Parchetul European va fi un organism

independent al Uniunii Europene care urmează să fie

înființat în baza Tratatului de la Lisabona între 22 din
cele 27 de state membre ale UE, utilizând procedura
„cooperării consolidate”. Acesta va avea sediul la
Luxemburg, alături de Curtea Europeană de Justiție
(ECJ) și Curtea Europeană de Conturi (ECA).
State membre participante

Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia,

Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia,
Slovacia, Spania, Țările de Jos.

State membre care nu participă (dar care o pot face în

orice moment)

Suedia, Polonia, Ungaria și Irlanda

Danemarca (Opt-Out)
 De ce avem nevoie de un Parchet al UE?

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De
asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv
în 2015.

Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se
oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare
la scară largă la nivel transfrontalier.

În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană
de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.

Parchetul European va contribui la depășirea acestor neajunsuri și la reprimarea infracțiunilor care aduc atingere
intereselor financiare ale UE.
Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a
investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE,
precum:

• frauda
• corupția
• spălarea de bani
• frauda transfrontalieră în materie de TVA

Rol
Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva
finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga și a
urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare
ale UE.
Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în
cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de
peste 10 000 EUR sau în cazuri de fraudă în materie de TVA
la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane
EUR.
Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile
naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora
îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
La conducerea Parchetului European se află, din data de
23 septembrie 2019, Laura Codruța Kövesi.

Laura Codruța Kövesi este un procuror român care anterior ocupării

funcției de Procuror Șef al Parchetului European a ocupat funcția de
procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2013 până pe 9
iulie 2018. Considerată de mulți observatori drept o figură de o mare
integritate și onestitate, ea a fost în același timp prima femeie și cel mai
tânăr magistrat care a ajuns Procuror General al României. Activitatea sa la
DNA a contribuit la creșterea credibilității sistemului judiciar din România,
drept dovadă, în timpul desfășurării sale, au fost inițiate anchete împotriva
a numeroase personalități politice, inclusiv fostul premier Victor Ponta,
fostul premier Adrian Năstase și Liviu Dragnea.

Laura Codruța Kovesi a fost votată în COREPER (Comitatul

Reprezentanților Permanenți) de 17 dintre cei 22 de ambasadori.

În anul 2019 a fost aleasă de către Facultatea de Drept a Universității

Harvard pe lista celor 21 de personalități cu contribuții semnificative în
domeniile drept și justiție.
Structura Parchetului European
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri.
Nivelul strategic va fi compus din:

•un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea

activității acestuia

•un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni

strategice (câte un procuror pentru fiecare stat membru)

Nivelul operațional va cuprinde:

•camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua

decizii privind chestiuni operaționale

•procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și

urmăririlor penale
 Când își va începe activitatea Parchetul UE?
Comisia va stabili data de începere a operațiunilor EPPO de îndată ce acesta va fi instituit. Pentru aceasta se va baza pe o
propunere din partea procurorului-șef european.

Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire
va dura doi până la trei ani.

De la adoptarea Regulamentului privind EPPO, Comisia a transmis în mod regulat miniștrilor de justiție informări cu privire la
instituirea acestuia.

Comisia a început deja să lucreze la o serie de pași în direcția creării Parchetului, și anume:

• numirea unui director administrativ interimar

• selectarea procurorului-șef european
• selectarea procurorilor europeni
• întocmirea bugetului
 Cum a fost lansată cooperarea consolidată

Comisia și-a prezentat propunerea de instituire a Parchetului European în 2013. Pentru a fi adoptată, Consiliul trebuia să
fie de acord în unanimitate și să obțină aprobarea Parlamentului European.

După mai mult de trei ani de negocieri, Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord unanim cu privire la propunere.
Lipsa unanimității a fost înregistrată de Consiliu în februarie 2017 și a fost confirmată de Consiliul European în luna
următoare.

În acest tip de situații, cooperarea consolidată poate fi întreprinsă de un grup de cel puțin nouă state membre, în
conformitate cu tratatele UE.

Cooperarea consolidată privind Parchetul European a fost, prin urmare, lansată în aprilie 2017.

Două luni mai târziu, statele membre participante au ajuns la un acord cu privire la regulament, la 8 iunie 2017.
Parlamentul și-a dat aprobarea la 5 octombrie 2017. Ulterior, Consiliul a adoptat Regulamentul privind EPPO la 12
octombrie, care a intrat în vigoare la 20 noiembrie 2017.