METODE ŞI TEHNICI DE

ÎNVĂŢARE CENTRATE PE
ELEV
CERC METODIC – CENTRUL I , OLTENITA

METODE SI STRATEGII DE INVATARE CENTRATE PE ELEV

I. METODE DE PREDARE-INVATARE INTERACTIVA IN GRUP

II. METODE DE FIXARE SI SISTEMATIZARE A CUNOSTINTELOR SI
DE VERIFICARE
III. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA
CREATIVITATII
IV. METODE DE CERCETARE IN GRUP

EXEMPLE DE ACTIVITATI LA CLASA

kivu Violeta, Dimulescu Mariana

Şcoala de Arte şi Meserii

1
 I. METODE DE
PREDARE-INVATARE INTERACTIVA
IN GRUP

 Metoda predarii/invatarii reciproce

 Mozaicul

 Metoda schimbarii perechii

 Metoda piramidei

 Cubul

2
II. METODE DE FIXARE SI SISTEMATIZARE
A CUNOSTINTELOR
SI DE VERIFICARE

 Tehnica florii de nufar

 Harta cognitiva (conceptuala)

 Diagrama cauzelor si a efectului

 Metoda R.A.I.

 SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru

Eficientizarea Lecturii si Gandirii)
 Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat
3
III. METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME
PRIN STIMULAREA CREATIVITATII

 Brainstorming
 Explozia stelară
 Metoda palariilor ganditoare
 Studiul de caz
 Phillips 6/6
 Tehnica 6/3/5
 Metoda Frisco
 Sinectica
 Metoda ciorchinelui
4
 IV. METODE DE CERCETARE IN GRUP

 Tema sau proiectul de cercetare in grup

 Portofoliul de grup

5
 CUBUL
 Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte
explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective.

ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
√ 3.Se împarte grupul în şase grupuri, fiecare grup rezolvând
una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului;
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se
pot afişa/nota pe caiet).

6
 Limba română
Părţi principale şi secundare de propoziţie
 1. Descrie
 Recunoaşteţi, prin subliniere, subiectele şi predicatele din propoziţiile următoare şi descrieţi cu
ajutorul căror întrebări le-aţi aflat pe fiecare:
 Doi partcipă la un concurs.
 Pe malul apei cresc sălcii înalte.
 El a cumpărat zambile.

 2. Compară
 Alegeţi din şirul de părţi de vorbire doar pe acelea care pot fi predicate. Alcătuiţi două enunţuri
cu acestea: păsările, sunt, vacanţă, urâte, vor cânta, noapte, câmpie, muncesc.

 3. Analizeaza
 Analizaţi cuvintele subliniate:
 Cartea de poveşti mă fascinează.
 Pălăria mamei este pe masă.
 Andrei a cumpărat o îngheţată.

7
 4. Asociază
 Completaţi propoziţiile cu atributele şi complementele potrivite:
 Pantofii(ai cui?) sunt (unde?).
 (Câţi?) maci au înflorit(pe unde?).
 Ea se va întâlni (cu cine?).
 Gardul (ce fel?) înconjoară (ce?).
 5.Aplică
 Transformaţi subiectele simple în subiecte multiple şi invers:
 Fetele adună flori de primăvară.
 Cireşele şi vişinele se coc în iunie.
 Copiii cântă în corul bisericii.
 Mama şi copilul sunt de nedespărţit.
 6.Argumentează
 Recunoaşteţi părţile de propoziţie subliniate. Argumentaţi de ce substantivul carte are
mai multe funcţii în propoziţie.
 Cartea este interesantă.
 Imaginile cărţii sunt atrăgătoare.
 Noi citim o carte nouă.

8
9
10
11
12
 CIORCHINELE
Este o metodă didactică, utilizată individual sau în
grup, care constă în evidenţierea de către elevi a
legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale
acestora şi a relevării unor noi asociaţii.

ETAPE:
√ 1. Scrierea unui cuvânt/ a unei propoziţii – nucleu;
√ 2. Găsirea unor cuvinte/ sintagme în legătură cu
termenul pus în discuţie (noţiuni generale);
√ 3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie –
nucleu către cuvintele/ sintagmele noi;
√ 4. Completarea schemei până la exprimarea
timpului.
13
Limba română
Părţi principale şi secundare de propoziţie

Părţi de propoziţie

Principale
Secundare

subiectul predicatul
atributul
complementul

14
15
16
17
 CADRANELE
Metoda cadranelor, metodă a gândirii critice,
presupune trasarea pe mijlocul foii a două drepte
perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru
,,cadrane” şi în care elevii vor nota informaţiile
solicitate. Se poate lucra individual sau cu clasa
împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte
o fişă. Se pot propune diferite cerinţe în cadrul
metodei cadranelor pentru a realiza obiectivele
propuse în lecţia respectivă.

18
Matematică
Unităţi de măsură pentru lungime

1.Ana parcurge până la şcoală 2 hm, iar Dana 2 km. 2. O bucată de pânză are 18 dm şi una de stofă
Care parcurge mai mult? are 18 cm. Care are mai mult?

3. Notaţi cu (A) propoziţiile adevărate 3. Transformaţi în unităţile de măsură cerute:

şi cu (F) pe cele false:
Un copil de 10 ani are peste 10 m. 5000 mm=.....m
Penarul are cel mult lungimea de 25 cm . 3000 m =.....Km
Bradul nu are mai puţin de 1 Km. 6 300 cm =....... m
O şosea are o lăţime de 1m.

19
20
 PROIECTUL
 Metodă interactivă care constă într-o activitate
mai amplă decât investigaţia. Poate fi individual
sau de grup. Începe în clasă, se desfăşoară acasă
şi se încheie în clasă (tema proiectului,
planificarea activităţii, surse bibliografice,
metodele de lucru, corectitudinea, acurateţea
ştiinţifică, generalizarea problemei, precăutarea,
căutarea, interpretarea, comunicarea, evaluarea);

21
SCOP:-dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală
-îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică
-stimularea creativităţii şi a încrederii în forţele proprii
-cultivarea gândirii proiective
REALIZARE: individual
FINALIZARE:mapa (dosar tematic), ce cuprinde lucrările copiilor organizate pe cele
patru anotimpuri, căreia-dacă i se gândeşte o copertă cu titlul acesta, autor, editură, an
de apariţie- se poate constitui într-o “carte”
DURATA: un an (un ciclu complet de patru anotimpuri)
METODE: -investigaţia
-colectarea informaţiilor
-prelucrarea informaţiilor
-elaborarea lucrărilor pe etape (anotimpuri)
-prezentarea mapelor (se face la finele fiecărei etape-anotimp)

22
 ETAPELE ALCĂTUIRII PROIECTULUI:
a. Se defineşte sarcina:
-ce ştim despre fiecare anotimp
-ce am dori să ştim despre fiecare anotimp
-ce ar fi important de aflat şi de reţinut
b. Se stabilesc sursele de informaţie:
-cărţi (din biblioteca personală, a clasei, a şcolii, a oraşului)
-manuale
-reviste
-mass-media
-părinţi
-colegi
c. Se împart sarcinile:
-proiectul este individual, elevul are sarcina de a se informa, colecta date, cere
sfaturi/păreri, realiza temele, prezenta mapa
d. Se analizează datele:
-elevii realizează lucrările sub îndrumarea învăţătoarei şi cu sprijinul părinţilor;
permanent cer sfatul privind sursele alese;
e. Transmiterea cunoştinţelor/realizărilor:
-prezentarea proiectului (pe paşi şi etape de lucru) se face la sfârşitul orei de opţional
(unde nu exista opţionalul se aleg alte momente)
-în cadrul orelor de evaluare stabilite la finele fiecărei etape (anotimp) se va prezenta
dosarul tematic completat până la acea dată

23
EVALUAREA
-se stabilesc descriptorii de performanţă (vor fi aduşi la cunoştinţa
părinţilor si a elevilor care, în modul acesta, se pot autoevalua pe tot
parcursul derulării proiectului)
-se au în vedere competenţele dobândite în fiecare etapă şi îmbunătăţirea
performanţelor pentru etapele viitoare
NOTA:
Rolul învăţătorului:-îndrumă permanent elevii
-indică surse de documentare
-face aprecieri permanente asupra aspectului fiecărei
lucrări
-solicită informaţii asupra stadiului lucrării
-atrage atenţia asupra volumului fiecărei părţi
-corectează eventualele greşeli de transcriere/redactare
-stabileşte criterii de apreciere a lucrărilor
Părinţii vor ajuta elevii în procurarea materialelor şi întocmirea mapei
(sprijin moral şi material
24
 TOAMNA
TOAMNA prezentă în versurile poeţilor români (recitări de poezii)
TOAMNA-belşug şi armonie : colaje şi desene
NE FASCINEAZA TOAMNA LA ORELE DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
a) « Toamna nemuritoare »- tablou din funze şi flori de toamnă presate
b) « Covor din frunze »- lucrare din fire
c) « Toamna în livadă /parc/ pădure »- lucrare realizată prin diverse tehnici de prelucrare a
hârtiei (tăiere, rupere, mototolire, lipire) ; macheta unui parc/colţ de pădure/livadă
d) colaj “Fructe şi legume de toamnă”
TOAMNA LA COLŢUL DE ŞTIINŢE-amenajarea unui colţ al clasei cu produse ale toamnei
TOAMNA LA ŢARĂ- desen liber (amestecuri: tonuri, nuanţe etc.)
TOAMNA ÎN CREDINŢA ORTODOXĂ: sărbători religioase
 8 septembrie-Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Marie Mică)
 14 septembrie-Înălţarea Sfintei Cruci ( post)
 14 octombrie –Cuvioasa Paraschiva de la Iaşi
 26 octombrie –Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
 27 octombrie –Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi
 8 noiembrie –Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil
 21 noiembrie -Intrarea în biserică a Maicii Domnului
 30 noiembrie –Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, ocrotitorul
României
 Întrebări despre anotimpul TOAMNA-răspunsuri
Joc de rol: într-o piesă de teatru joci rolul TOAMNEI.
 Construieşte un dialog pe care îl ai cu mama ta despre cum pregăteşte toamna cămara de
provizii/conserve pentru iarnă.
25
 IARNA

IARNA cântată de poeţii români (recitări)

NE INSPIRA IARNA--colaj
 -lucrare cu materiale naturale (orez, zahăr, gris, vată etc.) şi materiale sintetice (fire, polistiren, glob pisat etc.)
 -desen liber
 -convorbiri despre petrecerea sărbătorilor de iarnă la noi şi la alte popoare
IARNA LA COLŢUL DE ŞTIINŢE: -imagini (peisaje) din livezi, vii, păduri, parcuri în anotimpul iarna
 -curiozităţi legate de viaţa animalelor şi a plantelor de la noi şi nu numai referitoare la activitatea lor în
 anotimpul iarna
 -consemnări în calendarul naturii-schimbări legate de anotimp (zile-nopţi, precipitaţii, temperaturi, vânturi)
IARNA- anotimpul sărbătorilor creştine, al împăcării şi al darurilor
 6 decembrie -Sf. Nicolae
 7 decembrie –Sf. Filofteia de la Curtea de Argeş
 25 decembrie-Naşterea Domnului (Crăciunul)
 26 decembrie-Soborul Maicii Domnului
 27 decembrie-Sf. Întâiul Mucenic şi Diacon Ştefan
 1 ianuarie -Sf. Ierarh Vasile cel Mare
 6 ianuarie -Botezul Domnului (Boboteaza)
 7 ianuarie -Sf. Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului
 30 ianuarie -Sf. Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gura de Aur
 2 februarie -Întâmpinarea Domnului
 Întrebări despre anotimpul IARNA-răspunsuri
 Imaginează-ţi o convorbire între cele patru anotimpuri. Ajut-o pe IARNA să găsească cinci argumente prin care să demonstreze că e
cel mai frumos anotimp.
 IARNA şi vitaminele- realizează un afiş prin care trebuie să-i convingi pe colegi de ce e bine să aibă o alimentaţie bogată în vitamine,
mai ales în acest anotimp. Să indici şi din ce alimente pot lua vitaminele necesare unui organism rezistent la boli.
IARNA cântată de compozitori români şi străini :audiţii muzicale
Colindăm, Doamne, colind!-serbare şcolară

26
 PRIMĂVARA
PRIMĂVARA - anotimp îndrăgit de poeţi (concurs de poezii).

 MICII ARTIŞTI - colaj

 - desen liber
 - lucrare cu materiale naturale (flori şi frunze presate, seminţe, orez, mălai,
 vată colorată, paste etc.) şi materiale sintetice (fire, nasturi, hârtie, polisti-
 ren etc.)
 - felicitarea de 8 Martie
 ECOURI DE LEGENDĂ ŞI BALADĂ - Legenda mărţişorului
 - Legenda Babei Dochia
 - zilele « babelor »
 PRIMĂVARA ÎN MUZICĂ (compozitori care au cântat acest anotimp ; versuri ale unui cântec)
 SĂRBĂTORI CREŞTINE :
 Semnificaţia postului
 Sf. 40 de mucenici din Sevastia
 Buna Vestire (25 martie)
 Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie)
 Vinerea Mare (flori la biserică)
 Învierea Domnului(Sf. Paşti)
 Izvorul Tămăduirii
 Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Maica Sa, Elena
 ÎNTREBĂRI despre anotimpul primăvara
 DACĂ ai juca într-o piesă de teatru cu titlul « Primăvara » şi personajele ar fi : flori, fluturi, alte gâze, pomi, râuri, eroi din
desene animate etc., ţie ce rol ţi-ar plăcea să joci ? Motivează ! Scrie cinci replici pe care ţi-ar plăcea să le dai !
 GHICITORI DESPRE PRIMĂVARĂ
 SERBARE ŞCOLARĂ: DE ZIUA TA, MĂMICO!

27
 VARA
. VARA- anotimpul zilelor lungi şi al nopţilor înmiresmate (transcrierea unei poezii, la alegere)

 1 IUNIE-sărbătoarea copiilor lumii –CONCURSURI ŞCOLARE

 VARA- anotimpul jocurilor în aer liber (desen în acuarelă)
 VARA ŞI VACANŢA MARE- eşti proprietarul unei pensiuni turistice la mare/munte; creează un afiş prin care să convingi
turiştii să petreacă vacanţa în pensiunea ta!)
 POVEŞTI...REPOVESTITE: “Legenda ciocârliei’ şi “Legenda rândunicii” (povestire pe scurt)
 VARA în muzică: * titluri de cântece, nume de compozitori care au cântat acest anotimp
 *audiţii muzicale
 VARĂ, MINUNATĂ VARĂ!- colaj din hârtie colorată
 VARA ÎN PĂDURE -desen liber
 VARA ÎN CREDINŢA ORTODOXĂ (scurte consemnări despre sărbătorile religioase din anotimpul vara)
 *Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor)
 *Pogorârea Sf. Duh (Rusaliile)
 *Sfânta Treime
 *Sfântul Ierarh Grigore Dascălu, Mitropolitul Ţării Româneşti
 *Naşterea SF. Ioan Botezătorul (Sânzienele-Drăgaica)
 *Sf. Apostoli Petru şi Pavel
 *Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul
 *Sf. Mare Mucenic Tămăduitor Pantelimon
 *Schimbarea la faţă a Domnului
 *Adormirea Maicii Domnului
 *Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul

CE ESTE?- întrebări despre anotimpul vara
 VARA şi bătrânul ei tată, anul, stau de vorbă (alcătuieşte un dialog interesant, amuzant şi plin de învăţăminte)
 SERBAREA ABECEDARULUI

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
 CONCLUZII
Metodele active acordă valoare activismului subiectului:
 Valorifică gândirea critică/ creativitatea;
 Presupun complementaritate – relaţii;
 Sistematizează experienţe subiective;
 Presupun colaborare – cercetare comună;
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele
promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre
personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate
evidente.
Acest tip de interactivitate determină ,,identificarea
subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este
antrenat“ ceea ce duce latransformarea elevului în stăpânul
propriei formări.

58