FARMACOTOXICOLOGIA

ANTIMICOTICELOR

2014-2015
FARMACOTOXICOLOGIA ANTIMICOTICELOR
FARMACOTOXICOLOGIA Este ramura farmacologiei care studiaz
aspecte diverse legate de manifestri nedorite nocive rezultate n urma

administrrii medicamentelor i numite n general reacii adverse, dar i alte

aspecte legate de lipsa de reactivitate sau rspuns al organismului la
administrarea substanelor medicamentoase.
Organizaia Mondial a Sntii definete reaciile adverse ca reacii
nedorite, duntoare i care apar la doze terapeutice.
Desigur, pentru apariia reaciilor adverse sau a altor forme de manifestare
care fac obiectul de studiu al farmacotoxicologiei, exist anumii factori
favorizani, dintre care amintim:
-

polimedicaia;

administrarea de substane medicamentoase cu indicaii terapeutice

necunoscute;

diveri poluani (chimici, fizici etc.);

stri fiziologice particulare (sarcin, alptare, vrst naintat, copii de

vrst mic etc.);

complian deficitar;

ali factori (subnutriia, fumatul, consumul de alcool, droguri etc.).

n funcie de mecanismul incriminat n producerea lor, reaciile adverse pot fi

de mai multe tipuri, i anume:
-

reacii adverse produse ca efecte secundare ale unui efect farmacologic

de baz;

reacii adverse produse prin mecanism idiosincrazic;

reacii adverse produse prin mecanism imunologic (reacii alergice);

reacii adverse produse ca urmare a unei adaptri fiziologice, i anume

sensibilizare sau up regulation, i desensibilizare sau down regulation.

n continuare vom prezenta principalele manifestri nedorite sau neateptate

care fac obiectul de studiu al farmacotoxicologiei
Medicamentele antimicotice sunt o clasa de produse farmaceutice
directionate impotriva infectiilor antifungice ( cu ciuperci). Fungii sunt diferiti de
bacterii si virusuri fiind organisme eucariote care au cacarteristici mixte, de la
regnul animal si de la cel vegetal.

La om, cele mai frecvente micoze sunt cele ale tesuturilor superficialemicoza piciorului, a unghiilor, a pielii corpului si scalpului determinate de
derrmatofiti( tinea cruris, pedis, capitis, unguium). Comuna este si colonizarea
tractului digestiv sau a organelor genitale la femei, de catre specii de Candida, in
special dupa un tratament prelungit cu antibiotice. Infectiile sistemice, severe,
precum aspergiloza sau histoplasmoza sunt mai arare si afecteaza pacienti cu o
imunitate deficitara.
Medicamentele antimicotice functioneaza prin blocarea anumitor procese
vitale in celulele fungice-sinteza proteinelor, a ADN-ului sau a peretelui celular.
Unele substante antimicotice sunt fungicide (distrug microorganismul), iar altele
fungistatice (ii opresc cresterea si reproducerea).
Antifungice sunt mai frecvent utilizate sub forma de:

solutii topice, pentru tratamentul micozelor superficiale( creme ,

geluri, sampoane).

formule cu administrare orala, utile in unele infectii superficiale si in

infectii sistemice.

Unele preparate antifungice sunt disponibile fara reteta ( formulele topice) dar
este indicata consultarea unui medic inainte de a incepe tratamentului. Exista
micoze superficiale, aparent tipice care nu se vindeca doar cu tratamentul local si
necesita socierea unui agent antimicotic sistemic. Alegerea unui curs de
tratament fara a fi evaluat clinic si microbiologic poate duce la rezistenta
ciupercii la un anumit medicament, cu prelungirea simptomelor si dificultatii
ulterioare in eradicarea infectiei.

In functie de indicatiile lor si clasele chimice din care fac parte ,

medicamentele antifungice pot fi clasificate:

antimicotice sistemice ( administrate per os sau ultravenos)capsofungin, 5-flucitozina, amfotericna B;

antimicotice topice: micozonal, clotrimazol, acid benzoic, violet de

gentiana;

antimicotice sistematice pentru infectii superficiale( administrate per

os )-butenafina, corticofunvin.

Madicamentele antimicotice actioneaza blocand cai enzimati, de sinteza ,

crestere si reproducere a fungilor.
Tintele lor intracelulare difera dupa clasa farmaceutica.
Medicamentele antimicotice pot fi administrate in majoritate si pe cale
orala, dar parte dintre ele au o absortie gastro-intestinala nesafisfacatoare.
Voriconazolul se absoarbe in cantitate mai mare pe stomacul gol, pe cand
absortia intestinala a posaconazol e imbunatatita de o masa bogata in grasimi.
Griseofulvina si alimentele sunt si ele bine absorbite mai ales in prezenta
grasimilor.
In cazul infectiilor sistematice, este importanta distributia antimicoticelor la nivelul
intregului organism. Abilitatea de a traversa bariera hemato-encefalitica este
maxima in cazul substantelor active fluconazol, voriconazol, flucitozina. Totusi,
unele medicamente antimicotice( anfotericina B) sunt foarte eficiente in ciuda
concentratiei scazute la nivel cerebral, ceea ce sugereaza ca nivelele tisulare
sunt un factor productiv mai bun.
Antimicoticele folosite in tratamentul onicomicozei ating o concentratie eficienta
la 1/12 saptamani la nivelul unghiei si pot fi detectate la 2/3 luni dupa finalizarea
tratamentului.
Majoritatea antimicoticelor cu administrare sistemica sunt metabolizate
hepatic intr-un grad variabil. Unele azole nu pot fi eliminate fara a fi
metabolizatae in prealabil (itraconazol, posaconazol, voriconazol); majoritatea
produsilor de metabolism sunt substante inactive.
Eliminarea antifungicelor se realizeaza la nivel real cu exceptia
fluconazonului si a flucitozinei, nu este necesara ajustarea doze pentru pacienti
cu afectiuni renale.

Modalitati de administrare
Medicamentele antimicotice pot fi administrate pe cale orala:

topica( gel, crema, solutii apoase, aerosoli, ovule)

per os

intravenos
Indicatii

Indicatiile antimicoticelor sunt reprezentate de infectiile fungice. Clinic, acestea

pot fi:

superficiale-dermatofitoze

subcutanate-sporotricoza

sistemice-histoplasmoza

cu oportunisti- candidoza, aspergiloza

Contraindicatii

Este contraindicata utilizarea anumitor antifungice la pacientii care sufera de

actiuni hepatice, renale sau cardiovasculare. In cursul unui tratament cu
antifungice orale se recomanda evitarea alcoolului pentru a scadea riscul de
dezvoltare a insufientei hepatice.
Alergia la oricare dintre substantele active sau excipientii unui preparat antifungic
impun alegerea altui medicament. In cazul griseofulvinei, administrarea sa este
contraindicata din start de catre alergia la penicilina.
Sarcina si alaptarea
Datorita absortiei lor foarte limitate de la nivelul pielii, antimicoticele topice sunt in
general sigure pentru utilizarea n timpul sarcinii. Acest lucru este valabil si pentru
utilizarea inter-vaginala, clotrimazol fiind considerat sigur pentru tratamentul
candidozei in timpul sarcinii, in special dupa primul trimestru. Desi alte substante
active conditionate sub forma de ovule par a fi sigure, nu exista date suficiente
care sa demonstreze absenta unui risc.

Tratamentul cu antimicotice orale este necesar pentru a asigura sanatatea

mamei in cadrul infectiilor sistematice severe, dar poate fi recomandat si in cazul
infectiei vaginale. Datorita toxicitatii mai reduse decat alte antifungice, azolele
sunt medicamente de electie in cazul femeilor insarcinate.
Medicamentele contraindicate sunt: flucitozina, miconazol. Amfotericina B
administrata intravenos este antimicoticul de electie in infectiilesevere sau cu risc
vital dar necesita supraveghere atenta, datorita riscului crescut de efecte
secundare la mama.
Efecte adverse
Antifungicele topice pot determina reactii alergice care se manifesta prin prurit,
eritem, senzatii de arsura la locul aplicarii. In cazul administrarii intravaginale pot
aparea simptomele unei reactii alergice sau mai rar tulburari gastrointestinale
sau cefalee
Efectele adverse ale antifungicelor utilizate mai frecvent pentru administrare pe
cale orala sunt :
Azole:

hepatotoxicitate

greta, varsaturi, diaree, hipertensiune

fotosensibilitate cutanata, tulburari de vedete

Griseofulvin :

greata, varsaturi

eruptii cutanata

pentru barbati nu se recomanda conceperea unui copil in urmatoarele

6 luni dupa tratament

Amfotericina B este cel mai comun agent antimicotic cu administrare

intravenoasa. Efectele sale adverse pot fi:

tuburari digestive

febra, frisoane, dureri si contaractari musculare

eruptii cutanate

anemie

icter

bulburari de ritm cardiac

Bibliografie :

http://medicamente.romedic.ro/info/medicamentele-antimicotice
https://www.google.ro/webhp?
source=search_app&gws_rd=cr,ssl&ei=UxG4VJizLYO27galu4GQBQ#q=farmaco
toxicologia+antimicoticelor