INTERACŢIUNI MEDICAMENTE – ALIMENTE, ALCOOL, TUTUN

Carnea friptă pe carbuni („grătarul”) poate genera unele substanţe inductoare enzimatice,
capabile să favorizeze metabolizarea şi eliminarea din organism a medicamentelor
antiastmatice.
Alcoolul etilic inhibă activitatea penicilinelor (penicilina V, ampicilina, amoxicilina, oxacilina),
iar combinaţia alcool-sedative creste timpul de reacţie putând genera accidente de circulaţie,
de muncă.
Fumul de ţigară conţine o substanţă inductoare enzimatică numită benzpiren care poate
accelera metabolizarea aminofilinei că scăderea eficacităţii acesteia, fiind necesare doze
mai mari la fumători.
ELEMENTE DE FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ

Farmacotoxicologia este ramura farmacologiei care se ocupă cu studiul intoxicaţiilor

medicamentoase şi a reacţiilor adverse ale medicamentelor.
INTOXICAŢIILE ACUTE MEDICAMENTOASE
Intoxicaţiile acute medicamentoase reprezintă o stare patologică determinată de
administrarea accidentală sau intenţionată a unei doze mari de medicament, mult
superioare celei terapeutice. Intoxicaţiile cronice fac obiectul toxicomaniilor şi a
dopajului sportiv.
Intoxicaţiile acute medicamentoase ocupă un loc important în patologia umană. Printre
medicamentele incriminate curent în aceste intoxicaţii sunt benzodiazepinele,
barbituricele, antidepresivele, neurolepticele. Uneori apar intoxicaţii cu diverse
asociaţii medicamentoase de deprimante ale sistemului nervos central.
Tratamentul intoxicaţiilor acute constă în măsuri nespecifice, care urmăresc micşorarea
cantităţii de toxic din organism, tratament simptomatic şi susţinerea funcţiilor vitale,
respectiv măsuri specifice care constau în folosirea medicaţiei de tip antidot.
82
a) Măsurile nespecifice
1. Micşorarea cantităţii de toxic în organism se poate realiza prin următoarele mijloace:
- când toxicul a fost ingerat se recomandă provocarea vomei prin stimularea mecanică a peretelui
posterior al faringelui sau prin administrarea de substanţe emetizante: pulbere de ipeca, pulbere de
muştar în apă sau chiar ingestia de apă călduţă. CI: în cazul intoxicaţiilor cu substanţe caustice,
excitante centrale precum şi la comatoşi.
-se pot efectua spălături gastrice, justificate până la cel mult 7 ore de la ingestia toxicului. CI în
intoxicaţia cu caustice şi central-excitante. Se poate folosi şi cărbunele medicinal sau cărbunele
activat, care are proprietăţi adsorbante - „antidot universal”. Are o suprafaţă foarte mare, de cca 1000
mp/g, putând împiedica absorbţia digestivă a unui mare număr de substanţe cu excepţia fierului,
litiului, cianurilor, acizilor tari, bazelor puternice, solvenţilor organici şi agenţilor corozivi.
- se pot administra purgative saline (sulfat de magneziu sau sulfat de sodiu).
- pentru creşterea eliminării urinare a toxicului se administrează manitol sau perfuzie cu furosemid.
-pentru substanţele acide (aspirină, fenobarbital) eliminarea urinară poate creşte prin alcalinizarea
urinii cu bicarbonat de sodiu, iar pentru substanţele bazice (amfetamină) se acidifiază urina cu acid
ascorbic (vitamina C).
- în intoxicaţii masive se face dializă, iar uneori exsanghinotransfuzie.
83
 2. Susţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia) se face în servicii de terapie
intensivă prin ventilaţie mecanică, masaj cardiac extern, administrare de vasoactive
simpatomimetice, oxigenoterapie, cu monitorizarea unor parametri ai funcţiei circulatorii,
respiratorii şi a unor reflexe.

b.Măsurile specifice - constau în administrarea de antidoturi - substanţe capabile să

combată specific fenomenele toxice induse de unele medicamente. Ele pot acţiona prin
antagonism chimic, funcţional sau farmacologic.
Nalorfina sau naloxona în intoxicaţii cu morfină şi alte opioide care deprimă centrul
respirator.
Acetilcisteină în intoxicaţii cu paracetamol.

84
 REACŢIILE ADVERSE LA MEDICAMENTE

Reacţiile adverse provocate de medicamente sunt fenomene neplăcute, dăunătoare,

chiar periculoase, care apar la dozele uzuale de medicamente. Frecvenţa lor în condiţii
de spitalizare este de cca 15%. Bătrânii, copiii şi femeile însărcinate prezintă un risc mai
mare.

Principalele simptome se situează în ordinea descrescândă a frecvenţei la nivelul pielii,

tubului digestiv, sistemului nervos central, sângelui, aparatului circulator.

85
 TIPURI DE REACŢII ADVERSE

 REACŢII ADVERSE DE TIP TOXIC

REACŢII ADVERSE ASUPRA REPRODUCERII, DE
TIP MUTAGEN, CANCERIGEN
REACŢII ADVERSE DE TIP IDIOSINCRAZIC ŞI
INTOLERANŢA
 REACŢII ADVERSE DE TIP ALERGIC
 TOLERANŢA, TAHIFILAXIA, REZISTENŢA
 DEPENDENŢA
 DOPAJUL MEDICAMENTOS (DOPING)

86
 1.REACŢII ADVERSE DE TIP TOXIC
Sunt dependente de doză şi de proprietăţile farmacodinamice ale medicamentului.
Se manifestă prin tulburări funcţionale sau leziuni la nivelul diferitelor aparate şi sisteme.
Factorii care determină dozele uzuale de medicament să provoace fenomene toxice
depind de individ şi de medicament.
a) factorii legaţi de individ
-reactivitatea biologică individuală (prezintă risc indivizii hipersensibili, situaţi
în partea stângă a curbei lui Gauss);
- insuficienţa organelor de epurare (ficat, rinichi);
-anumite stări patologice de organ sau metabolice (ex. miocardul bolnav
sau hipopotasemia favorizează aritmiile);

87
 1.REACŢII ADVERSE DE TIP TOXIC

b) factori legaţi de medicament

- indicele terapeutic mic (ex. citostaticele, aminoglicozidele, digoxinul);
-folosirea nejustificată a unor căi de administrare cu risc toxic mare (ex. injectarea
intravenoasă a adrenalinei, aminofilinei);
- scheme de administrare inadecvate;
-anumite interacţiuni farmacologice (de ex. asocierea anticoagulante orale-aspirină
poate duce la hemoragii; asocierea antiinflamatoare nesteroidiene-glucocorticoizi prezintă
un risc marcat de a genera ulcer gastric.

88
 Exemple

-evenimente ischemice trombotice CV şi cerebrovasculare: coxibe (rofecoxib -

Vioxx retras de pe piaţă în 2004)
-agranulocitoză: metamizol
-ototoxicitate: la nivel cohlear: kanamicina, amikacina, diuretice de ansă; la nivel
vestibular: streptomicina, gentamicina, minociclina
- leziuni ale cartilajelor de creştere: ac.nalidixic, fluorochinolone

89
 II.A.REACŢIILE ADVERSE ASUPRA REPRODUCERII

Se referă la potenţialul farmacotoxicologic al unor medicamente în urma administrării

lor în cursul perioadei de graviditate.

În funcţie de diferitele stadii ale reproducerii şi dezvoltării fătului, medicamentele pot

influenţa:
- gametogeneza: aberaţii cromozomiale
-blastogeneza (săpt.1-3): se spune că în primele 2 săpt.acţionează legea tot sau
nimic, producând fie moartea zigotului, fie nici un efect, nascându-se un copil normal.
-embriogeneza (săpt.3-8): fie efect letal cu expulzia embrionului, fie efecte teratogene
(dismorfogene) adică malformaţii ale unor ţesuturi şi organe, până la monstruozităţi
incompatibile cu viaţa. În cursul embriogenezei există o sensibilitate maximă, deoarece
organele se află în faza critică de diferenţiere.

90
-fetogeneza (săpt. 9 - luna 9): medicamentele nu pot produce malformaţii (excepţie
pseudohermafroditism, encefalopatie, retard intrauterin). Agresiunea medicamentoasă este
de tip funcţional, respectiv de tip toxic similară cu efectele de tip toxic de la adult, corelându-
se cu doza şi cu durata expunerii.
-perioada prenatală şi obstetricală (travaliu): suferinţe ale fătului cu consecinţe grave sau
accidente obstetricale: naştere prematură, întârzierea travaliului, perturbarea funcţiilor la
nou-născut (închiderea prematură a canalului arterial, risc de sângerare neonatală),
afectarea toxică a nou-născutului prin supradozarea acută a unor substanţe folosite ca
analgezice obstetricale sau sindrom de abstinenţă la nou-născut după administarea
îndelungată în trim.III de psihotrope, benzodiazepine, morfinomimetice.

91
FDA a elaborat un sistem de clasificare a riscului utilizării medicamentelor în sarcină.
Medicamentele sunt împărţite în 5 categorii: A, B, C, D, X în care riscul potenţial
creşte progresiv.

Categoria A: Se pot utiliza fără restricţii în sarcină.

Categoria B: Se pot utiliza în sarcină.

Categoria C: Se pot utiliza în sarcină numai după analiza beneficiu-risc: riscul
pentru făt trebuie să fie mai mic decât beneficiul pentru mamă.

Categoria D: Prezintă contraindicaţie relativă.

Categoria X: Prezintă contraindicaţie absolută la femeia gravidă şi femeia fertilă

în partea a 2-a a ciclului.

92