5 ha şi un volum de 13,8
mil. mc.
LACUL LUMINA (Tulcea»Crişan) Lac în Delta
Dunării, cu o suprafaţă de 1367,5 ha şi un volum de 20,5
mil. mc.
LACUL MATIŢA (Tulcea»C.A.Rosetti) Lac în Delta
Dunării, cu o suprafaţă de 652,5 ha şi un volum de 9,8
mil. mc.
LACUL MERHEI (Tulcea»C.A.Rosetti)
Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1057,5 ha şi un
volum de 15,9 mil. mc.
LACUL ROTUND (Tulcea»Isaccea)
Lac de luncă, cu o suprafaţă de 219,0 ha şi un volum de
2,0 mil. mc.
LACUL ROŞU (Tulcea»Crişan)
Lac în Delta Dunării, cu o suprafaţă de 1445,0 ha şi un
volum de 21,7 mil. mc.
 RÂURI

DUNĂREA (Tulcea)

Dunărea este al doilea fluviu în Europa

ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860
km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este
de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe
teritoriul României.
 REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA CARAORMAN (Tulcea»Crişan)
Rezervaţie naturală. Pădure relicta de stejar dezvoltată
pe grindul Caraorman, în care vegetează şi unele
elemente sudice: frasinul cu frunza îngustă, stejarul
brumăriu, precum şi plopul.
PĂDUREA LETEA (Tulcea»C.A.Rosetti)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure dezvoltată în
depresiunile dintre dunele de nisip aflate pe grindul
fluvio-maritim Letea. Pădurea apare ca o succesiune de
benzi late de 10-250 m numite de localnici, hasmacuri.
Pădurea Letea sau Hasmacu Mare are o suprafaţă de
700 ha şi 7 km lungime.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MĂNĂSTIREA CELIC DERE

Situata la 30 km de municipiul Tulcea, intre satele Posta si Telita, pe valea

Cilicului, a fost construita catre mijlocul secolului al XIX-lea ca manastire de
maici.

Vatra de pietate a ortodoxismului, Manastirea Celic Dere este mostenitoarea si

continuatoarea traditiilor monahale dobrogene ale caror inceputuri se inscriu in
cronologia veacurilor IV-VII cand ne sunt atestate atat de cunoscuta Episcopie
a Tomisului, cat si cele dunarene de la : Axiopolis (Cernavoda), Troesmis
(Turcoaia), Noviodunum (Isaccea) si Halmyris (Murighiol).
 MĂNĂSTIREA COCOŞ
Manastirea Cocos este situata in judetul Tulcea, la o distanta de aproximativ 6
km de comuna Niculitel.

Asezamantul de rugaciune este intemeiat in anul 1833 de catre trei calugari

romani, Visarion, Gherontie si Isaia, veniti de la Manastirea Neamt, calugari ce
cumpara pamantul de langa dealul Cocosului si incep sa construiasca cu
incuviintarea organelor administrative locale musulmane, locul de rugaciune si
adaposturile.
 MĂNĂSTIREA STIPOC
Manastirea Stipoc (Schitul Sfantul Atanasie),
singura manastire situata in Delta Dunarii,
amplasata pe grindul Stipoc, in apropiere de
Chilia.
 PODGORII ŞI CRAME
PODGORIA SARICA-NICULIŢEL
(Tulcea» Niculiţel) Podgorie cunoscută prin
producţia de vinuri superioare, seci, din
soiurile albe: Aligote, Sauvignon, Riesling
şi Fetească Regală şi roşii: Cabernet
Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi Burgundia
Mare. Se dezvoltă pe pantele Dealului
Sarica.
 SATE TURISTICE
CRIŞAN (Tulcea»Crişan) Sat turistic în care se desfăşoară
activităţi turistice precum: pescuit sportiv, sporturi nautice,
vânătoare sportivă, gastronomie tradiţională (peşte). Este punct
de plecare spre Sulina, Canalul Litcov, Lacul Iacob, Lacul
Obretinul Mare şi Mic, Dunărea Veche.
MILA 23 (Tulcea»Crişan) Sat turistic. Specific pescăresc şi
sporturi nautice; vânătoare sportivă. Punct de plecare în partea
de N a Canalului Sulina (Lacul Bogdaproste).
MURIGHIOL (Tulcea»Murighiol) Sat turistic. Activităţi turistice:
pescuit sportiv, sporturi nautice, vânătoare sportivă,
gastronomie specifică (peşte).
SF.GHEORGHE (Tulcea»Sf. Gheorghe) Sat turistic. Specific:
pescăresc, sporturi nautice, plajă.
 RESURSE AGROTURISTICE
NATURALE
MUNŢI
MUNŢII CĂPĂŢÂNII Fac parte din Carpaţii
Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu.
MUNŢII COZIA Masiv muntos situat în SV
Munţilor Făgăraş, cu forme de relief de un
pitoresc deosebit.
MUNŢII LOTRULUI Masiv muntos situat în
partea centrală a Carpaţilor Meridionali.
Altitudinea maximă: 2242 m (vf. Ştefleşti). Este
puternic fragmentat de Lotru şi afluenţii săi.
 LACURI

LACUL BRĂDIŞOR (Vâlcea»Malaia)

Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de
8,0 mil. mc.
LACUL VIDRA (Vâlcea»Voineasa)
Lac de acumulare. Lac antropic fondat în 1972, volum
340 mil. m3, suprafaţă 940 ha, lungime 9 km. Lacul
este înconjurat de păduri de molid. Ichtiofaună.
 RÂURI
OLT
Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie
predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe
teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
OLTEŢ
Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km
lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII COZIA (Vâlcea»Călimăneşti-
Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Ctitorie din anul 1388 a domnitorului Mircea cel Bătrân,
biserica păstrează în pronaos fragmente din pictura originară,
executată în 1390-1391 în stilul picturii monastice paleologice.
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII GOVORA (Vâlcea»Baile-
Govora) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Ansamblul monahal, construit în prima jumătate a sec. XV,
ctitoria lui Vlad Dracul, a fost rezidit în anii 1492-1496 de
Vlad Călugărul şi terminat de Radu cel Mare.
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZ (Vâlcea»Horezu)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este cel mai
mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara
Românească şi reprezintă principala ctitorie a lui Constantin
Brâncoveanu.
CULA DUCA (Vâlcea»Horezu) Monument istoric de arhitectură. Construită
în perioada 1823-1827, cula are foişor la etaj.
CULA GRECEANU (Vâlcea»Horezu) Monument istoric şi de arhitectură.
Cula, (datând din sec. XVIII) cu aspect de fortăreaţă, la parter cu pivniţă, are
2 etaje, foişor la ultimul etaj şi arcade pe coloane scunde de cărămidă.
MĂNĂSTIREA "DINTR-UN LEMN" (Vâlcea»Surpatele) Monument
istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea este ctitoria lui Preda
Brâncoveanu (nepot de văr al lui Matei Basarab şi bunicul lui Constantin
Brâncoveanu) şi a fost întemeiată la sfârşitul sec. XVI (1635).
MĂNĂSTIREA ARNOTA (Vâlcea»Bistriţa) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Ctitorie din anii 1633-1636 a lui Matei Basarab, a fost
construită pe locul unui aşezământ monahal mai vechi.
MĂNĂSTIREA FRĂSINEI (Vâlcea»Muereasca) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Mănăstirea, de călugări, cuprinde: Biserica Veche
Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii
Domnului (1860-1863), ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.
 SATE TURISTICE

VAIDEENI (Vâlcea» Vaideeni) Sat turistic.

Instalaţii tehnice populare (tăbăcărie, moară de
apă, darac şi piuă din sec. XIX); prelucrarea
artistică a lemnului; ţesături, confecţionat
cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port
popular ciobănesc cu influenţe transilvănene.
 STAŢIUNI
VOINEASA (Vâlcea»Voineasa) Staţiune climatică de interes general, cu
activitate permanentă, situată la poalele sudice ale Munţilor Lotru (600-700 m
altitudine), cu climat de depresiune intramontană.

BĂILE GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora) Staţiune balneoclimaterică de interes

general, cu funcţionare permanentă. Este situată la 21 km de Râmnicu Vâlcea,
la o altitudine de 360 m. Climat continental moderat de coline, caracterizat prin
veri reci (19 grade Celsius în iulie) şi ierni blânde (-3 grade Celsius în ianuarie).

BĂILE OLĂNEŞTI (Vâlcea»Băile Olăneşti) Staţiune balneoclimaterică de

interes general, cu funcţionare permanentă. Este situată în Depresiunea
Olăneşti, la poalele Munţilor Căpăţânii (430-475 m altitudine). Climat
continental de coline, cu ierni blânde şi veri răcoroase.

CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Staţiune

balneoclimaterică de interes general cu funcţionare permanentă. Este situată pe
malul drept al Oltului, la 260 m altitudine.
 RESURSE AGROTURISTICE
NATURALE
LACURI

LACUL PUŞCAŞI (Vaslui»Laza)

Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de
8,0 mil. mc.
LACUL SOLEŞTI (Vaslui»Soleşti)
Lac antropic cu o suprafaţă de 452 ha şi un volum de
15,8 mil. mc.
 RÂURI
BÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de
comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o
suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul
Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m
altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul
Neamţ).
PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României,
afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa
totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul
României (al treilea râu ca lungime al ţării, după
Dunăre şi Mureş).
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Gheorghe (din BÂRLAD)
(Vaslui»Bârlad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă
Ctitorie din 1496 a domnitorului Ştefan cel Mare Biserica a
fost reconstruită de Vasile Lupu în 1636
BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Ioan Botezătorul
(Vaslui»Vaslui) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Este una din cele 44 de ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, ridicată
în memoria celor ce s-au jertfit în bătălia de la Vaslui.
Construită în numai 5 luni (aprilie-septembrie 1490) biserica a
fost renovată în 1820, 1924-1925.
BISERICA EPISCOPALĂ Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din
HUŞI) (Vaslui»Huşi) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Biserica a fost construită în anul 1495 din iniţiativa
lui Ştefan cel Mare cu prilejul întemeierii Episcopiei din Huşi
şi reconstruită în 1596- 1599 de către Ieremia Movilă.
 RESURSE AGROTURISTICE
NATURALE
MUNŢI
MUNŢII VRANCEI

Munţii Vrancei sunt situaţi în Carpaţii de

Curbură. Sunt alcătuiţi predominant din marne,
gresii, conglomerate ş.a, fragmentaţi de văi
adânci (Putna, Coza, Năruja, Zăbala ş.a.).
 RÂURI
PUTNA Râu în partea de E a României, afluent al
Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul
Vrancea), la 8 km aval de confluenţa Bârladului cu
Siretul. Are 144 km şi o suprafaţă a bazinului de 2740
kmp.
RÂMNICU SĂRAT Râu în partea de E a României,
afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti
(judeţul Vrancea). Are 123 km lungime şi o suprafaţă a
bazinului de 1010 kmp.
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie
generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are
706 km, din care 559 km pe teritoriul României;
 REZERVAŢII NATURALE
REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI
(Vrancea»Tulnici) Rezervaţie naturală (peisagistică,
floristică, geologică). Rezervaţia are o suprafaţă de 10
ha şi cuprinde o porţiune a defileului. Spectaculozitatea
cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin
eroziunea selectivă a rocilor şi tectonizarea
formaţiunilor geologice.
REZERVAŢIA NATURALĂ FOCUL VIU
(Vrancea»Andreiaşu de Jos) Rezervaţie naturală
(geologică). Este declarată monument al naturii,
constând din emanaţii de gaze ce pătrund prin
crăpăturile scoarţei terestre şi care ard în permanenţă,
formând flăcări slab colorate de 30-50 cm înălţime.
Rezervaţie naturală extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.
 RESURSE AGROTURISTICE
ANTROPICE
BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de
Jos) Monument istoric. Hrube străvechi, cu origine
necunoscută. Sunt atribuite de tradiţia locală lui Ştefan cel
Mare. Hrubele sunt săpate la 24 m adâncime, cu pereţii de
pământ, fără căptuşeală de piatră sau caramidă.
BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VRÂNCIOAIA)
(Vrancea»Vrâncioaia) Monument istoric şi de arhitectură
populară religioasă. Construită din lemn în anul 1783, biserica
posedă o bogată decoraţie sculptată, fiind o remarcabilă creaţie
a arhitecturii populare. A fost repictată în anul 1820.
MĂNĂSTIREA LEPŞA (Vrancea»Tulnici) Monument istoric.
Intemeiat ca schit in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea,
biserica a fost demolată in anul 1927, fiind refacuta din lemn
în anii 1930-1936. Schitul a fost desfiinţat de autorităţile
comuniste in 1959 şi reînfiinţat in 1990 ca mănăstire.
 PODGORII ŞI CRAME
BECIUL DOMNESC (din PANCIU)
(Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)
PODGORIA COTEŞTI (Vrancea»Coteşti) Podgoria este
renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore,
Muscat Hamburg) şi vinurile albe (Muscat Otonel,
Fetească albă şi neagră, Riesling italian).
PODGORIA PANCIU (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)
Podgoria Crucilor (cartiere ale oraşului Panciu) era
cunoscută din sec. al XVI-lea (1589). Predomină
soiurile de struguri pentru vinuri albe: Fetească, Riesling
italian şi Muscat Otonel.