Sunteți pe pagina 1din 19

MEDICATIA IN SARCINA

I. SOARTA MEDICAMENTELOR IN TIMPUL SARCINII

Actiunea drogurilor asupra fatului:


direct (intracelular producand deficite metabolice,
enzimatice, distrofii celulare)
indirect prin intermediul mamei, prin:
-efecte metabolice tulburari glicemice, anemie,
hipocalcemie, etc
-modificari placentare ocitocicele si
vasoconstrictoarele
I. SOARTA MEDICAMENTELOR IN TIMPUL SARCINII

Modificari fiziologice in sarcina: reducerea proteinelor


plasmatice transportoare, cresterea volumului de distributie,
metabolizare si clearence renal mai rapid.

Metabolizarea hepatica materna este mult redusa.

Ficatul fatului este capabil de reactii metabolice, mai ales


oxidari.

Unele medicamente sufera transformari in placenta, prin


echipamentul enzimatic propriu.

Prima conditie de actiune directa este traversarea placentei.


II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Unele medicamente au proprietati dismorfogene, adica in


anumite conditii provoaca malformatii congenitale.
Teratogen se refera la capacitatea de producere a unor
malformatii anatomice majore.
Este dificil de prognosticat farmacologic daca un medicament
va produce sau nu malformatii congenitale
Alte medicamente au actiuni toxice fetale, asemanatoare
adultului.
In general, capacitatea de a depasi placenta nu este un factor
determinant sau limitant pt toxicitatea fetala. Medicamentele
lipo-insolubile traverseaza totusi placenta daca sunt date in
doze mari pe perioade lungi de timp. Exceptie fac
medicamentele cu greutate moleculara mare.
II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Incidenta generala a malformatiilor congenitale majore


este aprox 2-3% din nasteri, iar a celor minore aprox
9%. Rolul jucat de medicamente in aparitia lor este
probabil mic.
II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Aprox 25% sunt datorate anomaliilor genice sau


cromozomiale si 10% au un factor de mediu identificat,
reprezentat uneori de medicamente. Restul de 65% nu au
cauza cunoscuta si se crede ca au origine multifactoriala, din
care fac parte si medicamentele.
Susceptibilitatea fetala la teratogeni externi este
determinata in principal de ereditatea poligenica. Asa se
explica de ce, chiar pentru substante cu risc major,
malformatiile nu apar constant (Thalidomida a produs
malformatii numai la 25% cazuri).
Alti factori care conditioneaza sensibilitatea embrionara la
substante potential teratogene sunt varsta mamei foarte
tanara, anii de dinaintea menopauzei, stari carentiale,
boli metabolice, stari toxice, HTA, colagenozele, etc
II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Agentii dismorfogeni:

-fizici (radiatiile X)
-biologici (virusuri, endotoxine)
-chimici (toxice industriale si agricole, medicamente)
II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Riscul dismorfogen al medicamentelor este probabil mic,


deoarece este redusa probabilitatea sumarii tuturor factorilor
cauzali si conditionanti pentru dismorfogeneza.

Rareori medicamentele produc anomalii specifice.


Malformatiile depind de organul care se dezvolta si de obicei nu
sunt diferite de malformatiile ce apar in absenta drogului.

Un singur medicament poate produce malformatii diferite si


diferite medicamente pot produce aceeasi malformatie
II. TERATOGENITATEA SI MEDICATIA

Testarea teratogenitatii medicamentelor la animale are importanta limitata


datorita diferentei de susceptibilitatea a speciilor. Aspirina si corticoizii sunt
teratogene pt anumite specii animale, dar nu s-a dovedit acelasi lucru la om.
Thalidomida nu a aratat nici o teratogenitate animala, desi a fost drogul cu
cea mare teratogenitate umana.

Interactiunea drog embriofat poate duce la:

-malformatii congenitale (sapt 2-10)


-anomalii in diferentierea tractului genital (luna III si mai tarziu)
-microcefalie si encefalopatii
-efecte toxice asemanatoare adultului
-reactii adverse la nou-nascut
-reactii alergice postpartum (alergie la penicilina la copii proveniti din
mame ce au primit penicilina in timpul sarcinii)
-reactii idiosincrazice (hemoliza la sulfamide, nitrifurantoin, acid nalidixic)
III. EFECTE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR IN
PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA

Efectul teratogen caracterizeaza anumite medicamente si este


conditionat de doza, de stadiul de dezvoltare al embrionului,
de particularitatile genetice ale acestuia, de starea fiziologica
sau patologica a mamei. Dozele mari si administrarea repetata
sunt mai periculoase.

Faza in care se gaseste procesul de reproducere are mare


importanta:

In faza premergatoare fecundatiei, actiunea directa asupra


gametilor poate avea drept consecinta mutatii genice sau
cromozomiale, diminuarea fertilitatii sau sterilitate.
III. EFECTE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR IN
PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA

In faza de viata tubara (prima saptamana dupa conceptie),


medicamentele potential nocive au un efect nul sau total: fie
embrionul moare, fie celulele afectate sunt inlocuite de celule
nediferentiate care au potential de dezvoltare normal.

Faza!!! trofoblastica sau embrionara (diferentierea


embrionului) sapt. 2-10 in care pot aparea efetele teratogene
(malformatii congenitale). Afectarile mari duc la avort.

Exista posibilitatea carcinogenezei in viata ulterioara,


consecutiv expunerii in utero la droguri, descrisa la animale,
dar fara certitudini la om.
IV. EFECTE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR IN
PARTEA A DOUA A SARCINII

Dupa trimestrul I medicamentele nu mai pot produce malformatii, dar pot


afecta cresterea si dezvoltarea functionala.

La nastere, capacitatea nou-nascutului de a metaboliza si excreta este


scazuta pt multe medicamente, acestea putand persista la nou-nascut si pot
produce efecte adverse daca sunt administrate putin inainte de nastere sau in
timul travaliului.

In timpul lunii III si mai tarziu pot fi generate anomalii in diferentierea


tractului genital.

SNC se dezvolta tot timpul sarcinii, iar agresiunile dupa primul trimestru
pot produce microcefalie si diferite tipuri de encefalopatie. Multe droguri,
nu numai psihotropele, dar si unele antihipertensive isi exercita efectul prin
alterarea activitatii neurotransmitatorilor si nu poate fi contestata
posibilitatea ca ele sa produca o alterare a dezvoltarii creierului.
ANTIBIOTICELE SI SARCINA
Categorii de antibiotice - S.U.A.:

A. Antibiotice la care nu s-a demonstrat risc fetal pe toata


durata sarcinii

B. Antibiotice la care studiile pe animale au demonstrat risc


malformativ sau efecte nedorite, dar neconfirmate la gravide

C. Antibiotice la care studiile pe animale au demonstrat un


risc, dar lipsesc studiile la om

D. Antibiotice la care exista dovezi certe de risc fetal, care pot


fi acceptate numai daca situatia materna o impune

E. Antibiotice cu risc fetal major, care se contraindica


Categorii de antibiotice - Franta:

I. Categoria gri = A si B = nu au risc fetal

II. Categoria roz = C si D = pun medicul in garda asupra


unui risc fetal potential

III. Categoria rosu = X = risc fetal major


Categorii de antibiotice - Suedia:

Aceleasi ca la americani, dar cu subimpartirea categoriei B in:

B1 = antibiotice cu studii toxicologice de efecte nedorite la


fat

B2 = Antibiotice cu studiitoxicologice incomplete sau


neadecvate

B3 = antibiotice cu toxicitate demonstrata la animale, dar nu


si la om
Antibioticele beta-lactamice (penicilinele, cefalosporinele),
eritromicina orala, colimicina se pot administra toata
perioada sarcinii si alaptarii.

Lincosamide : Clindamicina - categ. gri dar enterocolita


mucomembranoasa posibila
Aminoglicozide: pot fi adm cu rezerva, dar numai in trim II
Tetraciclinele, Cloramfenicolul, Sulfamidele absolut C.I.
Quinolone: se pot folosi in trim II, cu prudenta si in III
Antiseptice intestinale: DA
Antivirale, Antifungice : NU (antimicotice vaginale DA)
Antiparazitare: NU
Metronidazol oral: discutii, posibil in trim II, vaginal DA
MEDICAMENTE FOLOSITE IN SARCINA
ANTISPASTICE: DA
ANTIALGICE: DA. Intrapartum pot inhiba centri respiratori fetali.
ANTIDIABETICE ORALE: NU. Insulina da.
ANTITIROIDIENE: NU. Stimulente tirodiene da.
ANTIHIPERTENSIVE: hidralazina, antagonisti canale de calciu (Nifedipin), alfa-
metil-dopa (Dopegyt) DA. Cu prudenta beta-blocante. Clonidina, rezerpina NU.
DIURETICE: NU, doar in situatii de urgenta, ca eclampsia.
ANTIEMETICE: NU, MAI ALES IN TRIM I
ANTIHISTAMINICE: DA
CORTICOTERAPIA: DA, EVITAND TRIM I
VAGOLITICE: atropina DA
ANTICOAGULANTE ORALE: NU. Heparinele DA
Hipervitaminoza A = teratogena
Vaccinurile cu virus viu atenuat NU
ANTIIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE: CU PRUDENTA IN TRIM I, apoi
da, de evitat administrarea indelungata, mai ales in trim III
ANESTEZICE : NU IN TRIM I
ESTROGENI NU, PROGESTERON DA
TRANCHILIZANTE, SEDATIVE, HIPNOTICE, ANTICONVULSIVANTE:
- benzodiazepine (diazepam): da, dar nu in trim I
- barbiturice (fenobarbital): da