Sunteți pe pagina 1din 20

n Dialectica eului i incontientului,

Jung descrie procesul de confruntare a eului


cu incontientul sau mai precis cu
coninuturile incontientului, cu imaginile
arhetipale.

Arhetipurile corespund instinctelor
care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare
dect din momentul n care se manifest n
intenie sau act.
Arhetipul este psihoid pentru c el nu
este accesibil direct contiinei (minii
contiente), ci este transcendental.
Arhetipurile sunt structuri psihice
identice, comune tuturor, constituind laolalta
mostenirea arhaica a umanitatii.
ntreaga zestre arhetipala a unui individ
alcatuieste inconstientul colectiv, a carui
autoritate si forta apartine unui nucleu central
integrand ansamblul personalitatii, nucleu pe
care Jung l-a numit Sine.

Arhetipurile sunt acele forme preexistente
sau tipuri primordiale care exist din cele mai
ndeprtate ere ale umanitii.
Imaginile arhetipale, sunt imagini care eman
din profunzimile incontientului colectiv, ele sunt
manifestri ale naturii structurale a Psyche
nsi i deci expresie a substratului universal i
comun care este prezent n toate fiinele umane i
opereaz n permanen i dinamic.




Arhetipul poseda o dualitate
fundamentala: este deopotriva structura
psihica si structura nervoasa, este
deopotriva "spirit" si "materie", astfel ca
Jung a ajuns sa-l considere o preconditie
esentiala tuturor evenimentelor psihofizice.

PERSONA
Indic interesul individului de a ascunde ceea ce este
el n realitate, pentru ca societatea s-l vad ntr-o lumin
mai bun.
Persona, n consecin, este un exemplu de
"personalitate simulat", n care influena decisiv o are
expectaia social: de exemplu, "un brbat care este preot
trebuie nu numai s-i ndeplineasc funciile n mod
obiectiv, ci trebuie ntotdeauna i n toate mprejurrile s
joace rolul de preot ntr-un mod ireproabil".
Persona, ca arhetip, opereaz ca o component
structural a Psyche, garantnd astfel c fiecare dintre noi,
independent de timp i de loc, va avea de-a face cu acelai
conflict ntre trebuina personal i expectaia public. Din
aceeai cauz, Persona garanteaz repetiia permanent a
aceleiai imagini a reprezentrii de sine.
o Arhetipul Umbra desemneaz acea parte a individului pe care
el/ea prefer s nu o dea n vileag.
o Const n prile ntunecate, neadaptate sau refulate ale cuiva
sau, cum spune Jung, n "ceva ce subiectul refuz s recunoasc
despre sine nsui i care totui i croiete drum n sine n mod
direct sau indirect, cum ar fi, de exemplu, trsturi de caracter
degradante sau alte tendine incompatibile".
Umbra, ca form arhetipal, se manifest printr-o mare varietate
de moduri. De exemplu, poate s apar sub forma unei persoane
despre care se spune c ntruchipeaz rul (o soacr, o femeie
divorat, un vecin turbulent), dar poate aprea i ntr-o form mai
general, ca n vechile mitologii: duhul ru, ispititorul, Titanii,
Satana. Literatura de ficiune a invocat multe imagini ale Umbrei:
Caliban al lui Shakespeare, Mrs Shelley a lui Frankenstein, Dorian
Grey al lui Oscar Wilde, Mr Hyde al lui Stevenson.
Simbolizeaz latura contrasexual a Psyche - Anima
este latura feminin a brbatului, Animus este latura
masculin a femeii - i ntocmai cum de obicei ne trim
Umbra prin altcineva, tot aa ne trim propriile atribute
ale sexului opus printr-o alt persoan.

ANIMUS I ANIMA
La brbat, de exemplu, Anima este mai nti
identificat n mam, tot aa cum la femeie Animus este
mai nti identificat n tat; ulterior, Anima va fi proiectat
asupra acelor femei care trezesc la brbat sentimente
pozitive sau negative.
Astfel, dac el se simte puternic atras de cineva,
obiectul dorinei sale va fi ntotdeauna femeia care posed
aceleai caracteristici ca propria sa imagine-Anima.
Dimpotriv, dac el simte antipatie sau aversiune este din
cauz c femeia are nsuiri care intr n conflict cu propria
lui imagine-Anima.
Ca arhetipuri, Anima i Animus apar ntr-o mare
varietate de imagini. Anima, de exemplu, poate lua
forma unei virgine candide, a unei zeie sau a unei
seductoare, ori poate s apar sub forma de figuri
mitologice ca Eva, Kundry sau Andromeda, ori sub
form de eroine ficionale ca Elena din Troia sau
Dulcineea.
Reprezentrile tipice ale Animusului sunt Eroul
sau Vrjitorul, Dyonisos sau Olandezul Zburtor, n
chip de prieten sau de seductor. Ambele arhetipuri
pot s apar i ca animale sau obiecte: anima n chip
de vac, pisic, corabie sau pivni, Animus n chip de
vultur, taur, lance sau turn.
SINELE
Sinele este cea mai important i totui cea mai
insesizabil component structural a Psyche.

Pentru Jung, Psyche nu este un sistem fix sau
static, ci unul dinamic, un sistem supus unui permanent
proces de interaciune i de schimbare;

Arhetipul integritii este arhetipul Sinelui. , Sinele
este elul vieii noastre, el fiind cea mai complet
expresie a acelei combinaii fatidice pe care o numim
individualitate.
Sinele ca atare se manifest n vise, n imagini i viziuni
de tipuri variate.


Arhetipurile Sinelui pot fi vzute, de exemplu, n
figuri umane sau animale ale puterii i prestigiului (regi,
regine, leul, ursul), n entiti suprapersonale (zei, zeie,
soarele, natura, universul), n personaliti religioase
proeminente (Hristos, Buddha), n simboluri vegetale (lotus,
trandafir), n obiecte neanimate (o bijuterie, o minge, un
potir) etc.
Simboluri ale Sinelui apar, de asemenea, ca figuri
geometrice (cercul, sfera, ptratul, pendula) i ca mandale.
COPILUL
Arhetipul copilului este legat de speranta si
promisiune, si de noi inceputuri. El vine ca o
promisiune pentru regenerare, si ca o intarire a
faptului ca Paradisul poate fi recastigat. Nasterea lui
Iisus Hristos este un arhetip foarte important, caci el
uneste Pamantul si Raiul, pe Om de Dumnezeu.


MAMA

Este un arhetip esential, intrucat venim pe lume cu nevoia
instinctiva de a evolua intr-un mediu din care nu poate lipsi mama
sau un substitut al ei. Rolul ei nu poate fi negat, intrucat nimeni in
stadiul de infant nu poate supravietui in absenta acestei legaturi
materne. Acest arhetip este simbolizat de Mama Natura, din
mitologie, de Eva, de Fecioara Maria, sau de simboluri mai putin
personale precum spiritualitatea, biserica, poporul, padurea, oceanul.
Jung considera ca cei care au dus lipsa de prezenta mamei in viata
lor, sau care nu au primit atentia necesara din partea ei, vor cauta
satisfacerea acestei nevoi materne in spiritualitate,biserica, sau
construindu-si o viata langa mare.
EROUL

Lupta impotriva fortelor raului, el de fapt
reprezinta Egoul. Ne consideram eroul,
personajul principal, intram adanc in poveste si
ne identificam cu acesta. Ajungem sa ne luptam
cu umbra-adica cu inconstientul, care ia forma
dragonului sau a altor monstri.

TATAL

Simbolizeaza ghidul, figura autoritara, idea de
legatura de sange, ale caror surse se gasesc adanc
inradacinate in Inconstientul universal.


MAGICIANUL este sinonim cu BATRANUL
INTELEPT care are relatii de filatie directa cu figura
samanului din societatiile primitive. El este ca si anima,
un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a
simplei vieti cu lumina sensului. El este iluminatorul,
invatatorul si maestrul un psihopomp a carei personificare
nu a putut fi evitata nici de iconoclastrul Nietzsche, care
l-a incarnat pe Zarahustra, un spirit superior al unei epoci
aproape homerice, transformat in purtator si vestitor al
propriei iluminari si al propriului extaz dionisiac.
Dumnezeu ca form arhetipal

Propoziia central a conceptului de
Dumnezeu la Jung este c Dumnezeu este un
arhetip. Aceast propoziie i atribuie imediat lui
Dumnezeu o proprietate particular care, aa cum
am observat mai sus este o proprietate definitorie a
tuturor arhetipurilor i anume: ca arhetip,
Dumnezeu este o manifestare a celui mai profund
nivel al spiritului incontient, incontientul colectiv.
Afirmaia c Dumnezeu este o form
arhetipal concord cu implicaia imediat c
Dumnezeu este o component structural a priori
a Psyche, evident ca dispoziie care ncepe s
funcioneze la un moment dat n dezvoltarea
spiritului uman i care ornduiete materialul
contiinei n tipare definite.
Orice idee de Dumnezeu, orict de primitiv
sau de sofisticat, indiferent dac este vorba de
zeitile animale ale politeismului sau de
subtilitile gndirii dogmei Treimii, i are
originea ntr-un mod de percepie inerent i
preexistent, adic n forma arhetipal de
Dumnezeu.










V mulumesc!

S-ar putea să vă placă și