cu incontientul sau mai precis cu coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale.
Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare dect din momentul n care se manifest n intenie sau act. Arhetipul este psihoid pentru c el nu este accesibil direct contiinei (minii contiente), ci este transcendental. Arhetipurile sunt structuri psihice identice, comune tuturor, constituind laolalta mostenirea arhaica a umanitatii. ntreaga zestre arhetipala a unui individ alcatuieste inconstientul colectiv, a carui autoritate si forta apartine unui nucleu central integrand ansamblul personalitatii, nucleu pe care Jung l-a numit Sine.
Arhetipurile sunt acele forme preexistente sau tipuri primordiale care exist din cele mai ndeprtate ere ale umanitii. Imaginile arhetipale, sunt imagini care eman din profunzimile incontientului colectiv, ele sunt manifestri ale naturii structurale a Psyche nsi i deci expresie a substratului universal i comun care este prezent n toate fiinele umane i opereaz n permanen i dinamic.
Arhetipul poseda o dualitate fundamentala: este deopotriva structura psihica si structura nervoasa, este deopotriva "spirit" si "materie", astfel ca Jung a ajuns sa-l considere o preconditie esentiala tuturor evenimentelor psihofizice.
PERSONA Indic interesul individului de a ascunde ceea ce este el n realitate, pentru ca societatea s-l vad ntr-o lumin mai bun. Persona, n consecin, este un exemplu de "personalitate simulat", n care influena decisiv o are expectaia social: de exemplu, "un brbat care este preot trebuie nu numai s-i ndeplineasc funciile n mod obiectiv, ci trebuie ntotdeauna i n toate mprejurrile s joace rolul de preot ntr-un mod ireproabil". Persona, ca arhetip, opereaz ca o component structural a Psyche, garantnd astfel c fiecare dintre noi, independent de timp i de loc, va avea de-a face cu acelai conflict ntre trebuina personal i expectaia public. Din aceeai cauz, Persona garanteaz repetiia permanent a aceleiai imagini a reprezentrii de sine. o Arhetipul Umbra desemneaz acea parte a individului pe care el/ea prefer s nu o dea n vileag. o Const n prile ntunecate, neadaptate sau refulate ale cuiva sau, cum spune Jung, n "ceva ce subiectul refuz s recunoasc despre sine nsui i care totui i croiete drum n sine n mod direct sau indirect, cum ar fi, de exemplu, trsturi de caracter degradante sau alte tendine incompatibile". Umbra, ca form arhetipal, se manifest printr-o mare varietate de moduri. De exemplu, poate s apar sub forma unei persoane despre care se spune c ntruchipeaz rul (o soacr, o femeie divorat, un vecin turbulent), dar poate aprea i ntr-o form mai general, ca n vechile mitologii: duhul ru, ispititorul, Titanii, Satana. Literatura de ficiune a invocat multe imagini ale Umbrei: Caliban al lui Shakespeare, Mrs Shelley a lui Frankenstein, Dorian Grey al lui Oscar Wilde, Mr Hyde al lui Stevenson. Simbolizeaz latura contrasexual a Psyche - Anima este latura feminin a brbatului, Animus este latura masculin a femeii - i ntocmai cum de obicei ne trim Umbra prin altcineva, tot aa ne trim propriile atribute ale sexului opus printr-o alt persoan.
ANIMUS I ANIMA La brbat, de exemplu, Anima este mai nti identificat n mam, tot aa cum la femeie Animus este mai nti identificat n tat; ulterior, Anima va fi proiectat asupra acelor femei care trezesc la brbat sentimente pozitive sau negative. Astfel, dac el se simte puternic atras de cineva, obiectul dorinei sale va fi ntotdeauna femeia care posed aceleai caracteristici ca propria sa imagine-Anima. Dimpotriv, dac el simte antipatie sau aversiune este din cauz c femeia are nsuiri care intr n conflict cu propria lui imagine-Anima. Ca arhetipuri, Anima i Animus apar ntr-o mare varietate de imagini. Anima, de exemplu, poate lua forma unei virgine candide, a unei zeie sau a unei seductoare, ori poate s apar sub forma de figuri mitologice ca Eva, Kundry sau Andromeda, ori sub form de eroine ficionale ca Elena din Troia sau Dulcineea. Reprezentrile tipice ale Animusului sunt Eroul sau Vrjitorul, Dyonisos sau Olandezul Zburtor, n chip de prieten sau de seductor. Ambele arhetipuri pot s apar i ca animale sau obiecte: anima n chip de vac, pisic, corabie sau pivni, Animus n chip de vultur, taur, lance sau turn. SINELE Sinele este cea mai important i totui cea mai insesizabil component structural a Psyche.
Pentru Jung, Psyche nu este un sistem fix sau static, ci unul dinamic, un sistem supus unui permanent proces de interaciune i de schimbare;
Arhetipul integritii este arhetipul Sinelui. , Sinele este elul vieii noastre, el fiind cea mai complet expresie a acelei combinaii fatidice pe care o numim individualitate. Sinele ca atare se manifest n vise, n imagini i viziuni de tipuri variate.
Arhetipurile Sinelui pot fi vzute, de exemplu, n figuri umane sau animale ale puterii i prestigiului (regi, regine, leul, ursul), n entiti suprapersonale (zei, zeie, soarele, natura, universul), n personaliti religioase proeminente (Hristos, Buddha), n simboluri vegetale (lotus, trandafir), n obiecte neanimate (o bijuterie, o minge, un potir) etc. Simboluri ale Sinelui apar, de asemenea, ca figuri geometrice (cercul, sfera, ptratul, pendula) i ca mandale. COPILUL Arhetipul copilului este legat de speranta si promisiune, si de noi inceputuri. El vine ca o promisiune pentru regenerare, si ca o intarire a faptului ca Paradisul poate fi recastigat. Nasterea lui Iisus Hristos este un arhetip foarte important, caci el uneste Pamantul si Raiul, pe Om de Dumnezeu.
MAMA
Este un arhetip esential, intrucat venim pe lume cu nevoia instinctiva de a evolua intr-un mediu din care nu poate lipsi mama sau un substitut al ei. Rolul ei nu poate fi negat, intrucat nimeni in stadiul de infant nu poate supravietui in absenta acestei legaturi materne. Acest arhetip este simbolizat de Mama Natura, din mitologie, de Eva, de Fecioara Maria, sau de simboluri mai putin personale precum spiritualitatea, biserica, poporul, padurea, oceanul. Jung considera ca cei care au dus lipsa de prezenta mamei in viata lor, sau care nu au primit atentia necesara din partea ei, vor cauta satisfacerea acestei nevoi materne in spiritualitate,biserica, sau construindu-si o viata langa mare. EROUL
Lupta impotriva fortelor raului, el de fapt reprezinta Egoul. Ne consideram eroul, personajul principal, intram adanc in poveste si ne identificam cu acesta. Ajungem sa ne luptam cu umbra-adica cu inconstientul, care ia forma dragonului sau a altor monstri.
TATAL
Simbolizeaza ghidul, figura autoritara, idea de legatura de sange, ale caror surse se gasesc adanc inradacinate in Inconstientul universal.
MAGICIANUL este sinonim cu BATRANUL INTELEPT care are relatii de filatie directa cu figura samanului din societatiile primitive. El este ca si anima, un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei vieti cu lumina sensului. El este iluminatorul, invatatorul si maestrul un psihopomp a carei personificare nu a putut fi evitata nici de iconoclastrul Nietzsche, care l-a incarnat pe Zarahustra, un spirit superior al unei epoci aproape homerice, transformat in purtator si vestitor al propriei iluminari si al propriului extaz dionisiac. Dumnezeu ca form arhetipal
Propoziia central a conceptului de Dumnezeu la Jung este c Dumnezeu este un arhetip. Aceast propoziie i atribuie imediat lui Dumnezeu o proprietate particular care, aa cum am observat mai sus este o proprietate definitorie a tuturor arhetipurilor i anume: ca arhetip, Dumnezeu este o manifestare a celui mai profund nivel al spiritului incontient, incontientul colectiv. Afirmaia c Dumnezeu este o form arhetipal concord cu implicaia imediat c Dumnezeu este o component structural a priori a Psyche, evident ca dispoziie care ncepe s funcioneze la un moment dat n dezvoltarea spiritului uman i care ornduiete materialul contiinei n tipare definite. Orice idee de Dumnezeu, orict de primitiv sau de sofisticat, indiferent dac este vorba de zeitile animale ale politeismului sau de subtilitile gndirii dogmei Treimii, i are originea ntr-un mod de percepie inerent i preexistent, adic n forma arhetipal de Dumnezeu.