Sunteți pe pagina 1din 14

CUM ÎNVĂȚĂM

EMOȚIILE?
Chifu Florentina
Mitrofan (Trandafir) Casandra
Trandafir (Croitoru) Alina Mirabela
Buzuleac Elena
CUPRINS
• Socializarea emoțiilor în copilărie;
• Influența tipului de atașament asupra procesului de socializare a
emoțiilor;
• Interpretarea semnificației emoțiilor;
• Legătura dintre dezvoltarea mentală, limbaj și înțelegerea emoțiilor;
• Mândria și rușinea la preșcolari;
• Exprimarea tristeții și a durerii- influențe socializatoare;
• Emoțiile și diferențele de gen;
• Relația dintre reglarea emoțiilor și comportamentul prosocial;
• Contribuția părinților la dezvoltarea competenței emoționale a copiilor –
reacțiile fată de emoțiile negative;
• Stimularea controlului emoțiilor în școală;
MÂNDRIA ȘI RUȘINEA
LA
PREȘCOLARI
Emoțiile întâlnite la preșcolari
pot fi clasificate în:

PRIMARE CORELATE CU
(mânie, CURENTE
(bucurie,dezgust, CONȘTIENTIZAREA DE
spaimă)
tristețe, plăcere) SINE
(mândrie, rușine sau vină)
,,Alessandri și lewis, 1996”
Condițiile esențiale ale apariției la preșcolari a
Mândriei sau a Rușinii sunt:

Capacitatea de
reprezentare mentală a Autoevaluarea
standardelor folosite în
compararea cu ceilalți
Conștiința de
sine;

-Studiile empirice ale emoțiilor au urmărit în special reacțiile de mândrie și rușine a preșcolarilor în
situații de succes, respectiv eșec. (Chelsea S., 2008, pag170).
Rolul socializării emoționale în dezvoltarea mândriei
și rușinii se concretizează prin trei aspecte importante:

3. Conștientizarea
1.Internaliza regulilor în diverse
rea valorilor contexte
parentale socializatoare îi
2. Evaluările din partea altor ajută pe copii să
persoane semnificative, interpreteze și să
manifestate prin laudă, evalueze propriile
recompensă sau experiențe, trăiri;
nemulțumire,dezamagire;
EXPRIMAREA
TRISTEȚII ȘI A DURERII

-influențe socializatoare-
TRISTEȚEA ȘI DUREREA
-definirea conceptelor-
- Sunt emoții caracterizate prin sentimentul de dezavantaj, pierdere, neajutorare.

- Ambele emoții însoțesc de obicei evenimentele din viața noastră, tragice cum ar fi un
deces, un incident tragic sau o despărţire, sau nu.

- De obicei, cei care suferă emoţional au nevoie de mai mult timp pentru a reflecta, pentru a
se obişnui cu situaţia şi pentru a fi pe deplin conștienţi de consecințe.

- Dacă tristețea este o stare emoțională interioară, durerea poate fi și fizică cauzată de
accidentări.
EXTERIORIZAREA Le oferă copiilor prilejul de a descoperii că
exprimarea trăirilor negative sunt mai puțin
TRISTEȚII / DURERII dezirabile social decât cele pozitive. ( Malatesta
și Haviland, 1982). Așa se explică faptul că
în contextul relațiilor înșiși copiii invocă motive pentru a nu-și
cu ceilalți manifesta emoțiile negative.

.
În funcție de experiențele În situații de șantaj afectiv, în
trăite anterior îi fac pe copii să care copiii înclină balanța cost-
constate că exteriorizarea emoțiilor beneficiu în favoarea celui din
negative poate avea nu numai urmă.
consecinte negative, ci și pozitive.
Cum își exteriorizează emoțiile
negative în funcție de vârstă/ - Exprimă mai mult emoțiile în preajma
părimților decât a altor persoane.
persoanele prezente ? Ex: ,, Preșcolarul cade și începe să
plângă în special când sunt părinții
în preajmă și nu neapărat când este
cu educatoare sau colegii.
Copilul Preșcolar Ex: Elevul care a avut un conflict cu
un coleg, își exprimă nemulțumirea
față de părinții, și nu față de
prieteni. ( Garber și Zeman, 1996)
Copilul Școlar
Preferă exprimarea emoțiilor
negative mai mult în fața prietenilor
decât a părinților.
Adolescentul ( Garber și Zeman, 1996)
Principalele motive ale exprimării emoțiilor negative
la copii se bazează în general pe: (Janice Zeman și Judy Garber, 1996)

3.
2. ANTICIPAREA
1. AȘTEPTAREA IMPOSIBILITATEA
UNOR
SPRIJINULUI DIN CONTROLULUI
INTERACȚIUNI
PARTEA DIN CAUZA
INTERPERSONALE
CELORLALȚI. INTENSITĂȚII
POZITIVE.
PREA RIDICATE.
Motivele exprimării
TRISTEȚII DURERII
în ordinea importanței acordate de copii:

1. Nevoia de a stabili interacțiuni 1.Imposibilitatea de a masca


pozitive cu ceilalți; tristețea foarte intensă;
2. Așteptarea reacțiilor de sprijin
din partea altora. 2.Așteptarea reacțiilor de sprijin
3. Imposibilitatea de a masca din partea altora.
tristețea foarte intensă; 3. Nevoia de a stabili interacțiuni
pozitive cu ceilalți;
MOTIVELE DISIMULĂRII
TRISTEȚII DURERII
în ordinea importanței acordate de copii:
1. Teama de consecințe negative asupra
relațiilor interpersonale( ridiculizarea / 1. Anticiparea deteriorării relațiilor
rejecția); interpersonale;
2. Sensibilitatea față de cei din jur, din dorința 2. Anticiparea unor consecințe negative;
de a-i proteja de stresul provocat de 3. Preocuparea pentru sentimentele altora
accesele de mânie și tristețe;
3. Frica de consecințe negative( pierderea unui
privilegiu, retragerea unei recompense).

,,Reacțiile parentale orientate spre rezolvarea problemelor în situațiile în care copiii


aveau trăiri negative îi ajuta să-și dezvolte capacitatea de a le exerioriza în mod
dezirabil social, modulând intensitatea.”(Robert șî Strayer, 1987).
EMOȚIILE ȘI DIFERENȚELE DE
GEN
BĂIEȚII FETELE
1. În ceea ce privește
reglarea emoțiilor și in
funcție de tipul de emoție
exprimat.