Modulul 26:

NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN

AFECTIUNILE RENALE
Cursul 2
Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale;
astenie fizică progresivă, tulburări digestive cu inapetentă, greată,
halenă amoniacală, vărsături, alternanta diaree-constipatie,
hematemeza, melena; accese febrile, transpiratii profuze, epistaxis,
somnolentă sau chiar tulburări psihice.
 Astenie fizică progresivă

• Astenia este o slăbire generală a

organismului, aceasta traducându-se printr-o
stare de oboseală, care poate antrena
insuficiențe funcționale multiple.
• Astenia poate avea diverse cauze și se poate
prezenta sub diferite aspecte, afectând în
mod preponderent sfera psihică, fizică,
intelectuală sau sexuală
 Astenie fizică progresivă

• Oboseală intelectuală (diminuarea atenției, dificultăți de

concentrare, pierderea memoriei, încetineală în gândire)
• Alterarea percepției mediului înconjurător (intoleranță la
zgomote, la lumină, vâjâit în urechi, amețeli, vedere încețoșată)
• Diminuarea vitalității fără manifestări depresive (lipsă de
inițiativă, inhibiție, pierderea interesului, însingurare)
• Alterări de personalitate (hipersensibilitate la mediu,
iritabilitate, pierderea controlului emoțional)
• Dureri variate și schimbătoare (dureri toracice, cefalee, dureri
abdominale)
• Alterări ale somnului
 Astenie fizică progresivă

Simptomele asteniei
• slabiciune generala a organismului, tradusa prin
stare de oboseala însotita de
• afectarea functionala a mai multor organe 
• oboseala musculara 
• oboseala psihica (diminuarea atentiei, dificultati
de concentrare, pierderea memoriei, încetineala
în gândire) 
• intoleranta la zgomote, la lumina 
 Astenie fizică progresivă

• vâjait în urechi 
• ameteli
• vedere încetosata
• diminuarea energiei (lipsa de initiativa,
inhibitie, pierderea interesului, însingurare)
• iritabilitate, pierderea controlului emotional
• dureri variate si schimbatoare (dureri în
piept, cefalee, dureri abdominale) 
 Tulburări digestive
Inapetentă
• reprezinta lipsa poftei de mancare
• nu e acelasi lucru cu evitarea alimentatiei datorita
durerii abdominal
• poate fi determinata de majoritatea bolilor digestive,
dar apare si in boli infectioase, cardiace, renale sau de
sistem nervos
• lipsa poftei de mancare poate avea diverse cauze,
printre care stresul, nervozitatea, administrarea de
medicamente, fumatul, alcoolul, sau diverse afectiuni
 Tulburări digestive
Greată si vărsături
• pacientii cu afectiuni renale pot avea o
multitudine de manifestari dispeptice: apetit
scazut, inapetenta, greturi, varsaturi
alimentare sau bilioase
• colicile renale se insotesc de varsaturi
alimentare sau balonare.
 Tulburări digestive
Halenă amoniacală
• halena (halitoza) este un termen medical care
defineste respiratia cu miros neplacut
• halena (halitoza) poate fi ocazionala sau cronic
• mirosul neplacut al cavitatii bucale poate fi
consecinta :
– formarii unor compusi cu sulf prin degradarea
resturilor alimentare din cavitatea bucala
 Tulburări digestive
– deshidratarii mucoasei bucale cu formarea de celule moarte
(gura uscata)
– stazei gastrica, afectarii etanseitatii tractului digestiv,
tumorilor digestive suprainfectate (stenoze, boala de reflux
gastroesofagian, cancerul gastric)
– infectiilor cu germeni anaerobi (abcesele pulmonare)
– formarii de corpi cetonici (miros de mere acre) in cetoacidoza
diabetic
– eliminarii de mercaptani - compusi cu sulf prin respiratie (ex.
dimetil sulfitul) in insuficienta hepatica
– eliminarii de amoniu (halena amoniacala) in insuficienta
renala
 Tulburări digestive
Cauzele halitozei sunt:
• igiena defectuoasa a cavitatii bucale
• cosumul unor alimente : ceapa, usturoi, dulciurile in exces, carnea
si produsele lactate (prin persistenta resturilor in cavitatea bucala
sub actiunea florei microbiene locale se formeaza compusi cu sulf)
• fumatul (mirosul de nicotina si afectarea gingivala)
• alcoolul, cafeaua, uleiurile (deshidrateaza mucoasa cavitatii
bucale)
• stomatologice : carii, parodontoza, gingivita, abcese dentare,
proteze neigienizate
• infectiilor : sinuzite, amigdalite, flegmoane amigdaliene
 Tulburări digestive
• pulmonare : abcese
• digestive : diverticuli, stenoze, refluxul gastroesofagian,
cancere
• metabolice : cetoacidoza din diabeul zaharat dezechilibrat
insuficieta hepatica, insuficienta renala
• deficite de vitamine prin producerea unor afectiuni care
determina halitoza (deficitul de vitamina C determina
gingivite; deficitul de vitamina A duce la formarea de
tartrum dentar)
• anumite medicamente usuca mucoasa bucala si produc
halena (antihistaminice, antihipertensive, antibiotice)
 Alternanta diaree-constipatie
• atunci cand exista un proces tumoral la nivelul colonului, acesta
astupa practic tubul colonic, functionand ca un obstacol in calea
materiilor fecale;
• astfel pacientul se confrunta cu o perioada de constipatie cand
materiile fecale se acumuleaza deasupra obstacolului tumoral,
• se aduna lichide intestinale la acet nivel,
• apare o senzatie de tensiune intensa la nivelul abdomenului,
• pacientul prezinta si meteorism, dureri din ce in ce mai intense
de burta,
• apoi presiunea intestinala va invinge mecanic obstacolul tumoral
 Alternanta diaree-constipatie
• se aduna lichide intestinale la acet nivel,
• apare o senzatie de tensiune intensa la nivelul abdomenului,
• pacientul prezinta si meteorism, dureri din ce in ce mai intense de burta,
• apoi presiunea intestinala va invinge mecanic obstacolul tumoral,
• astfel pacientul prezinta in aceasta perioada numai scaune diareice, cu dureri
de burta
• ulterior pacientul se simte usurat, presiunea si greutatea pe care o resimtea la
nivelul abdomenului aproape ca dispare
• ulterior acestui episod urmeaza din nou o perioada de constipatie
• aceste perioade alternative de scaune diareice cu constipatie sunt specifice
anumitor tipuri de cancer colonic
• adesea pacientul are senzatia de defecatie incompleta (scaun incomplet).
• mai pot aparea si tulburari dispeptice: greata, inapetenta, tulburari de
deglutitie, varsaturi, eructatii, pirozis, borborisme, flatulenta
 Alternanta diaree-constipatie
• afectiuni:
– tumori ale colonului
– fisurile anale
– stenozele
– diverticuloza
– anxietatea si depresia
– hipotiroidia,hipertiroidia
– hipercalcemie
 Alternanta diaree-constipatie
– feocromocitomul
– sindrom Parkinson
– boala Hirschprung 
– emfizemul pulmonar
– tuberculoza
– accidentele vasculare cerebrale
– sindromul de colon iritabil
 Hematemeza
• hemoragiile digestive reprezinta o extravazarea a sangelui
la nivelul tubului digestiv, de la nivelul esofagului pana la
anus constituind o urgenta medico-chirurgicala
• hemoragia digestiva superioara reprezinta hemoragia in
segmentul digestiv situata deasupra unghiului Treitz In
hemoragia digestiva superioara extravazarea sangelui se
face prin hematemeza sau melena
• hematemeza reprezinta varsatura cu sange
• culoarea sangelui eliminata prin varsatura depinde de
durata contactului acestuia cu sangele
 Hematemeza
• astfel daca varsatura survine la scurt timp dupa
debutul sangerarii hematemeza pare rosie iar ulterior
aspectul va fii rosu inchis, maronie sau negru
• cheaguriile de sange precipitate si sangele degradat de
acid din varsatura vor produce un aspect caracteristic
in “zat de cafea” cand sunt eliminate prin varsatura
• hemoragia gastrointestinala chiar daca este depistata
prin teste pozitive ce indica hemoragii oculte, aceasta
poate indica o afectiune potential grava ce trebuie
investigata suplimentar.
 Hematemeza
• Cauze
• Afectiuni digestive
– gastropatia eroziva sau hemoragica, 
– ulcerul duodenal,
– ulcerul gastric,
– varicele esofagenei
– gastropatia hipertensiva portala
– malformatii arterio-venoase
 Hematemeza
• Alte afectiuni digestive sunt reprezentate de
– ciroza hepatica,
– afectiuni ale splinei 
– tromboza venelorsuprahepatice ,
– sindrom Budd – Chiari, 
– pancreatita cronica si acuta, 
– boala celiaca hemoragica 
 Hematemeza
• Afectiuni extra digestive
– hemopatii cum ar fi
• purpura trombocitopenica ideopatica
• hemofilia,
• purpura Henoch,
• boala Hodgkin,
• leucemii;
• vasculopatii dintre care amintim hipertensiunea arteriala,
• fistula aorto-enterica,
• anevrism de artera mezenterica sau hepatica
 Hematemeza
– boli sistemice
• poliartrita nodoasa,
• sarcoidoza,
• mielomul multiplu amiloidoza, 
• lupus eritematos sistemic
– boli renale insotite de uremie.
 Hematemeza
Simptome si diagnostic
• debutul hemoragiei digestive superioare
poate fi acut instalandu-se
• semne de anemie acuta post hemoragica: 
- tegumente palide
- scaderea tensiunii, puls accelerat
 Hematemeza
• semne periferice de ciroza hepatica:
- ascita
- stelute vasculare
- eritroza palmara, 
- ginecomastie
- circulatia colaterala
- splenomegalie
 Hematemeza
Investigatii
• investigatiile initiale trebuie sa includa 
– Hematocritul , hemoglobina, formula leucocitara, numarul
de trombocite
– este necesara o evaluare minutioasa a caracterelor
morfologice ale eritrocitelor (hematii hipocrome,
microcitare sugereaza ca pierderea sangvina este cronica)
– hematocritul si eritrocitele indica initial deficitul real
datorita hemoconcentratiei, vasoconstrictiei si mobilizarii
din depozite pentru ca apoi sa scada din cauza hemodilutiei
chiar daca hemoragia s-a oprit
 Hematemeza
• in cazul hemoragiei digestive superioare trebuie
efectuat grupul sangvin
• timpul de protrombina, timpul partial de tromboplastina
precum si intregul profil al coagularii este necesar a fi
efectuat pentru a exclude defectele primare sau secundare
ale coagularii
• probele renale
– valoarea crescuta a ureei sangvine si raportul dintre ureea sangvina
si creatinina pot ajuta la sugerarea hemoragiei gastrointestinale
superioare
– in prezenta socului prin participarea mecanismelor compensatorii
suprarenaliene poate fi prezenta hiperglicemia
 Hematemeza
• tranzitul baritat gastroduodenal
– se poate efectua in principiu sau chiar in plina
hemoragie la un bolnav echilibrat hemodinamic
• valoarea acestuia este relativa deoarece poate
evidentia o leziune care sa nu fie adevarata
sursa a hemoragiei sau leziunea ulceroasa
poata fi obstruata de un cheag si nu mai este
vizibila radiologic
 Hematemeza
• odata ce pacientul este stabil hemodinamic trebuie
efectuata endoscopia digestiva pentru a indentifica
sursa sangerarii
– endoscopia diagnostica precoce poate furniza de
asemenea informatii prognostice cu privire la posibilitatea
ca pacientul sa recidiveze si permite terapia endoscopica
– in varicele esofagiene examenul endoscopic poate
realiza sclerozarea acestora controland hemoragia, fiind
eficienta si in sangerari
• totodata se poate face ligatura cu benzi elastice a varicelor.
 Hematemeza
Tramentul
• in principiu cuprinde doua masuri obligatorii:
- resuscitarea cu sustinerea functiilor vitale
- oprirea hemoragiei
• la acestea se adauga si tratamentul patogenic
al bolii de fond
 Hematemeza
• tratamentul medical presupune
– reechilibrarea hidroelectroliti c in hemoragiile grave. Este
necesara pozitionarea bolnavului in decubit dorsal cu membrele
superioare usor ridicate (Trendelenburg)
– ulterior se vor monitoriza constantele vitale (tensiunea arteriala,
alura ventriculara, ritm)
– montarea sondei nazogastrice are o mare importanta oferind
unele informatii asupra locului hemoragiei dar mai ales asupra
continuarii sau nu a sangerarii
– sangerarea de la nivelul tubului digestiv superior necesita
interventie endoscopica.
•  
 Melena
Melena
• melena reprezinta eliminarea prin scaun a sangelui
digerat, provenind din partea superioara a tubului digestiv
– cavitatea bucala, esofag, stomac sau duoden
• culoarea neagra este data de oxidarea sangelui de catre
acidul clorhidric gastric concentrate
• de aceea, daca sangerarea esta mai indepartata de stomac
(din intestinul subtire de exemplu), scaunele cu sange nu
mai au culoarea neagra, deoarece acidul clorhidric gastric
a fost inactivat de sucul duodenal alcalin, sau a fost diluat
 Melena
• in mod normal, de cand se pierde sange din tubul
digestiv pana se elimina prin scaun sub forma de
melena, trec in medie cam 14 ore
• daca sangele se pierde in mare cantitate, este posibil
ca eliminarea lui prin scaun sa se faca mai repede de
14 ore, si sangele nu se mai digera, scaunul fiind rosu
• nu orice cantitate de sange pierduta din tubul
digestiv superior se elimina sub forma de melena;
pentru a apare scaunul melenic, trebuie sa se piarda
cel putin 50ml de sange
 Melena
– Esofagita eroziva (5%)
– Varice esofagiene fisurate (10%)
– Cancer esofagian
– Hernia hiatala
– Ulcer gastric (20%)
– Gastrita eroziva (10%)
 Melena
– Ulcer duodenal (30% din situatiile de melena sunt date de
ulcerul duodenal)
– Duodenita eroziva
– Diverticul Meckel
– Malformatii arteriovenoase esofagiene , gastrice sau
duodenale
– Tumori gastrice canceroase sau necanceroase
– Rupturi ale mucoase gastroesofagienme (sindrom Mallory-
Weiss)
– exista situatia in care un pacient stie ca are o anumita boala
sau face un anumit tratament care il poate predispune sa faca
o melena
 Melena
– o persoana care face scaun negru poate sa se
gandeasca ca are melena daca este in una din
urmatoarele situatii:
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE),
• ulcer gastric sau duodenal cunoscute
• are Helicobacter Pylori
• varsta peste 70 de ani
• ciroza hepatica
 Melena
– traumatisme ale tubului digestiv superior,
inclusiv manevre medicale pe tubul digestiv
superior (endoscopie)
– inghitirea unui corp strain
– infectii ale tubului digestiv superior (inclusiv cu
Helicobacter, Candida, HIV, parazitoze,
leptospiroza)
– boli generalizate (febra tifoida, boala Crohn)
– intoxicatii cu arsenic, otravuri, alcool
 Melena
– administrarea de medicamente (aspirina,
antiinflamatorii nesteriodiene, cortizon,
anticoagulante)
– intepaturi de paianjeni, muscaturi veninoase
– insuficienta renala cronica
– trombocitopenia
– tulburari de coagulare
– hemofilie sau alte boli de sange
 Melena
• scaunul melenic, cu sange digerat are
urmatoarele caracteristici:
• * este moale ca pacura
* este negru ca pacura
* este lucios ca pacura
* este urat mirositor
 Melena
• melena se poate asocia cu urmatoarele simptome:
– dureri in capul pieptului
– pirozis
– greata
– varsaturi cu sange (hematemeza) proaspat sau digerat
– ameteli
– transpiratii
– scaderea tensiunii arteriale uneori cu lesin
– uneori tulburare de constienta (in ciroza hepatica)
 Melena
• melena se poate insoti de alte simptome si semne care pot indica
gravitatea situatiei prin care trece pacientul cu melena:
– lipotimie
– scaderea importanta a tensiuni arteriale unori cu soc hipovolemic
– transpiratii reci
– tahicardie
– paliditate rece a pielii
• nu orice scaun negru este melenic si inseamna ca se pierde sange din
tubul digestive
• scaunul poate fi de culoare neagra mimand melena (melena falsa) si in
alte situatii: affine, spanac, medicatie cu fier, bismuth, plumb, preparate
multivitamine care uneori contin si fier
 Melena
Tratament
• Tratamentul melenei inseamna tratamentul
cauzei sale, asociat cu administrarea de sange
sau inlocuitori de sange.
• Uneori este nevoie ca hemoragia sa fie oprita
prin manevre endoscopice (endoscopie
digestiva superioara) sau operatie.
 Epistaxis
Epistaxis
• Epistaxisul mai poartă numele şi de hemoragie nazală şi este
o afecţiune frecventă la copiii cu vârsta între 2 şi 10 ani, dar şi
la vârstnici (70-80 de ani).
• Această afecţiune poate fi de două tipuri, mai exact epistaxis
anterior şi posterior, la baza clasificării stând sursa sângerării.
• De cele mai multe ori, însă, hemoragia este anterioară, adică
originea ei este în septul nazal.
• În ceea ce priveşte epistaxisul posterior, acesta are drept
sursă ramurile arterei sfenopalatine din regiunea posterioară
a cavităţii nazale.
 Epistaxis
Cauze
• infecţia care poate apărea după o răceală banală, a
unei rinite sau sinuzite
• prezenţa unui corp străin în nas poate determina şi el
producerea unei hemoragii nazale
– in momentul în care în nas este introdus un corp străin va avea loc
o infecţie şi o inflamaţie manifestate printr-o secreţie purulentă
• o altă cauză a producerii hemoragiilor nazale este administrarea
unor medicamente de tipul aspirinei sau a
unor antiinflamatoare nesteroidiene
• polipii nazali, traumatismele sau obstrucţia nazală sunt şi ele
cauze ale epistaxiusului
 Epistaxis
• nu mai puţin importantă este şi ateroscleroza care
presupune îngroşarea vaselor de
sânge sau hipertensiunea arterială care se manifestă
în special la persoanele peste 50 de ani
• alte afecţiuni care pot determina o hemoragie nazală
• printre acestea se numără 
– cancerul nazal, 
– leucemia 
• afecţiunile hepatice
 Epistaxis
investigatii
–  endoscopie
• pentru stabilirea unui diagnostic se pot realiza şi teste de laborator sau
o tomografie computerizată ori o angiografie (în cazuri rare)
• tratament
• in momentul în care se produce o hemoragie, este indicată
aplicarea unor comprese calde pe faţă, timp de 10 minute
• totodată, un pacient care suferă o hemoragie nazală este bine să
urmeze câteva sfaturi cum ar fi:
– evitarea depunerii unui efort fizic,
– înclinarea uşoară pe spate a capului,
– punerea unui cub de gheaţă la rădăcina nasului (poate determina oprirea
sângerării).
 Accese de febra
• febra este un simptom caracteristic bolilor aparatului
respirator
• poate să orienteze în direcţia diagnosticului, indicând
existenţa unui proces inflamator datorat infecţiei sau
prezenţa unei supuraţii, unei d
• istrugeri a ţesutului pulmonar (cancer, infarct
pulmonar), ca şi a unei boli generale cu determinări
pulmonare
• se defineşte ca o creştere a temperaturii interne peste
valoarea nomală a organismului
 Accese de febra
• in functie de locul in care este masurata normal este :
– intre 36 - 37°C masurata tegumentar in axila
– 37 - 38°C masurata rectal
– 37,5°C, masurata oral
– auriculară peste 37,2°C
• in general febra arată existenţa unui proces anormal
în corp
• efortul fizic, temperatura ridicată a mediului ambiant
şi vaccinările obişnuite ale copiilor pot duce de
asemenea la creşterea temperaturii corpului
 Accese de febra
• febra poate apărea:
– în cursul unei infecţii bacteriene sau virale
– ca reacţie la o alergie la alimente sau medicamente
– ca o supraîncălzire în cazul expunerii la soare sau prin joacă
• febra ajută organismul să distrugă microbii care
produc infecţii
• de asemenea stimulează răspunsul inflamator care
produce mai multe substanţe în zona infectată pentru
a o proteja, a preveni răspândirea infecţiei şi pentru a
începe procesul de vindecare
 Accese de febra
• temperatura poate creşte din multe motive:
– anumite substanţe, numite citokine şi mediatori,
care sunt produse în organism ca răspuns la anumite
microorganisme, tumori sau alte procese străine;
– organismul produce mai multe macrofage, celule
care se luptă cu componentele străine organismului;
aceste celule distrug organismele străine;
– organismul produce anticorpi care să lupte cu
infecţia; aceşti anticorpi vor recunoaşte infecţia la o
expunere ulterioară;
 Accese de febra
• există anumite semne care pot indica febra
cum ar fi:
– eritemul facial (roşeaţa feţei);
– frison - senzatie de “piele de gaina” cu furnicaturi
usoare
– piele uscată şi caldă; alteori transpiratii
– scăderea volumului de urină eliminat şi/sau urină
închisă la culoare;
– scăderea apetitului, accentuarea senzaţiei de sete;
 Accese de febra
– iritaţie, nervozitate;
– constipaţie sau diaree;
– vărsături;
– cefalee;
– dureri generalizate;
– greaţă;
– apatie
 Accese de febra
Cauze posibile:
– boli infecţioase, virale sau bacteriene;
– anumite medicamente, de exemplu antibioticele,
antihipertensivele şi anticonvulsivantele;
– anumite vaccinuri, cum ar fi DTaP (diftero-tetano-pertusis
acelular) sau antipneumococic;
– transfuziile sangvine;
– anumite boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă şi sinovita
(inflamaţia mucoasei ce căptuşeşte cavitatea articulară);
– afecţiuni ale creierului;
– anumite tipuri de cancer;
– anumite boli autoimune;
 Accese de febra
Reprezinta URGENTE febra care este însoţită de unul sau mai
multe dintre următoarele:
• convulsii;
• senzaţie de somnolenţă;
• respiraţii neregulate;
• rigiditatea gâtului;
• confuzie;
• otalgie (durere auriculară);
• vărsături;
• diaree;
• dureri, usturimi la urinare sau urinări frecvente;
 Accese de febra
La copii reprezinta URGENTA:
• Febră mai mare de 40,5°C;
• dacă copilul este mai mic de 2-3 luni şi prezintă
unul dintre următoarele simptome:
– temperatura rectală mai mare de 38°C;
– copilul plânge excesiv;
– copilul nu poate fi trezit uşor;
– gâtul copilului este rigid;
– copilul prezintă convulsii;
 Accese de febra
– respiraţia este dificilă şi nu se ameliorează după
curăţarea nasului;
– copilul nu poate înghiţi nimic, nici măcar saliva
(„îi curg balele”);
• curbe febrile pot fi:
– continuă „în platou” – pneumonie „în platou”
– remitentă – septicemie
– ondulantă – abcese
– neregulată – Tbc
 Transpiratii profuse (abundente, hiperhidroza)

Definitie
• hiperhidroza se stie ca este o afectiune benigna,
nepericuloasa si nedureroasa, de care sufera
aproape 3% din populatie
• din acest procent, majoritatea sunt femei
• hiperhidroza se manifesta prin transpiratia
excesiva la nivelul intregului corp si cu
precadere in zona axilei si cea inghinala sau la
nivelul palmelor si al talpilor
 Transpiratii profuse (abundente, hiperhidroza)

• aceasta disfunctionalitate a glandelor

sudoripare poate fi cauzata de factori
precum:
– tulburarile glandei tiroide,
– oscilatiile de glucoza din sange,
– socurile puternice
– stresul,
– menopauza in cazul femeilor
 Transpiratii profuse (abundente, hiperhidroza)

– consumul anumitor alimente bauturi nocive si

medicamente cum ar fi:
• morfina,
• alcoolul,
• alimentele si bauturile cu un continut ridicat
de cofeina
• condimentele,
• drogurile stimulente
• medicamentele folosite in tratarea afectiunilor tiroidei
 Transpiratii profuse (abundente, hiperhidroza)

• simptomele care pot insoti transpiratiei excesive sunt:

– dureri toracice sau ale gatului, spatelui si maxilarelor,
– dureri lombare si abdominale
– pierderea temporara a constientei, a vederii sau a
controlului asupra muschilor,
– dureri de stomac,
– convulsii,
– cefalee
– paralizie temporara ori de amorteala si tulburari cognitive
•  
 Epistaxis
• mai poartă numele şi de hemoragie nazală şi este
o afecţiune frecventă la copiii cu vârsta între 2 şi 10 ani, dar
şi la vârstnici (70-80 de ani).
• această afecţiune poate fi de două tipuri, mai
exact epistaxis anterior şi posterior, la baza clasificării
stând sursa sângerării.
• de cele mai multe ori, însă, hemoragia este anterioară,
adică originea ei este în septul nazal.
• in ceea ce priveşte epistaxisul posterior, acesta are drept
sursă ramurile arterei sfenopalatine din regiunea
posterioară a cavităţii nazale.
 Epistaxis
Cauze
• infecţia care poate apărea după o răceală banală, a unei rinite sau sinuzite
• prezenţa unui corp străin în nas poate determina şi el producerea
unei hemoragii nazale
– in momentul în care în nas este introdus un corp străin va avea loc o infecţie şi
o inflamaţie manifestate printr-o secreţie purulentă
• o altă cauză a producerii hemoragiilor nazale este administrarea
unor medicamente de tipul aspirinei sau a unor antiinflamatoare
nesteroidiene
• polipii nazali, traumatismele sau obstrucţia nazală sunt şi ele cauze
ale epistaxiusului
• nu mai puţin importantă este şi ateroscleroza care presupune îngroşarea
vaselor de sânge sau hipertensiunea arterială care se manifestă în special la
persoanele peste 50 de ani
 Epistaxis
• alte afecţiuni care pot determina o hemoragie
nazală
– cancerul nazal, 
– leucemia 
– afecţiunile hepatice.
• Investigatii
– Endoscopie
• pentru stabilirea unui diagnostic se pot realiza şi teste de
laborator sau o tomografie computerizată ori
o angiografie (în cazuri rare)
 Epistaxis
• Tratament
– in momentul în care se produce o hemoragie, este
indicată aplicarea unor comprese calde pe faţă,
timp de 10 minute
– totodată, un pacient care suferă o hemoragie
nazală este bine să urmeze câteva sfaturi cum ar fi:
• evitarea depunerii unui efort fizic,
• înclinarea uşoară pe spate a capului,
• punerea unui cub de gheaţă la rădăcina nasului (poate
determina oprirea sângerării).
 Somnolentă si tulburarile de somn

• sunt depistate cu dificultate:

• persoana in cauza considera ca nu s-a odihnit suficient, ca are nevoie
de mai mult somsomnolenta se caracterizeaza prin dificultate de
trezire dimineata, senzatie puternica de somn in timpul orelor de
munca si poate fi insotita de lipsa apetitului alimentar, probleme de
memorie, iritabilitate, anxietate
• orelor de munca si poate fi insotita de lipsa apetitului alimentar,
probleme de memorie, iritabilitate, anxietate.
• Cauze
• exista mai multe cauze posibile ale somnolentei excessive
• cele mai multe dintre acestea n si nu banuieste ca ar suferi de vreo
boala sau tulburare
 Somnolentă si tulburarile de somn

Definitie
• somnolenta se caracterizeaza prin dificultate de trezire
dimineata, senzatie puternica de somn in timpul orelor de
munca si poate fi insotita de lipsa apetitului alimentar,
probleme de memorie, iritabilitate, anxietate
Cauze
• exista mai multe cauze posibile ale somnolentei excessive
• cele mai multe dintre acestea sunt depistate cu dificultate:
• persoana in cauza considera ca nu s-a odihnit suficient, ca are
nevoie de mai mult somn si nu banuieste ca ar suferi de vreo
boala sau tulburare
 Somnolentă si tulburarile de somn

• printre cauzele hipersomniei se pot enumera:

– tulburari primare de somn, cum ar
fi narcolepsia sau apneea de somn;
– disfunctii ale sistemului nervos autonom;
– abuzul de alcool sau de droguri;
– tumori ale creierului;
– traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii ale
sistemului nervos central;
– anumite medicamente sau intreruperea brusca a
administrarii unor medicamente;
 Somnolentă si tulburarile de somn

– diverse conditii medicale inclusiv: screloza

multipla, depresie, encefalita, epilepsie sau obezitate
– predispozitia genetica la hipersomnie;
– hipersomnie idiopatica sau somnolenta excesiva pentru
care nu exista nici o cauza cunoscuta (afecteaza de obicei
adolescentii si adultii tineri);
– somnul insuficient.
• acesta poate afecta negativ capacitatea de concentrare si
starea de sanatate
• adultii ar trebui sa doarma intre 7 si 8 ore pe noapte.
 Somnolentă si tulburarile de somn

– alimentatia deficitara determina oboseala

– anemia este una din cauzele care provoaca senzatia de
oboseala, mai ales la femei 
• pierderea sangelui menstrual poate provoca un deficit de fier,
acesta fiind principalul factor de risc in cazul anemiei feriprive.
• globulele rosii din sange au un rol important, si anume, acela de a
transporta oxigenul la tesuturi si organe.
– depresia desi este o tulburare emotionala, determina si
aparitia unor simptome fizice
– oboseala, durerile de cap, lipsa poftei de mancare sunt cele
mai frecvente manifestari.
 Somnolentă si tulburarile de somn

– tiroida
• cand glanda nu functioneaza la capacitate maxima si metabolismul este mai
lent, pacientul se poate simti slabit si inert
– infectii ale tractului urinar, cu senzatia de arsura si senzatia imperioasa
de a mictiona, durerile lombare sau in hipogastru, retentia de urina
– la persoanele cu diabet zaharat, nivelele foarte ridicate de zahar raman
in sange, in loc sa treaca in celulele organismului de unde sa fie
convertite in energie.
– rezultatul consta intr-un organism care ramane fara energie in ciuda
consumului suficient de alimente.
• munca de noapte sau lucrul in ture, poate perturba echilibrul
intern.
 Somnolentă si tulburarile de somn

Simptome
• principalul simptom al hipersomniei sau al
somnolentei excesive este nevoia patologica de somn
in timpul zilei, in ciuda somnului prelungit pe
perioada noptii
• semnul distinctiv al somnolentei excesive este
repetarea episoadelor de somn in timpul zilei, de cele
mai multe ori in momente inopportune
• aceste atacuri survin brusc iar bolnavul nu le poate
preveni
 Somnolentă si tulburarile de somn

• somnolenta este adesea insotita de

– schimbari ale starii de spirit si perceptiei,
– diferite stari de genul anxietatii
– iritabilitatii,
– energie scazuta,
– neliniste,
– lentoare in gandire si vorbire,
– pierderea poftei de mancare, 
– halucinatii
– dificultati de memorie
 Somnolentă si tulburarile de somn

Sindromul oboselii cornice sau fibromialgie

• daca oboseala se manifesta incontinu mai mult de 6 luni si este
atat de grava incat nu pot fi gestionate activitatile zilnice, poate
fi vorba despre sindromul oboselii cronicesau fibromialgie
• ambele pot avea diferite simptome, dar persistente, epuizarea
inexplicabila este una dintre ele
• pentru ca nu exista solutii rapide pentru tratarea fibromialgiei
sau a sindromului de oboseala cronica, pacientii vor fi invatati
de specialisti cum sa isi schimbe obiceiurile si stilul de viata
pentru a avea un somn mai bun, in acest scop fiind necesara
introducerea chiar si a exercitiilor fizice moderate ca intensitate.
 Somnolentă si tulburarile de somn

Tratament
• pentru somnolenta excesiva se trateaza cauzele care stau la
baza tulburarilor de somn
• medicamentele contra somnolentei excesive includ diverse
stimulente cum ar:
– metilfenidatul, amfetaminele si modafinilul
• pot fi la fel de utile in acest scop si antidepresivele (inhibitorii
monoaminooxidazei, de exemplu) care au si rolul de a
combate tulburarile de dispozitie
• recent a fost aprobat un medicament (numit xyrem) care a
fost util pentru tratamentul narcolepsiei la unii dintre pacienti
 Somnolentă si tulburarile de somn

• alte utilizate pentru tratarea hipersomniei includ clonidina

si medicamentele pentru tratarea
bolii Parkinson (levodopa si bromocriptina)
• pacientii cu apnee de somn pot utiliza si un dispozitiv care
are rolul de a exercita o presiune in mod continuu asupra
cailor respiratorii (CPAP), pentru a contribui la mentinerea
cailor respiratorii deschise, pe timp de noapte
• modificari ale stilului de viata si schimbarile de
comportament pot fi utile pentru evitarea episoadelor de
somn din timpul zilei: somnul regulat, evitarea
consumului de cofeina si alcool