Chisinau 2018 Etienne-Louis Arthur Fallot 9 septembrie 1850-- 30aprilie 1911
Este un patolog francez care a descris în detaliu câteva defecte
cardiace. Fallot a început în 1867 studii la Școala de Medicină din Marsilia. În 1876 el a citit teza de doctorat pe pneumotorax în Montpellier (Essai sur le pneumothorax). În același an a fost numit director al clinicii medicale din Marsilia. În 1883 a fost angajat și ca profesor la școala medicală. În 1888 a fost profesor de igienă și medicină legală, poziție pe care a avut-o până la moartea sa la 30 aprilie 1911. Definiție Tetrada Fallot este o anomalie care constă din asocierea a patru vicii cardiace, care în mod obișnuit, apar împreună: 1. Defectul de sept ventricular (DSV) 2. Aorta cu originea la nivelul septului interventricular. (aorta călare pe istm) 3. Stenoza pulmonară(valvulară -25%, infundibulară-50%, asociate-25%, supravalvulară) 4. Hipertrofia ventriculului drept Etiologie - Epidemiologie Incidenta: 3-6:10.000 copii, sex M>F. Reprezinta circa 5-7%dintre afectiunile congenitale cardiace. Cauza este în continuare obscurã. Sunt luate în considerare mecanisme genetice si factori de mediu.Factorii prenatali asociati cu o crestere a riscului de tetralogieFallot sunt: rubeola materna sau alte viroze în timpul sarcinii (înspecial în primul trimestru), aport nutritional deficitar prenatal, alcoolism matern,vârsta mamei > 40 ani diabetul zaharat. incidenta crescuta a tetralogiei Fallot cu anumite anomalii cromozomiale: sindromul diGeorge (sindromulvelocardiofacial, deletie pe cromozomul 22), sindromulDown. Fiziopatologie DSV - defectul este localizat în portiunea superioara aseptului interventricular si în majoritatea cazurilor este unic silarg (DSV nerestrictiv). Stenoza pulmonara - severitatea simptomatologiei este data de gradul de stenoza (frecventsubvalvulara=stenoza infundibulara, alteori valvulara saumixta). Aorta - valva aortica este conectata cu ambii ventriculi.Originea aortei este deviata la dreapta si superior. HVD - este o hipertrofie concentrica ca urmare asuprasarcinii de presiune dând aspectul de inima în sabot. Hemodinamica in Tetrada Fallot
Consecinta acestor modificari o reprezinta
amestecarea sângelui oxigenat cu cel neoxigenat înventriculul stâng si devierea circulatiei în sistola preferential catre aorta datorita obstacolului pulmonar major. Apare sunt dreapta-stânga si o cianoza generalizata, prin mecanism central, care nu cedeaza la vasodilatatie si poate ceda la administrarea de oxigen. Pacientii cu obstructie minima în tractul de ejectie al VD prezinta o încarcarea a circulatiei pulmonare si sunt stânga-dreapta Clasificarea Tetradei Fallot 1. Tetrada Fallot cu sdr. valvei pulmonare absente- este o formă de tetralogie a lui Fallot cu o supapă pulmonară severă displazică și cu artere pulmonare dilatate marcant. Această leziune relativ rară reprezintă doar 3-5% din toate cazurile de tetralogie a lui Fallot. Tetralogia Fallotului cu o supapă pulmonară absentă este frecvent asociată cu dificultăți respiratorii. Problemele severe cu oxigenare - și mai ales ventilație - se presupune că sunt legate de compresia bronșică secundară dilatării arterei pulmonare marcate. 2. Tetrada Fallot cu canal AV comun- prezența simultană a tetradei Fallot și a defectului de sept atrioventricular complet. (2% din toate cazurile înregistrate). Repararea chirurgicală completă a acestei leziuni este mai riscantă decât reparația tetralogiei de Fallot. 3. Tetrada Fallot cu atrezie pulmonară-este o formă de atrezie pulmonară cu defect de septal ventricular. Tetralogia lui Fallot cu atrezie pulmonară este frecvent asociată cu arterele pulmonare ramificate hipoplazice și poate fi asociată cu artere majore aortopulmonare colaterale (MAPCA). 4. Tetrada Fallot cu stenoză pulmonară-este forma cel mai des întîlnită a tetralogiei lui Fallot. În această situație, stenoza pulmonară poate fi la nivel subvalvar, valvar sau supravalvar sau poate implica orice combinație a acestor trei nivele. Forme clinice Forma cianotică- obstrucția severă la golirea VD cu flux pulmonar redus și creșterea fluxului de la VD la aortă și VS cu hipoxie, cianoză severă și policitemie. Forma acianotică- obstrucția redusă cu șunt dreapta-stînga mic și șunt mai crescut stînga-dreapta(VS VD). Starea clinică ușoară. Forma TF de “pseudotrunchi”-se întîlnește în atrezia pulmonară cu șunt mare dreapta-stînga cu cianoză și hipoxie marcată. Perfuzia pulmonară este redusă și e asigurată în mod limitat de venele bronșice. Starea clinică severă și mortalitate crescută. Simtomatologie 1.Retard in crestere (nanism) simental 2.Cianoza (coloratie albastra-vinetiea tegumentelor) 3.Sincopa (episoad de pierdere brusca a constientei ca urmare ascaderii oxigenarii creierului,urmat de revenire rapida afunctiilor vitale) 4.Hippocratism digital (bombare insens longitudinal a unghiilor, cu aspect „in geam de ceasornic” ) 5.Dispnee (dificultate in respiratie)6.Fatigabilitate Diagnostic Paraclinic: AGS: hematocritul si HB crescute; Coagulograma; EKG: axa electrică deviată spre dreapta, hipertrofia VD, aritmii (fibrilație atrială, tahicardii ventriculare) Radiografie: cord normal sau ușor mărit, “inimă în sabot”, vascularizație pulmonară redusă. Echo-CG 2D- toate elementele tetradei Cateterismul și cardioangiografia determină presiunea crescută în VD, gradientul și lozalizarea SP, gradul hipoxiei în VS și aortă, circulația bronșică, poziția aortei. “Inimă în sabot”-apex înălțat, absența conturului arterei pulmonare Tratament Tratamentul este chirurgical. Rezultatele cele mai bune se obtin daca operatia este efectuata în primii 5 ani de viata. Corectia chirurgicala consta în: rezolvarea portiunii stenotice a arterei pulmonare, închiderea DSV (cu petec de pericard), realinierea septului reorientarea aortei pentru a emerge din VS.
Operatia se realizeaza în mai multi timpi. Este recomandata profilaxia
cu antibiotice în timpul tratamentelorstomatologice pentru a preveni endocardita infectioasa. Prognostic
Dupa interventia chirurgicala prognosticul este bun. În urmainterventiilor
chirurgicale pot aparea modificari la nivelultesutului excitoconductor (frecvent BRD). Dupa chirurgiareparatorie circa 90% dintre pacienti dezvolta, pe masuradezvoltarii cordului, un grad de insuficienta pulmonara care poate necesita protezare valvulara.
Daca nu se intervine chirurgical, decesul apare de obicei
în jurul vârstei de 20 ani. Supravietuirea fara operatie este de75% la 1 an, 60% la 4 ani, 30% la 10 ani si 5% la 40 ani Mulțumesc!