BAZELE NAVIGATIEI

FIGURA PĂMÂNTULUI
ORIENTAREA PE MARE
ELEMENTELE SFEREI TERESTRE
SISTEMUL DE COORDONATE GEOGRAFICE
DIFERENŢE DE COORDONATE
DEPLASAREA EST-VEST
UNITĂŢI DE MĂSURĂ FOLOSITE ÎN NAVIGAŢIA
MARITIMĂ
 BAZELE NAVIGATIEI

• Navigaţia maritimă este ştiinţa

deplasării navei pe apă dintr-un punct
într-altul, în siguranţă, în condiţii de
precizie a poziţiei navei şi în
conformitate cu practica marinărească,
cu legislaţia internaţională în vigoare şi
cu dotarea tehnică adecvată
 BAZELE NAVIGATIEI

Clasificare:
• bazele teoretice ale navigaţiei maritime;
• navigaţia estimată;
• navigaţia costieră;
• navigaţia astronomică;
• navigaţia radioelectronică;
• cinematica navală;
• navigaţia radar;
• navigaţia satelitară;
• navigaţia meteorologică;
• navigaţia inerţială;
• navigaţia fluvială;
• navigaţia cu vele.
 BAZELE NAVIGATIEI

• Navigaţia estimată[1] (Dead reckoning - DR, în limba engleză)

asigură determinarea poziţiei navei (punctului navei) folosind
informaţii primite de la aparatura de navigaţie, fără a folosi
observaţii la repere de navigaţie[2] exterioare. Parametrii
utilizaţi sînt drumul navei[3], distanţa parcursă şi viteza navei.
O asemenea poziţie (dead reckoning position - DR) a navei este
o poziţie estimată neafectată de deriva navei. În realitate,
poziţia estimată a navei se corectează în funcţie de influenţa
factorilor derivativi (vînt, curent marin, valuri etc.) şi poartă
numele de poziţie estimată a navei.

[1] Estimat: cu sensul de calculat

[2] Reper de navigaţie: construcţie specializată de diferite forme,
culori şi lumini, a cărei pozitie geografică este cunoscută şi
trecută pe harta de navigaţie şi în alte documente nautice
[3] Drumul navei: într-o accepţiune generală, reprezintă traiectoria
navei într-un sistem de coordonate geografice
 BAZELE NAVIGATIEI

• Navigaţia costieră (Piloting, în limba engleză)

asigură deplasarea navei în apropierea
ţărmului folosind observaţii vizuale
(relevmente[1]) făcute cu ajutorul unei
alidade[2] montată pe un compas marin, la
repere de navigaţie costiere specializate sau
nespecializate (diferite construcţii civile şi
industriale, de poziţie foarte bine cunoscută)
[1] Relevment: unghiul dintre o direcţie de
referinţă şi direcţia la un reper de navigaţie
[2] Alidadă: instrument optic de navigaţie
utilizat pentru măsurarea relevmentelor la
diferite repere de navigaţie
SEXTANTUL
 BAZELE NAVIGATIEI

SFERA TERESTRĂ
Funcţie de nivelul cunoştinţelor
ştiinţifice acumulate şi de nevoile
concrete de precizie, forma şi implicit,
dimensiunile Pământului au fost
determinate (aproximate) într-o primă
ipoteză (aproximaţie) ca fiind o sferă,
sau mai concret un geoid
 BAZELE NAVIGATIEI

• Geoidul este un corp imaginar, geometric

neregulat, cu o suprafaţă fictivă, ce se
confundă cu nivelul mediu al oceanelor
prelungit pe sub continente, învelind
întreg Pământul. De asemenea, se
consideră geoidul ca fiind suprafaţa ce
conţine mulţimea punctelor de egală
gravitaţie, iar forţa de gravitaţie este
întotdeauna perpendiculară pe aceasta
 BAZELE NAVIGATIEI

GEOIDUL

Perpendiculara pe elipsoid Perpendiculara pe geoid

Elipsoid

Geoid
Suprafata uscatului
 BAZELE NAVIGATIEI

Într-o a doua aproximare, Pământul

se consideră a fi un elipsoid de
revoluţie (elipsoidul terestru), corp
geometric imaginar obţinut prin
mişcarea elipsei PQP', în jurul axei
mici PP', corp geometric regulat,
apropiat de geoid
 BAZELE NAVIGATIEI

ELIPSOIDUL TERESTRU

PN

b
Meridian

Q’ Q
O
a
Ecuator

PS
 BAZELE NAVIGATIEI

Elipsoidul HAYFORD:
• a = 6378388 m
• b = 6356912 m
 a = 1 / 297
• a - b = 21476 m
WGS 84 (World Geodetic System):
• semiaxa mare a = 6378137 m
• turtirea a = 1/298,257223563
• viteza unghiulară a Pământului:
w=7292115,0 x 10-11 rad/s
• constanta gravitaţională terestră:
GM = 3986004,418 x 108 m3/s2
 BAZELE NAVIGATIEI

Pentru nevoi curente de navigaţie maritimă

Pământul se consideră a fi de forma unei
sfere numită sfera terestră, având
următoarele dimensiuni de referinţă:
• circumferinţa Ecuatorului CEc= 40077 km;
• circumferinţa elipsei meridiane
CEm = 40007 km;
• raza Pămîntului calculată egalitatea:
R ≈ 6372 km 4 2 4 2
R  a b
3 3
 BAZELE NAVIGATIEI
ELEMENTELE SFEREI TERESTRE
axa polilor PNPS: axa în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie de la
vest la est
planul ecuatorului terestru: planul perpendicular pe axa polilor prin centrul
Pământului, determinând Ecuatorul terestru şi împărţirea sferei terestre în
două emisfere, emisfera nordică sau boreală şi emisfera sudică, sau
australă
polii tereştri: punctele în care axa de rotaţie înţeapă suprafaţa sferei terestre;
polul nord PN, de unde se vede mişcarea de rotaţie a Pământului în sens
direct (invers mişcării acelor de ceasornic), polul sud PS, la celălalt capăt
al axei polilor
planul meridianului zero: sau al primului meridian (meridianul Greenwich,
stabilit în mod arbitrar ca meridian - origine la Conferinţa Internaţională
de la Washington din anul 1884)
paralelele: cercuri mici determinate de planele paralele cu planul Ecuatorului
terestru
meridianele: cercurile mari ce trec prin cei doi poli, având ca origine
meridianul zero sau Greenwich, PNQPS şi opusul sau meridianul de 180o
(antimeridianul celui de 0o, PNQ’PS sau meridianul de schimbare a datei)
şi care împart sfera terestră în emisfera estică şi emisfera vestică
 BAZELE NAVIGATIEI

PN

N N’

Meridianul 00

Q Q’
Nord O

West Est

Sud
M M’

PS
 BAZELE NAVIGATIEI

• Latitudinea geografică ()

Latitudinea geografică este arcul de
meridian sau unghiul la centru
corespunzător, măsurat de la
Ecuator până la paralela locului
 BAZELE NAVIGATIEI
Latitudinea geografică

 PN

  N0

N N
Q’ Q
O



 PS
 BAZELE NAVIGATIEI

Longitudinea geografică ()

Longitudinea geografică este arcul de
Ecuator terestru sau unghiul la centru
corespunzător, măsurat de la
meridianul zero spre est sau spre vest
până la meridianul locului, sau unghiul
la pol dintre planul meridianului zero
şi planul meridianului locului
 BAZELE NAVIGATIEI

Longitudinea geografică
PN

N0

O
Q’ Q

 

PS
 BAZELE NAVIGATIEI

• Diferenţa de latitudine (D)

Diferenţa de latitudine D este arcul de
meridian sau unghiul la centru
corespunzător, cuprins între paralelul
punctului de plecare N1 şi paralelul
punctului de sosire N2:

D = 2 - 1
 BAZELE NAVIGATIEI

Diferenţa de latitudine
PN

N2
D

N1

Q’ Q
O

PS
 BAZELE NAVIGATIEI

Diferenţa de longitudine (D)

Diferenţa de longitudine Deste arcul de
Ecuator sau unghiul la centru
corespunzător, cuprins între meridianul
punctului de plecare N1 şi meridianul
punctului de sosire N2
 BAZELE NAVIGATIEI
• Diferenţa de longitudine
PN

N1

O
Q’ Q


N2
D

PS
 BAZELE NAVIGATIEI

• LATITUDINEA MEDIE
Latitudinea medie m reprezintă media
aritmetică dintre latitudinea punctului
de plecare şi cea a punctului de
sosire
1   2
m 
2
 BAZELE NAVIGATIEI

• DEPLASAREA EST - VEST

Deplasarea est-vest e este arcul de
paralel parcurs de o navă care se
deplasează de-a lungul unei paralele:

e=Dcos [mile ecuatoriale]

D=esec
 BAZELE NAVIGATIEI
DEPLASAREA EST - VEST

PN

Oe
q’ q
N1 N2
e

Q’ Q
O

PS
 BAZELE NAVIGATIEI
• TIPURI DE CALCUL reprezintă modul de rezolvare algebrică, rapid
şi cu uşurinţă, a unor relaţii cuprinzând parametrii de navigaţie
Calculul diferenţelor de coordonate
2= v2=
-1= -1=
D = D=

Calculul coordonatelor punctului de sosire

1= 1=
+D= +D=
2= 2=
Calculul deplasării est-vest
log D = log e=
+log cos = +log sec  =
log e = log D =
e =... [mile ecuatoriale]
 BAZELE NAVIGATIEI

• În navigaţia maritimă unităţile de

măsură pentru lungimi şi distanţe
sunt:
- metrul;
- mila marină;
- cablul.
 BAZELE NAVIGATIEI

• În navigaţie, mila marină (M) se

defineşte ca fiind lungimea arcului de
un minut de meridian terestru pentru
latitudinea de 45o 00’:
2 6372000
1M 
360  60
0 '
 BAZELE NAVIGATIEI

• Deşi valoarea unei mile marine calculată este de

1852,3 m, prin hotărârea Conferinţei
Hidrografice Internaţionale din anul 1929,
• Valoarea milei marine internaţionale a fost
stabilită ca fiind egală cu 1852 m.
• În realitate, valoarea minutului de meridian este:
- pentru latitudinea   00 1M = 1843 m
- pentru latitudinea   45 0
1M = 1852 m
- pentru latitudinea   900 1M = 1862 m
 BAZELE NAVIGATIEI
• În navigaţie cablul (cab.) este un submultiplu ce
reprezintă a zecea parte dintr-o milă marină:
1cab = 1 /10 M = 185,2 m
În navigaţia maritimă se mai folosesc şi
următoarele unităţi englezeşti de măsură pentru
distanţe:
- yardul = 0,914 m;
- piciorul = 0,3048 m = 1/3 yard;
- braţul = 1,83 m = 2 yarzi;
- inchul = 0,0254 m;
- leghea = 3 mile marine (5556 m).
 BAZELE NAVIGATIEI

În navigaţia maritimă unităţile de

măsură pentru viteză sunt:
• nodul
• cablul/minut
• metrul pe secundă
Nodul reprezintă viteza de deplasare a navei
pe o distanţă de o milă marină în timp de o
oră:
1Nd = 1M / 1h
 BAZELE NAVIGATIEI

• Cablul/minut reprezintă submultiplul

nodului, egal cu a şasea parte dintr-un
nod.
• Transformarea vitezei din noduri în
cabluri/minut se face cu relaţia:

V (cab/min) = V (Nd) / 6
 BAZELE NAVIGATIEI

• Metrul pe secundă reprezintă viteza

de deplasare pe distanţa un metru în
timp de o secundă.
• Transformarea vitezei în m/s în viteză
în noduri se face cu relaţia
aproximativă:
V (m/s) = V (Nd) / 2
 BAZELE NAVIGATIEI

• Relaţia dintre lungimea arcului de ecuator

L şi cea a arcului de paralel l este dată de
proporţia:
l r

L R

l  L cos  l  D cos 
 BAZELE NAVIGATIEI

Relaţia dintre lungimea arcului de ecuator L şi cea

a arcului de paralel l
PN

N’
r l
O’ N

R
E’
 L= D

O E