SINDROAME SENZITIVE

Rolul functiei senzitive

 sistem de protectie si de alarma,

avertizand sistemul nervos despre
eventuale agresiuni din mediul extern sau
intern susceptibile sa produca leziuni
 furnizeaza informatii despre mediul extern
si despre propriul corp.
NOTIUNI DE ANATOMIE

 Toate senzatiile se formeaza la nivelul

receptorilor specifici si apoi transmise
sistemului nervos central prin
intermediul cailor sensibilitatii
 receptori

 caile sensibilitatii
 Receptorii
 specializati: fiecare tip de ® este sensibil la
un stimul specific
 Cutanati  Sensibilitatea superficiala
(tactila, termica, dureroasa)
 In profunzimea sist osteo-muscular
(muschi, tendoane, articulatii) 
Sensibilité profonde (pozitia segments de
corp, directia de miscare in spatiu, presiune)
 Viscerali  Sensibilitatea viscerala
® cutanati: cald / rece, tact, durere
® osteo-musculari: miscare, intindere,
presiune, vibratii
CAILE SENSIBILITATII

 I-ul neuron situat in ganglionul spinal

situat pe radacina posterioara a n spinal
 Dendritele acestuia formeaza partea
senzitiva din nervii spinali
 Axonii formeaza radacina posterioara
(senzitiva) a n spinali care intra in
maduva la nivelul cornului posterior
 Dermatoamele

• Fiecare radacina senzitiva contine toate

fibrele care provin de la tegumentele,
articulatiile, muschii si viscerele aceluiasi
segment corporal
 Teritoriul cutanat al unei radacini
posterioare este diferit de teritoriul
unui nerv senzitiv (un nerv est format
din fibre provenind de la mai multe
radacini)
  2 harti : radiculara si tronculara
Organizarea structurala a
cailor senzitive
 Fibrele senzitive sunt organizate in 2
sisteme diferite, in raport cu diametrul si
functia lor:
* sistemul lemniscal: fibre groase,
rapide, situate in cordoanele
posterioare ale maduvei
* sistemul spino-talamic: fibre
subtiri, alcatuiesc fasciculele spino-
thalamice (cordoanele antero-laterale)
 CALEA LEMNISCALA
 Fibre senzitive lungi, de calibru mare
(mielinizate): ggl.spinal  cordonul posterior
medular  traiect pana la bulbul rahidian :
sinapsa in nucleii Goll si Burdach de
aceeasi parte  incrucisare  lemniscul
median (panglica lui Reil) talamus
= calea lemniscala
* ssb. tactila discriminativa, fina
* ssb. artrokinetica (pozitia segmentelor)
 CALEA SPINO-TALAMICA
 Fibre senzitive scurte si subtiri (putin
mielinizate sau amielinice): ggl.spinal
sinapsa in cornul posterior medular de aceeasi
parte  incrucisare centro-medulara
cordonul anterolateral de partea opusa
(fasciculul spinotalamic)
= calea extra-lemniscala
* ssb. termica
* ssb. dureroasa
* ssb. tactila grosiera
Cele 2 sisteme senzitive

-Lemniscal -Spino-talamic
 Cordoanele posterioare si fasciculul
spino-talamic
Organizarea functionala a
cailor senzitive
 Sistemul lemniscal transmite
informatiile sensibilitatii profunde si
tactile fine
 Sistemul spino-talamic conduce
impulsurile sensibilitatii termice,
dureroase si tactile grosiere
(nediferentiate)
 Ambele cai senzitive se intalnesc la nivelul
talamusului (sinapsa cu al 3-lea neuron
talamic)
 Din tprojettealamus pleaca proiectii spre
ariile corticale senzitive (lobul parietal,
aria retro-rolandica 3,2,1),dar si spre ariile
motorii
Aires corticales sensitives
 EXAMENUL CLINIC AL
SENSIBILITATII
 Cuprinde 2 etape:
- anamneza: deceleaza simptomele
sensitive, importanta ++++
* parestezii
* disestezii
* durere
- examenul obiectiv: deceleaza
modificarile de sensibilitate
 I. SIMPTOMELE SENZITIVE

 Parestezii: senzatii anormale, nedureroase

- apar de obicei spontan, si sunt
exacerbate de contactul cu zona afectata
 “furnicaturi, amorteli, senzatii de greutate,
de raceala sau arsura la nivelul
extremitatilor, de”piele cartonata”…”
 Disesteziile: senzatii anormale
provocate de un stimul (tactil) aplicat
pe zona afectata
 Durerea
 "experienta senzitiva si emotionala asociata
unei leziuni tisulare…“
 Caracteristicile sunt importante++:
* topografia si teritoriul de iradiere
* intensitatea
* caracterul
* evolutia in timp
* modul de debut (brutal / progresiv)
* factori agravanti / de ameliorare
II. SEMNELE OBIECTVE

 Examenul obiectiv al diferitelor forme de

sensibilitate poate arata:
* anestezie (absenta unei forme de
sensibilitate: tactila, termica, etc….)
* hipoestezie (diminuarea perceptiei
unei forme de sensibilitate)
* hiperestezie (exagerarea unei
senzatii)
 Toate datele obtinute la ex obiectiv se
vor consemna pe o harta senzitiva
 Examenul se face comparativ:
* dreapta cu stanga
* partea proximala cu cea distala a
membrelor
 Examenul obiectiv:

 1. Sensibilitatea tactila

 2. Sensibilitatea dureroasa

 3. Sensibilitatea termica

 4. Sensibilitatea proprioceptiva constienta

(simtul artrokinetic)
5. Sensibilitatea vibratoire (palestezia)
 7. Sensibilitatea elaborata:
* dermolexia
* stereognozia
* extinctia senzitiva
III. FORME
TOPOGRAFICE
 SINDROAME TRONCULARE
 SINDROAME PLEXALE
 SINDROAME RADICULARE
 SINDROAME MEDULARE SENZITIVE
 SINDROAME SENZITIVE DE TRUNCHI
CEREBRAL
 SINDROAME TALAMICE
 SINDROAME SENZITIVE PARIETALE
1. SINDROAME TRONCULARE

 Forma de sindrom neurogen periferic

produsa prin leziunea unui trunchi nervos
 Semne senzitive si motorii (nervii micsti)
 Simptome:
* parestezii (arsuri)- frecvente ++
* durere de tip “nevralgic” (descarcare
electrica)
* limitate la teritoriul nervului afectat
 Semne:
* hipoestezie limitata la o parte din
teritoriul nervului
* semnul Tinel: comprimarea trunchiului
nervos afectat pe un plan osos declanseaza
parestezii in teritoriul distal al nervului
* deficit motor limitat asociat cu atrofie
musculara (in timp)
* abolirea ROT la acel nivel
Exemplu: teritoriul n median:
senzitiv motor
 Examinari complementare:
* vitezele de conducere nervoasa
* EMG
 Cauze:
* compresiune, traumatisme,
microinfarcte in diabet…
 Terminologie in leziunile tronculare:
* 1 nerv afectat= mono-neuropatie
* > nervi afectati:
- asimetric = multi-neuropatie
- simetric = poli-neuropatie
2. SINDROAME PLEXALE
 Forma de sindrom neurogen periferic
produsa prin lezarea unui plex nervos
 Rare
 Leziunea plexului brahial (completa sau
partiala): semne de afectare a mai multor
radacini cervicale
 Leziunea plexului lombo-sacrat
 Cauze frecvente: traumatice
3. SINDROAME RADICULARE

 Forma de sindrom neurogen periferic

produs prin leziunea unei radacini
nervoase
RAPEL ANATOMIC

 31 perechi de radacini nervoase (8 C,

12 To, 5 L, 5 S, 1 Cocc)
 Radacinile anterioare sunt motorii, cele
posterioare sunt senzitive
 Se intalnesc in canalul rahidian
formand nervul spinal, apoi il parasesc
prin foramenul intervertebral (gaura
de conjugare)
 Sub nivelul vertebrei L1, maduva se
termina, iar radacinile L si S care
coboara prin canalul rahidian formeaza
“coada de cal”
 Simptomele leziunilor
radiculare:
* durerea de tip radicular =
radiculalgie - origine la nivelul
rahisului, - iradiaza de-a
lungul radacinii - limitata la
teritoriul radacinii
- exacerbata de elongarea radacinii
(in timpul tusei, stranutului, miscarilor
rahisului, efortului de defecatie,..)
- ameliorata de repaus
 Semne clinice in leziunile radiculare:
* reproducerea durerii radiculare
prin manopere “de elongatie” a
radacinii afectate (semnul Lassègue in
radiculalgiile L5 si S1)
* hipoestezie limitata la teritoriul
radicular afectat (distala)
 * deficit motor limitat in teritoriul
motor al radacinii, este inconstant
* abolirea ROT corespunzator
 Leziune tronculara ≠ Leziune radiculara
 Localizata in teritoriul unui
trunchi nervos
 Simptomul dominant:
paresteziile
 Durerea declansata de
presiunea / percutia
trunchiului nervos (s.
Tinel) = NEVRALGIE
 Localizata in teritoriul
unei radacini
 Simptomul dominant:
durerea
 Durerea este
declansata de miscarile
coloanei, tuse si de
manoperele de
elongatie (s. Lasègue)
= RADICULALGIE
 Examinari complementares:
* CT sau IRM vertebral (in perspectiva
unui posible tratament chirurgical: hernia
de disc este cea mai frecventa cauza de
durere radiculara)
* EMG si VCN pentru diferentierea dintre
o leziune tronculara si una radiculara
4. SINDROAME MEDULARE
SENZITIVE
Apar in cursul leziunilor medulare
complete si incomplete:
 4.1. SINDROMUL DE SECTIUNE
MEDULARA COMPLETA (fig. 1)
(sectiune transversa a intregii maduve)

* toate senzatiile sunt abolite dedesubtul

leziunii medulare
- nivelul superior al zonei de hipo/ anestezie -
orizontal (= “nivel de sensibilitate”)
corespunde nivelului leziunii
* deasupra - banda de hiperestezie
*dedesubt – paralizie, abolirea ROT,
hipoestezie, tulb trofice si sfincteriene
 4.2. SINDROMUL DE CORDON
POSTERIOR
(fig 3 et 4)
● Simptomes:
- dureri fulgurante, de tip “descarcari
electrice”, cu iradiere in jos de-a lungul
coloanei vertebrale, pana in membrele
inferioare, declansate de flexia capului=
semnul L’hermitte
- parestezii +++ descrise ca senzatii de “piele
cartonata”, constrictive, sau impresia “de a
merge pe cauciuc” sau “de ingrosare a unui
membru”
● Semne:
- diminuarea simtului artrokinetic
(sensibilitatii proprioceptive); si a
sensibilitatii vibratorii
- sensibilitatea tactila, termica si dureroasa
sunt normale
- mers talonat (= “ataxie proprioceptiva”)
- semnul Romberg + (cadere imediat dupa
inchiderea ochilor)
- vederea poate
compensa partial
pierderea
informatiei
senzoriale  pe
intuneric apar
caderi
4.3. SINDROMUL SPINO-TALAMIC

 Simptome:
* dureri de tip “arsura” / “degeratura”
persistente
 Semne:
* hipo/anestezie termica si dureroasa
pe hemicorpul contralateral, subjacent
leziunii
* hiperpatie: o intepatura este
perceputa ca o senzatie penibila de arsura
4.4. SINDROMUL SIRINGOMIELIC
(CENTRO-MEDULAR) (fig 7)

 Produs de o leziune in partea centrala a

maduvei (cavitate lichidiana, tumora..)
care interupe incrucisarea fibrelor ce
conduc sensibilitatea termo-algezica 
anestezie dureroasa si termica
bilateralea, suspendata pe un
teritoriu cutanat
 Sensibilitatea tactila este normala
- Localizare
frecventa la nivel
cervical 
anestezie toracala
si la membrele
superioare
4.5. SINDROMUL DE HEMISECTIUNE
MEDULARA (fig 2)
(SINDROMUL BROWN-SÉQUARD)
- De partea leziunii:
* hipoestezie tactila
* hipoestezie profunda
* deficit motor de tipe piramidal
- De partea opusa:
* hipo / anestezie termoalgezica
5. SINDROAME SENZITIVE
DE TRUNCHI CEREBRAL
SINDROMUL SENZITIV ALTERN
(SINDROMUL WALLENBERG)
- se intalneste in leziuni bulbare laterale
* hipoestezie termica si dureroasa pe
hemicorpul opus leziunii
* hipoestezie termica si dureroasa la
nivelul fetei de aceeasi parte
 6. SINDROAME SENZITIVE
TALAMICE
 Simptome:
* pe hemicorpul opus dureri continue cu
exacerbari paroxistice declansate de
contactul tegumentului cu hainele,
asternuturile, obiectele reci sau calde, dar si
de stress, descrise ca “senzatii neplacute”
 Semne:
* hipoestezie pentru sensibilitatea
profunda si tactila fina
 * hiperpatie pe hemicorpul
contralateral (o
( intepatura este
perceputa ca o senzatie neplacuta de
arsura)
 7. SINDROAME SENZITIVE
PARIETALE
* afectarea sensibilitatii tactile fine
(discriminative) si elaborate pe hemicorpul
opus leziunii (topognozia si stereognozia)
* localizare “cheiro-orala” (mana+fata)
- fenomenul de extinctie senzitiva:
la atingerea simultana a 2 zone omoloage de pe
suprafata corporala, un individ normal percepe
ambele contacte; pacientul cu leziune parietala va
percepe doar atingerea de pe hemicorpul sanatos
8. TULBURARI SENZITIVE DE
CAUZA NEVROTICA SAU
ISTERICA

- topografia nu corespunde unui teritoiu

anatomic
- deficitul senzitiv este complet
(anestezie pentru toate modurile de
sensibilitate)
SEMIOLOGIA
REFLEXELOR
REFLEXELE PATOLOGICE
 SEMNUL BABINSKI
 Cel mai important reflex patologic
 Prezenta lui semnifica o leziune a fasciculului
piramidal, dar:
- un semn Babinski + trebuie sa poata fi reprodus
la fiecare examinare
- sunt leziuni piramidale fara semn Babinski
- un Babinski + izolat, fara alte semne trebuie sa
fie interpretat cu grija(retragere?)
 CLONUSUL
 Clonusul este un reflex patologic ce
apare intr-un muschi spastic.
 Clonusul piciorului se testeaza la
musculatura extensoare a labei piciorului:
se imprima o miscare brusca de
dorsiflexie din glezna  oscilatie ritmica
a labei piciorului (“miscare de du-te
vino”)=> CLONUS
REFLEXUL ROSSOLIMO

- Percutia suprafetei plantare a degetelor

2-4 cu ciocanelul produce o miscare de
flexie plantara a acestora
 Prezenta acestui reflex semnifica o
leziune piramidala
REFLEXUL DE APUCARE

 Reflexul de “grasping” se obtine prin

asezarea mainii examinatorului in
palma pacientului, cu executarea unor
miscari usoare de frictiune a
tegumentului. Se distrage atentia
pacientului.
REFLEXUL DE APUCARE
 REFLEXUL DE APUCARE
 Reflexul +: pacientul prinde mana
examinatorului, o strange si nu-i mai da
drumul
 Forta cu care pacientul strange mana e
variabila; eliberarea mainii din stransoare
se face usor la unii pacienti, in timp ce la
altii e foarte dificila (pacientul chiar poate
fi ridicat din pat)
REFLEXUL PALMO-
MENTONIER
 Se obtine prin stimularea tactila (cu un
varf bont, cheie) a eminentei tenare .
 Se observa contractia muschiului
mentonier si orbicular de aceeasi
parte, cu ridicarea usoara a coltului
gurii .
REFLEXUL “DE BOT”

 Se percuta usor degetul

examinatorului asezat pe buza
superioara a pacientului.
 Contractia ms periorale determina
protruzia buzelor.
 REFLEXUL DE SUCTIUNE
 Se testeaza prin atingerea usoara a
buzelor pacientului cu un obiect (spatula,
ciocanel)
 Se observa cateva miscari de suctiune a
buzelor
 REFLEXELE “PRIMITIVE”
 Reflexul de suctiune, “de bot”, de apucare si
cel palmo-mentonier, sunt numite reflexe
"primitive“, “arhaice”, de “eliberare frontala"
 Apar in mod normal la copii sub 2 ani
 Daca se obtin la adulti sunt patologice, si se
constata in leziuni difuze ale lobilor frontali si
sistemului piramidal (demente, encefalopatii
metabolice, TCC, hidrocefalie, etc)
MÉCANISMES / TYPES DE DOULEUR

I. Excés de stimulation douloreuse = dl.

AIGUE (“NOCICEPTIVE”)

II. Anomalie dans la transmission de la

douleur par lésion du systeme nerveux =
dl. “NEUROPATHIQUE”
(la douleur neuropatique = maladie
dégenerative du systeme nerveux)
 TYPES DE DOULEUR
 La névralgie: douleur continue / en éclair
-lésion du nerf péripherique : dl. sur le
trajet du nerf (sciatique, intercostal, etc.)

 La causalgie:
-lésion du nerf + des fibres végétatifs:
sensation de brulure, accompagné de
troubles végétatifs (oedème et coloration
anormale des téguments).
 TYPES DE DOULEUR
 La douleur radiculaire (radiculalgie)
- lésion de la racine: dl dans le térritoire
des dermatomères: “en ceinture” au tronc,
en longueur aux membres
- fulgurantes / continues avec
paroxismes
- exacèrbés par l’ étirement des racines
et par l’exacerbation de la pression du LCR
(toux, effort…)
 TYPES DE DOULEUR

 La douleur cordonnale
- lésion des cordonnes posterieurs ou
laterales de la moelle
- sourde, mal delimitée, sur des
térritoires étendus
 TYPES DE DOULEUR
■ La douleur thalamique
- sur l’hemicorps contralatèral de la lésion
thalamique
- l’hyperpathie thalamique = douleur
+ importante composante affective négative
- associée avec tr. objectifs de sensibilité
- l'hyperalgésie = augmentation de
l'intensité de la perception du stimulus
nociceptif
 TYPES DE DOULEUR

■ La douleur viscèrale
- lesion des intero®  dl. projetée au
niveau du dermatome corresp. au viscère lesé

–Coeur: rétrosternale, cou et MS

–Estomac: épigastre
–Pancréas: paroi postérieure
–Cholique hépatique: irradiation omoplate
–Cholique néphrétique: irradiation OGE