SISTEMUL DE GUVERNARE

Genere
Elemente componente
Organe active si pasive
Schema bloc a instalatiei
Actionarea instalatiei de guvernare

Universitatea Ovidius Constanta,FIMIM Asan Elvis,SEN III

Generalitati
• Pentru efectuarea navigatiei in conditii de siguranta, nava trebuie sa
fie manevrabila si sa aiba o buna stabilitate de drum.
• MANEVRABILITATEA – este proprietatea navei in miscare de a
efectua     schimbari rapide de directie cu ajutorul instalatiei de guvernare.
• STABILITATEA DE DRUM – este proprietatea navei in miscare de a se
mentine timp indelungat pe o anumita directie.
• GUVERNAREA – este calitatea navei de a se deplasa pe o anumita
traiectorie (dreapta, curba) impusa.
• Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt:
• -   mijloacele de guvernare folosite
• -   formele geometrice ale carenei (zona pupa)
• -   rapoartele intre dimensiunile principale (LCWL / B si B / T)
• -   numarul, pozitia si sensul de rotatie a propulsorului
• -   conditiile hidro-meteorologice in care se naviga (apa, aer, vant, valuri)
Generalitati
• Fiecare nava, cu exceptia barjelor purtate, trebuie sa aiba o instalatie de
guvernare robusta si sigura, care sa asigure manevrabilitatea si stabilitatea
de drum. Asemenea instalatii pot fi: carma cu profil hidrodinamic, instalatie
cu ajutaje orientabile si alte instalatii aprobate de catre Registrul Naval
Roman.
• Instalatia principala de guvernare trebuie sa asigure manevra de trecere a
carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 350 dintr-un bord la
350 in celalalt bord, cu nava la pescaj maxim si la viteza maxima de serviciu.
• In aceleasi conditii trebuie sa se asigure manevra de trecere a carmei sau a
ajutajului orientabil, complet imerse, de la 350 dintr-un bord la 350 in celalalt
bord intr-un timp care sa nu depaseasca 28 secunde. Instalatia auxiliara de
guvernare trebuie sa asigure manevra de trecere a carmei sau a ajutajului
orientabil, complet imerse de la 150 intr-un bord la 150 in celalalt bord intr-un
timp care sa nu depaseasca 60 secunde cu nava la pescajul maxim si la viteza
de mars maxima de serviciu sau la viteza de 7 Nd, in functie de valoarea care
este mai mare.
Elemente componente
• Instalatia de guvernare este compusa din:
• -carma
• -sistem de transmisie
• -Servomotor
• -timona
• Timona – este o roata din lemn sau din metal prevazuta cu cavile, cu
ajutorul carora se manevreaza. La navele mari, prevazute cu pilot
automat, pot fi inlocuite cu o maneta.
• Sistemul de transmisie – la servomotor poate fi mecanic, hidraulic
sau electric. Acesta face legatura dintre servomotor si comanda
(timona).
• Servomotoarele – sunt instalate la pupa navei, uneori in
compartimentul masini sau separat. De obicei navele mari au doua
servomotoare care pot lucra independent. Miscarea servomotorului
se transmit la eche, care este asezata in acelasi plan cu carma sau
perpendicular pe ea.
Elemente componente
• Trotele – la acest dispozitiv, trotele pleaca de la un tambur cate una din fiecare bord,
pana la eche, unde se leaga la un inel. In drum catre tambur si eche, trotele sunt trecute
prin raiuri de metal. Lungimea trotelor fiind constanta pentru ca si tensiunea sa fie
constanta, suma distantelor de la raiuri la capatul echei trebuie sa fie constanta, deci
capul echei ar trebui sa descrie o elipsa. Aceasta conditie nu o poate indeplini
dispozitivul decat in cazul cand s-ar consimtii la o inclinare exagerata a trotelor in raport
cu echea, iar elipsa descrisa ar fi foarte turtita.
• Lantul GALL – este asemanator cu trotele, dar miscarea servomotorului se transmite
unui lant GALL care misca caruciorul mobil.
• Tije – miscarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche.
Celelalte capete sunt legate printr-o traversa paralela cu echea, care primeste miscarea
servomotorului.
• Sistemul HARDFIELD – este asemanator cu cel precedent, dar miscarea servomotorului
se transmite printr-un surub fara sfarsit unei roti dintate pe al carui ax se gaseste o alta
roata dintata excentrica, care se angreneaza cu un sector de raza variabila (dintat). Raza
rotii excentrice si a sectorului sistemului este calculata astfel ca bratul de parghie care
actioneaza echea sa coincida cu unghiul de carma.
• Axiometrele – aparate asezate in timonerie si care indica unghiul de carma si
corespunde cu indicatorul din camera carmei.
• Carma – piesa de baza a instalatiei de guvernare, dispusa la pupa si cu ajutorul careia se
realizeaza efectiv mentinerea sau schimbarea directiei de deplasare a navei.
Mijloace de guvernare
• a)    Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de nave
• 1)    Instalatii principale de carma:
•

- carme clasice sau active amplasate inapoia sau (uneori) in fata

propulsoarelor navei (aceste instalatii sunt eficiente numai pe
timpul miscarii navei cu viteze suficient de mari).
Mijloace de guvernare
• 2)    Instalatii principale cu carma-propulsor (de propulsie
orientabila):
-elicele (propulsoarele) navei
avand atasate duze
orientabile care prin rotire
modifica directia jetului de
apa
-propulsoarele cu aripioare,
etc

• b)    Auxiliare: actiunea lor este independenta de functionarea

propulsoarelor propriu-zise; sunt utilizate la nave cu viteze mici sau
nule.
• 1) Instalatii auxiliare din carme active – de regula aceste instalatii
sunt cu elice in duza; sunt actionate electric sau electro-hidraulic.
Mijloace de guvernare
• 2)    Instalatii auxiliare de carma-propulsor:
• - tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de apa prin
functionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile), pompe cu paleti,
pompe centrifuge)
• - coloane rotitoare cu elice
• - propulsoare cu aripioare (VOITH – SCHNEIDER)
• Observatie: Instalatiile principale si auxiliare de carma-propulsor impreuna cu
instalatiile auxiliare din carmele active, sunt denumite MIJLOACE DE
GUVERNARE ACTIVA.
• 4. Carma
• Definitie: Apendicele amplasat in jetul de apa al propulsorului sau in siajul
carenei, avand forma de aripa profilata sau neprofilata hidro-dinamic, cu
posibilitati de rotire in jurul unei axe verticale si care asigura guvernarea navei
se numeste CARMA.
 Mijloace de guvernare

Partile componente ale carmei sunt: pana sau safranul carmei si axul carmei.
Pana – este construita dintr-un cadru metalic imbracat pe ambele parti cu tabla (partea
din apa se numeste safran) si creeaza forta hidrodinamica portanta.
Axul carmei – organul de rotire al penei carmei si de transmitere a fortei hidrodinamice
portante asupra navei. Intra in corpul navei printr-un orificiu (prevazut cu sistem de
etansare) numit etambreusi se continua in compartimentul carmei unde este fixat cu
doua tije ce sunt actionate de servomotoare.
Organe de guvernare activa
• Organele de guvernare activa realizeaza forta laterala necesara guvernarii,
prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special
pentru guvernare. Solutiile constructive cele mai întalnite sunt: sistem cu
carma activa,sistem cu jeturile transversale, sistem cu propulsor Voith -
Schneider. Sistemul de guvernare cu carma activa este un profil simetric fata
de coarda sa, înclinabil în jurul unui ax vertical, plasat în P.D al navei, în pupa
acesteia, profil la al carui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar
a carui împingere este orientabila odata cu safranul carmei.

Carma activa

• Unghiul de rotire poate ajunge până la aproape 30°.

Organe de guvernare activa

Forta de guvernare la carma activa

Momentul de giraţie în acest caz va fi dat de:

Mg=Mc+Ms
unde: Mc - momentul cârmei; Ms - momentul datorat forţei suplimentare de
guvernare .

Pentru situaţia când v=0:

Ceea ce arata ca in cazul cârmei active aceasta realizează momentul de giraţie nenul
indiferent de viteza navei. Sistemul de guvernare cu jeturi transversale este reprezentat de
instalaţiile care dispun de un tunel transversal plasat în extremităţile navei (sau numai în
prova) în care este montat un motor axial. Dacă viteza de circulaţie a apei prin tunel este v
= ct. iar debitul masic este:
Organe de guvernare activa

Conform legii impulsului, forţa reactivă a jetului hidraulic este:

Sistemul de guvernare cu jeturi transversale

Organe de guvernare activa
• Diferenţa de presiune dintre secţiunile de intrare şi ieşire din tunelul
transversal este tocmai presiunea dinamică a curentului:

asfel încât tracţiunea elicei este:

deci la tunelurile transversale drepte tracţiunea elicei este jumătate din forţa
reactivă a jetului. Momentul de giraţie al instalaţiei este:
unde l este distanţa de la centrul de greutate al navei la tunelul transversal
Organe de guvernare activa
• Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

Organe de guvernare activa
• Sisteme de guvernare-propulsie de tip POD/ AZIPOD
• Propulsoarele azimutale realizează împingere maximă în orice direcţie.
Indiferent de viteza navei această împingere îsi poate modifica direcţia
funcţie de necesităţile manevrării navei. Elicele propulsoarelor azimutale
nu funcţionează doar în curent axial, ci si în curent oblic, asigurând navei o
capacitate manevriera deosebita chiar si la viteze mici ale navei, acolo unde
sistemele clasice cu cârma au performante slabe.

Sisteme de guvernare-propulsie cu elice conta-rotative

Organe de guvernare activa
• Propulsor azimutal cu elice contra-rotative, îmbină două concepte: pe de o parte
conceptul elicelor contra-rotative, care împarte puterea de propulsie pe două
discuri active, iar pe de altă parte pe cel al sistemului azimutal, care asigură printre
altele manevrabilitatea navei. În cazul propulsoarelor azimutale retractabile,
avantajele oferite de reducerea de gabarit sunt suplimentate de împingere maximă
dezvoltată în orice directie, întrucat propulsorul are capacitatea de a se roti cu 360°.
Elicea amplasată într-o duză Kort, poate fi retrasă într-un tunel amplasat în corpul
navei, propulsorul acţionând ca un propulsor transversal - Bowthruster.
Organe de guvernare activa
• Sisteme de guvernare-propulsie de tip POD şi AZIPOD: 1 - partea
submersă a sistemului POD; 2 - răcitor de aer; 3 - ventilatoare de aer; 4 -
motor hidraulic; 5- unitate de putere; 6 - răcirea sistemului hidraulic; 7-
corpul navei.
• Sistemul de propulsie de tip AZIPOD (Azimuthing Podded Drive),a lărgit
gama de puteri utilizate. Acest concept presupune montarea unui motor
electric într-un corp hidrodinamic (bulb “pod”) plasat sub navă. Energia
electrică produsă la bordul navei este transferată motorului electric de curent
alternativ care transmite direct momentul de rotaţie propulsorului de tip elice.
Organe de guvernare pasiva
• Forţa laterală necesară guvernării navei pentru traiectoria dorită se
realizează cu ajutorul organelor de guvernare. În funcţie de modul de
obţinere a acestor forţe, se deosebesc două tipuri de organe de guvernare:
organe de guvernare pasivă, organe de guvernare activă. Organele de
guvernare pasivă realizează forţa laterală necesară guvernării, folosind
curentul de apă antrenat de navă în deplasare. Cele mai reprezentative
sunt instalaţiile de guvernare, care utilizează ca organ de lucru cârma.
Rotirea acesteia în raport cu bordul creează o asimetrie a scurgerii în jurul
corpului care va duce la mişcarea pupei.
Organe de guvernare pasiva
• Tipuri de cârme: a- cârmă necompensată; b- cârmă compensată; c- cârmă semi-
compensată; d, e- cârmă semi-compensată (suspendatâ).
• Cârma este organul clasic de guvernare, simplu constructiv şi uşor manevrat. La
alegerea cârmei trebuie să se ţină cont de: destinaţia navei şi de forma extremităţii pupa
a navei. După poziţia axului cârmei acestea pot fi: cârme necompensate, la care pana
cârmei este amplasată în pupa axului cârmei (se utilizează la ambarcaţiuni, unele nave
fluviale şi spărgătoare de gheaţă); cârme semicompensate, la care axul cârmei este situat
la o distanţă de muchia de atac cuprinsă între ½ din grosimea profilului si ¼ din
lungimea lui (se folosesc la navele mari cu 2 sau 4 arbori); cârme compensate, care
constituie cel mai răspândit tip de cârmă, al căror ax se află la o distanţă de muchia de
atac egală cu ¼ pâna la 1/3 din lungimea profilului. După poziţia modul de susţinere:
cârme susţinute de lagăre sus şi jos; cârme semisuspendate, care au un lagăr sus şi altul
aproximativ la mijlocul înălţimii cârmei; cârme suspendate, care au un lagăr sus. După
forma profilului: cârme plate, formate dintr-o singură tablă sau din două table
consolidate cu nervuri orizontale - se folosesc foarte rar şi numai la ambarcaţiuni sau
nave mici destinate navigaţiei interioare; cârme hidrodinamice - la aceste tipuri
secţiunile orizontale prin cârmă au forma unor profiluri hidrodinamice simetrice - se
folosesc la toate navele maritime moderne.
Organe de guvernare pasiva
• Forţele care acţionează asupra penei cârmei
• Se consideră o cârmă cu un profil hidrodinamic, izolată de navă şi complet
scufundată, care se deplasează cu viteza v faţă de apă. Când cârma este
înclinată cu unghiul de bandă , scurgerea fluidului pe cele două feţe ale
cârmei se face cu viteze diferite şi deci se produc presiuni diferite pe feţele
cârmei. Din această cauză asupra cârmei va acţiona o forţă P care este
rezultanta presiunilor pe cele două feţe ale cârmei, forţă care este aplicată
în punctul O numit centru de presiune. Forţa P se descompune în: Py -
portanţa profilului; Px - rezistenţa la înaintare a profilului; sau Pn -
componenta normală; Pt - componenta tangenţială.

Astfel se determina:
Organe de guvernare pasiva

Forţele care acţionează asupra penei cârmei

iar momentul faţă de axul cârmei este :
În expresiile de mai sus ρ este densitatea apei iar vr este viteza cu care curentul de apă întâlneşte
cârma.
Organe de guvernare pasiva
• Un alt ansamblu de elemente utilizate în instalaţia de guvernare ca organ de
guvernare pasiv îl reprezintă sistemul de cârme speciale; folosit la navele cu viteză
şi pescaje mici cu cerinţe de manevrabilitate mari. Acest sistem utilizează efectul
jetului dat de elicele proprii şi se montează la navele cu una sau două elice. Sistemul
constă în montarea unor cârme care dirijează fluxul curentului de apă, flux ce poate
fi dirijat până la un unghi apropiat de 90°. Tot pentru utilizarea jetului creat de elice
se pot folosi duzele, care pot fi cu sau fără stabilizator, stabilizatorul fiind cel care
măreşte devierea jetului de apă şi realizează forţe de împingere mari pentru pescaje
mici.

Sistemul pasiv de guvernare cu cârme speciale

Schematizarea instalatiei de
guvernare
• Instalaţiile de guvernare din dotarea navelor au rolul de a asigura respectarea
drumului impus navei prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire
care acţionează simultan cu forţa axiala de propulsie, fig.3.1.14. O instalaţiile de
guvernare este formata dintr-un element de comanda (timona), o transmisie de
comanda, o maşina de forţa si unul sau mai multe elemente de execuţie-organele
de guvernare (cârmele). Condiţiile generale impuse instalaţiei de guvernare sunt:

-sa asigure forţa laterala necesara giratiei navei si sa menţină valoarea ei pana
la următoarea comanda;
-valoarea forţei laterale trebuie sa fie obţinuta intr-un anumit timp impus;
la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de
execuţie(unghiul de cârma);
-in transmisia de forţa trebuie prevăzuta posibilitatea limitării forţei laterale
pentru a nu distruge organele transmisiei;
-sa aibă siguranţa mare de funcţionare realizata si prin existenta actionarii de
avarie.
Schematizarea instalatiei de
guvernare

Functionarea complexului sistem de propulsie - sistem de guvernare

Schema bloc a instalaţiei de guvernare

După modul de executare a comenzii date de la timonă, instalaţiile de guvernare se pot
realiza cu comandă în circuit deschis sau cu legătură inversă. În fig. 1 este prezentată
schema bloc a unei instalaţii de guvernare în circuit deschis. Instalaţia este formată din
următoarele elemente: 1 - timona de comandă; 2 - transmisia de comandă; 3 - maşina de
cârmă; 4 - transmisia de forţă, 5 - element de execuţie; 6 - transmisia de control.
Schematizarea instalatiei de
guvernare

Fig 1
Fig 2
Timonierul poate comanda doar intrarea în funcţiune a maşinii de cârma 3
urmărind la axiometrul 7 unghiul de bandare al cârmei. Când aceasta a
realizat unghiul dorit, timonierul trebuie să anuleze comanda dată iniţial,
oprind funcţionarea maşinii de cârmă.
Necesitatea urmăririi permanente a axiometrului micşorează eficienţa
conducerii instalaţiei de guvernare, timonierului reducându-i-se mult
posibilităţile de a urmării evoluţia navei în giraţie. În fig.2 este prezentată
schema bloc a instalaţiei de guvernare cu comandă în circuit închis,
formată din: 1 - timona de comandă; 2 - elementul comparator; 3 - maşina
de cârmă; 4 - organul de execuţie; 5 - transmisia de comandă; 6 - transmisia
de forţă; 7 - legătura
Schematizarea instalatiei de guvernare
• inversă; 8 - transmisia de control; 9 - axiometrul. Prin transmisia de comandă 5, care
poate fi mecanică, hidraulică sau electrică, timonierul comandă unghiul de bandare.
Prin rotirea timonei la unghiul dorit, această mărime de intrare α, este păstrată în
forma ei iniţială sau este transformată într-o altă mărime mecanică, electrică, sau
hidraulică cu care va opera elementul comparator 2. La acelaşi element comparator
este racordată şi legătura inversă 7, care transmite informaţia de poziţie a unghiului
de bandare a cârmei, care constituie mărimea de ieşire αe, pe care legătura inversă
trebuie să o furnizeze într-o formă de energie de aceeaşi natură pentru a putea
calcula diferenţa α i - α e. Elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii
spre maşina de cârmă 3 atât timp cât αi - α e ≈ 0, anulând-o atunci când s-a ajuns la
α i - α e = 0. Cârma se opreşte la unghiul de bandare comandat α i fără intervenţia
suplimentară a timonierului. Instalaţia de guvernare cu comandă în circuit deschis
se utilizează ca mijloc principal pentru ambarcaţiuni şi nave fără instalaţie de
propulsie.
Schematizarea instalatiei de guvernare
• Schema maşinii de cârmă cu hidromotor liniar
• Aceste maşini de cârmă sunt realizate cu ajutorul unor perechi de hidromotoare
liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţionează asupra echei de cârma
prin intermediul unor pietre de culisa, figura 3

Fig. 3 Maşina de cârmă cu hidromotor liniar

Schematizarea instalatiei de guvernare
• Elementele componente ale maşinii de cârmă sunt: 1 - piston; 2 - cilindru; 3 - eche; 4
- piatra de culisă; 5 - pompa cu debit variabil; 6 - electromotor de acţionare; 7 - bara
de comandă; 8 - cârma; 9 - conducte hidrostatice; 10 - bara legăturii inverse; 11 - tija
de comandă a pompei; c - element de comandă.
• Schema maşinii de cârmă cu servomotor oscilant
• În compunerea maşinilor de cârma cu hidromotor oscilant intra un hidromotor cu
2...4 perechi de paleţi rigizi, încastraţi pe rotor şi stator, fig. 4

Fig 4
Schematizarea instalatiei de guvernare
• Fig. 4,Maşina de cârma cu servomotor oscilant şi cu debit variabil
• 1 - hidromotor oscilant; 2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3 - pompa
liniara de reacţie;4- pompa liniara a transmisiei de comandă;5 - transmisie mecanică de
comandă cu cremalieră; 6 - hidromotor liniar al transmisiei de comandă; 7 – timona.
Schema de principiu a instalaţiei de guvernare cu hidromotor oscilant cu pompă cu
debit variabil este prezentată în figura 3.1.18. Circuitul de comandă este format din
elementele: timonă 7, roata dinţată şi cremaliera de comandă 5, hidromotorul de
comandă al pompei 4. Acţionând asupra timonei 7 mişcarea unghiulară se transmite la
roata dinţată , ce acţionează cremaliera 5, legată direct cu pistonaşele 4. Pistonaşele 4
ridică presiunea în una din ramurile de comandă şi realizează excentricitatea pompei cu
debit variabil 2. În acest caz pompa cu debit variabil 2 debitează ulei în una din ramurile
de forţă producând presiune pe o parte a paleţilor rotorului ce este solidar cu axul
cârmei, iar din cealaltă parte aspiră pompa şi în acest fel acţionează echea şi cârma,
echea acţionând asupra pistonaşelor de reacţie 3. Pistonaşele de reacţie prin deplasare
creează presiune şi reduc excentricitatea pompei, astfel că popa nu mai debitează şi
maşina de cârmă se opreşte, cârma rămânând bandată. Pentru bandarea cârmei în
celălalt sens este suficient să rotim timona în celălalt sens şi procesul se repetă dar pe
alte circuite.
Actionarea instalatiei de guvernare
• Structura instalației de guvernare este prezentata in fig.5

Fig. 5 Structura instalației de guvernare: 1-

transmisia masinii de cârmă; 2- dispozitiv de cuplare a
axului inferior cu pana cârmei; 3- pana cârmei; 4- axul
cârmei. In functie de mărimea momentului Max,
necesar la arborele cârmei, actionarea instalatiilor de
guvernare poate fi manuala, elctromecanica sau
electrohidraulica. Instalația de guvernare cu actionare
manuala (IGAM) Este caracterizata de lipsa transmisiei
de comanda si a masinii de cârma. Intre timona si
carma exista doar o transmisie de forta, care poate fi
mecanica, prin trote, lanturi sau elemente rigide
(parghii si tije) sau hidrostatica cu hidromotor actionat
direct de la timona. Datorita simplitatii sale, aceasta
actionare este utilizata si ca sistem de avarie pentru
guvernarea navelor mari.
Actionarea instalatiei de guvernare
• Instalația de guvernare cu actionare electromecanica (IGAEM)
• In cazul acestei variante se folosesc electromotoare de curent continuu sau
alternative. Raportul total de transmisie al instalatiei este i=2000…4000. Datorita
maselor si gabaritelor mai reduse, simplitatii constructive si exploatarii mai facile
este preferata actionarea in curent alternativ.

Fig 6 Masina de cârmă cu actionare

electromecanică: 1- acționare manuală (acționare
de avarie); 2- echea; 3- transmie cu roată dințată; 4-
sector dințat conducător; 5 - motor electric; 6 - arc; 7
- axul cârmei; 8 - pana cârmei; 9, 10 - transmie melc-
roată melcată. Transmisiile de comanda sunt
electrice, iar legatura inversa se realizeaza cu
traductoare unghiulare electrice-selsine. La capete
de cursa sunt dotate cu limitatori electrici, care
actioneaza cu (2° …3°) inaintea celor mecanice,
intrerupand alimentarea electromotorului de
actionare. Transmisiile de forta ale acestor instalatii
sunt mecanice, cu arbori, parghii sau roti dintate.
Fig 6
Actionarea instalatiei de
guvernarea
Instalatia de guvernare cu actionare electrohidrostatica (IGAEH)
Fig.7 Masina de cârmă cu
actionare
electrohidraulică a -
schema de actionare
hidraulica a masinii de
carma cu telemotor; b -
motorul hidraulic (cilindru
hidraulic); 1 - conexiunea
la rețeaua de la bord; 2 -
cablu de conectare; 3 -
tanc de rezerva (pentru
agentul hidraulic); 4-
pompa volumica; 5 - 6 -
sistem indicator; 7 -
receptor telemotor; 8 -
electromotor; 9- motor
hidraulic; 10 - axul cârmei;
Fig 7 11- axiometru.
Actionarea instalatiei de guvernare
• Are avantajele instalatiilor electrice: simplitatea constructiva, gabarit redus, se
automatizeaza usor si spre deosebire de instalatiile electrice, nu au statii automate
pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza silentios, transmit
momente mult mai mari (500…2500 kNm) decat instalatiile electrice (10…400 kNm)
Actionarea hidrostatica a instalatiei se realizeaza cu: hidromotoare liniare, orizontale
sau vertical; hidromotoare oscilante. In schema de actionare se utilizeaza pompe
hidrostatice cu pistonase axiale sau radiale, cu debit variabil, antrenate de
electromotoare de curent alternativ. Conditii impuse masinii de carma. Puterea si
momentul de actionare al masinii de carma Masina de carma are rolul de a realiza
momentul necesar de actionare a carmei conform comenzilor primite de la timona.
Masina de carma trebuie sa satisfaca cerintele:
• - pornirea masinii de carma sa se faca cu ajutorul timonei indiferent de pozitia carmei
• - sa fie reversibila pentru a permite deplasarea carmei in ambele borduri
• - carma sa se roteasca in acelasi sens cu timona
• - la oprirea timonei sa se opreasca masina carmei si implicit deplasarea carmei
• - in pozitiile extreme masina de carma sa se opreasca imediat
• - masina de carma sa poata fi comandata din mai multe locuri, sa functioneze silentios si
sa aiba siguranta mare in functionare.

• Momentul la arborele masinii de carma, Mm, este:

Actionarea instalatiei de guvernare
• unde: i este raportul de transmitere intre arborele carmei si arborele masinii de
carma;Ωeste randamentul total al transmisiei. Stiind ca:

Puterea necesară la arborele carmei, Nax este:

BIBLIOGRAFIE
• 1. ABB, 2010. The CRP Azipod Propulsion Concept. www.abb.com/marine. ABB Process Industries Management Ltd.
• 2. Amorăriţei, M., 2002. Tendinţe actuale în propulsia navelor moderne. Performanţe ale sistemelor de propulsive tip Pod’s si
Azipod. Universitatea Transilvania din Brasov. Catedra Design de Produs si Robotica. Simpozionul national cu participare
international PRoiectarea ASIstata de Calculator, PRASIC'02. Vol. I - Mecanisme si Tribologie, 7-8 Noiembrie, Brasov,
România. ISBN 973-635-064-9.
• 3. Fedyaevsky, K. and Sobolev, G., 1964. Control and Stability in Ship Design. State Union Shipbuilding, Leningrad.
• 4. House, D.J., 2004. Seamanship Techniques 3rd Edition for: Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre House,
Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4.
• 5. Ioniţă, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaţii navale de bord, Construcţie şi exploatare. Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.
• 6. McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP,
Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6.
• 7. Perez, T., 2005. Ship Motion Control. Course Keeping and Roll Stabilisation using Rudders and Fins. ISBN 1-85233-959-4.
Springer Verlag, 1st ed. 2005
• 8. Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre House, Jordan Hill,
Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996.
• 9. Tupper, E.C., 2004. Introduction to Naval Architecture: Formerly Muckle's Naval Architecture. Fourth Edition. Elsevier,
London, 2004.
• 10. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/INSTALATIA-DE-GUVERNARE81319.php