Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2. Procesul Epidemiologic
Curs 2. Procesul Epidemiologic
STRUCTURA
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
FORMELE DE MANIFESTARE
STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I)
STRUCTURA GENERALĂ
1. FACTORI DETERMINANŢI :
- surse de agenţi patogeni vs. factori de agresiune
- moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs. factori de agresiune
- receptivitatea
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Starea de receptivitate
a populaţiei
Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile Boli netransmisibile
• agenţi • bacterii, virusuri, paraziţi, fungi • fizici, chimici
• căi de transmitere •aer, apă, sol, alimente, obiecte, mâini, • aer, apă, sol, alimente (poluate cu agenţi
vectori (contaminate) fizici şi/sau chimici)
Procesul epidemiologic
Parametri Boli transmisibile Boli netransmisibile
• receptivitate – nereceptivitate •depinde de rezistenţa generală •rezistenţa generală nespecifică şi
nespecifică şi rezistenţa specifică adaptabilitatea
PROCES EPIDEMIOLOGIC ….
SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( I )
DEFINIŢIE: organisme care asigură
- găzduirea;
- supravieţuirea;
- eventual multiplicarea;
- totdeauna diseminarea agentului/agentilor patogeni şi care
prezintă sau nu, semne clinice de boală.
CATEGORII :
- omul: bolnav (cu forme tipice/atipice de boală); purtător
(determină boli numite antroponoze)
- animalele: idem
- păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze )
- vectorii: idem
ATRIBUTELE GENERALE:
- tipul căilor de eliminare;
- natura produselor biologice eliminate;
- “porţile de eliminare”: unice/ multiple, naturale/ artificiale;
- ritmul eliminării;
- contagiozitatea (intensitatea, durata …).
SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( II )
BOLNAVII – surse de agenţi patogeni
- forme tipice de boală
- forme atipice.
DEFINIŢIE: identică cu cea a sursei (organisme care asigură găzduirea; supravieţuirea; eventual
multiplicarea; totdeauna diseminarea agentului/agenţilor patogeni) dar nu prezintă niciodată
semne clinice de boală.
CATEGORII :
- purtători preinfecţioşi:
- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii
- purtători sănătoşi:
- persoane cu rezistenţa generală bună şi un anumit nivel de imunitate
ex: HVB, streptococ, Shigella (b.dizenteric)
Maladia Sursa
BDA – etiologie bacteriană •om, unele animale
Toxiinfecţiile alimentare cu Salmonella • animale, păsări, om
Toxiinfecţiile alimentare cu stafilococ • om, bovine
Toxiinfecţiile alimentare cu endotoxină • animale
bacteriană
Toxiinfecţiile cu Clostridium perfringens • om, bovine, porcine
Holera • om
Febrele paratifoide • om
Pesta • puricii şobolanilor, şobolanii şi alte rozătoare
Tetanosul • bovine, cabaline, om
Tularemia • numeroase specii de animale, mai ales rozătoare,
unele animale domestice
Lepra • om
Infecţiile stafilococice • om
Listerioza • animale domestice şi sălbatice
Psittacoza • păsări cântătoare, papagali, porumbei, curcani,
păsări de curte, alte păsări, ocazional omul
Trahomul • om
Limfogranulomatoza • om
Sifilisul • om
Leptospiroza • bovine, porcine, câini, şobolani, şoareci, alte
rozătoare etc.
MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE (I)
DEFINIŢIE: transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele receptive
CATEGORII:
1. direct: - limitare spaţială şi temporală
- mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar, transplant
CATEGORII :
1. Receptivitatea naturală
- faţă de infecţia cu agenti patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie
- faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la
agresiunea infecţioasă
boli cu receptivitatea naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu
boala (ex: rujeola, febra tifoida …)
boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfecţia se soldează cu boala numai
la o parte din cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV acută)
boli cu receptivitate naturală scazută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boala la o mică
parte din persoane, majoritatea dezvoltând forme inaparente
boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme
oportuniste ca urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută,
poartă de intrare neprotejată, rezistenţă naturală compromisă )
RECEPTIVITATEA (II)
2. Rezistenţa antiinfecţioasă
a) nespecifică este:
- reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self“)
bariera cutaneo-mucoasă
bariera cito-tisulară (reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)
bariera umoral-sanguină (sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)
b) specifică este:
mostenită (înnăscută): naturală (de specie ); relativă (dependentă de factori
genetici sau ecologici); transplacentară (pasivă prin anticorpi materni).
CATEGORII :
- naturali: cosmici; meteorologici (temperatura, presiune …fenomenul El Niño);
climatici (latitudine, altitudine); geografici (relief, structuri geochimice,
inundaţii, seceta); telurici (cutremure, erupţii vulcanice…)
CATEGORII:
- endemică
- sporadică
- epidemică
- pandemică
CARACTERISTICI:
- numeroase forme atipice
- evoluţii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabilă, extensivitate şi
severitate diferite
MANIFESTAREA ENDEMICĂ :
- forma calitativă de manifestare a procesului epidemiologic
- marchează existenţa surselor de agent patogen în populaţie
CARACTERISTICI :
- tendinţa de “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- semnal de “alarmă” pentru evoluţia spre epidemie
- deficienţe în sistemul medical şi de supraveghere epidemiologică
MANIFESTAREA SPORADICĂ :
- număr redus de cazuri
- dispersia puternică a cazurilor: spaţială şi temporală
- lipsa relaţiei dintre cazuri
- reflectarea unei situaţii epidemiologice bune
100
95
90
80
70
numar cazuri noi
60
50
37
40 34 30 28
30 23 24
33 22 19
20 21
23 25
10 17
14 13 8 10 12 11 9
11
0
970 980 990 991 992 993 994 995 996 997 998 999 000 001 002 003 004 005 006 007 008 009
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Modelul epidemiologic al “iceberg-ului
“partea vazută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice de boală iar cea “nevazută” (cea mai
extinsă şi importantă d.p.v. epidemiologic, de cazurile subclinice)
FORME DE MANIFESTARE (IV)
MANIFESTAREA EPIDEMICĂ :
- număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri
- puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor
- legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior
500
400
300
255,9
206,8 218,5
200 191,4
130,2
104,8
100 140
37 26,5 22,9 22,7
16,5
41,7 13,7 8,1
31,5 50,8 31,5
0 2,9
70
80
85
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
FORME DE MANIFESTARE (V)
MANIFESTAREA PANDEMICĂ:
- cumulare temporală şi spaţială de epidemii
- extindere spaţială deosebită
- prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic
Marile pandemii
1977 "Ruseasca"
1968 "Hong Kong"
Epidemii relatate 1957 "Asiatica"
de Hipocrate 1933 Prima izolare a virusului gripal uman
412 D.C 1918 "Spaniola" decesul a 20-40 milioane de oameni
1781 si Epidemii extinse: din Rusia pina in Asia
1830
Evul Mediu
Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2
Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10:
Numeroase epidemii 451-453
ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)
MANIFESTAREA SEZONIERĂ:
-creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o
anumită perioadă de timp comparativ cu restul
anului;
-expresia influenţei factorilor de mediu ;
-mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţă
crescută.
500
400
300
200
100
IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O
1994 1995 1996 1997
MANIFESTAREA PERIODICĂ:
2. în afara focarului natural prin: extinderea bolii prin intermediul altor animale, altele
decât cele sursa (ex.: rabia, pesta).