avantaje/dezavantaje, 3 exemple diferite Lazar Raluca Diana, Chimie Avansata I • mecanism înlănţuit, în 3 etape: iniţierea, propagarea şi întreruperea • Pt:monomeri vinilici şi dienici • reacţiile de copolimerizare dintre aceşti monomeri • In functie de natura initiatorului:diferite tipuri de polimerizare radicalica(iniţiere termică, fotoiniţiere, iniţiere radiochimică, iniţiere chimică), radicali liberi. Conditii necesare:
• Polimerizarea radicalică poate fi iniţiată şi prin
metode neconvenţionale: electrochimică, mecanochimică, în plasmă, etc. • In practică se utilizează cel mai adesea iniţierea chimică. • peroxizii (cu grupare peroxi –O-O-), azocompuşi (cu grupare azo –N=N-) şi sisteme redox (oxidant – apa oxigenată (H2O2) şi reducător sulfat feros FeSO4, oxidant - persulfat de potasiu (K2S2O8) şi reducător- tiosulfat de sodiu (Na2S2O3) sau metabisulfit de potasiu (K2S2O5) Avantaje/Dezavantaje • Particularităţile polimerizării radicalice decurg, pe de-o parte, din deosebirile constatate între acestea şi reacţiile treptate de policondensare, iar pe de altă parte din disctincţii şi unele asemănări cu polimerizarea anionică şi cationică. • Privind comparativ polimerizarea radicalică şi policondensarea se constată că în primul caz, chiar în primele momente, amestecul de reacţie constă din monomer nereacţionat şi polimer cu o masă moleculară ridicată, prin prelungirea procesului neavând loc continuarea creşterii lungimii catenei macromoleculare. • Viteza reacţiei creşte de 2 – 3 ori la o mărire a temperaturii cu 100 C, dar gradul de polimerizare şi masa moleculară scad şi creşte numărul reacţiilor secundare: adiţii “cap-cap”, “coadă-coadă”, ramificări de catene, etc., ceea ce afectează proprietăţile polimerului final. Exemple