Conceptul

de timp
A R E A L I Z AT : G A D I B A D I A N A
E L E VA G R U P E I 3 8 ,
S P E C I A L I T AT E A T U R I S M
Cuprins:
1. Conceptul de timp
2. Personalitatea V. Woolf
3. Activitatea literară și opera ,, Jurnalul unei scriitoare"
4. Concluzie.
 Conceptul de timp
Timpul în spaţiul artei woolfiene nu mai este un simplu clişeu, o desfăşurare liniară dintr-un punct spre altul, ci, aidoma vieţii umane,
este o forţă ce nu poate fi stăpânită, este trecerea, la care se adaugă intensitatea urmelor pe care le trasează în spaţiul conştiinţei
ajungând până la forme obsesionale. Cel mai elocvent exemplu ni-l oferă în romanul Doamna Dolloway repetarea, la intervale relativ
egale, a secvenţei : „Cercurile de plumb se topeau în aer”. Laitmotivul apare de fiecare dată când orologiul Big Ben marchează
irevocabil şi cu intonaţie gravă curgerea timpului.

Obsesia timpului este o constantă ce nu poate fi neglijată în analiza romanului de introspecţie woolfian. În Doamna Dalloway Virginia
Woolf găseşte o soluţie ingenioasă în ceea ce priveşte reprezentarea timpului, creând ceea ce s-ar putea numi timpul comprimat, prin
imaginea unei zile din iunie sau prin anumite zile reînviate de memoria afectivă, fără însă a fi localizate precis, pentru a sfârşi cu esenţa
timpului, clipa, cuvânt cheie care trimite la Proust.

Timpul, spre exemplu, este marcat de ritmul egal şi grav al orologiului Big Ben care domină întreaga masă spaţială şi temporală a
Londrei. Timpul înseamnă ruptură ordonată a libertăţii de a fi a insului care rătăceşte în spaţiu, creându-şi iluzia unei coerenţe a vieţii.
Suntem într-o zi, nu se precizează care, din luna iunie. Este singurul reper al situării calendaristice, în afară de cel al orelor anunţate
regulat. Totul ţine de aparenţă pentru că acţiunile nu sunt ordonate cronologic, timpul interior al fiecărei fiinţe fiind diferit de cel
marcat de masivul orologiu.
Personalitatea Virginia Woolf
Virginia Woolf (nume original Adeline Virginia Stephen, n. 25 ianuarie 1882, Londra - d. 28 martie 1941)
a fost o scriitoare engleză, eseistă, feministă, editoare și scriitoare de povești, cunoscută drept una dintre
figurile moderniste literare de frunte ale secolului al XX-lea.

În perioada interbelică, Virginia Woolf a fost o personalitate marcantă în societatea literară din Londra și
membru al Grupului Bloomsbury. Operele ei cele mai renumite includ Doamna Dalloway(1925), Spre far
(1927), Orlando (1928) și eseul de dimensiunea unei cărți A Room of One's Own (1929), cu faimosul său
dicton: „O femeie trebuie să dispună de bani și de o cameră separată, dacă vrea să scrie ficțiune”.
Activitatea literară și opera ,, Jurnalul unei
scriitoare"
Virginia Woolf a început să scrie ca profesionist în 1905, inițial pentru Times Literary Supplement, cu un articol
despre Haworth, casa familiei Brontë. Primul ei roman, The Voyage Out, a fost publicat în 1915 de către
tipografia fratelui ei vitreg, Gerald Duckworth and Company Ltd. Acest roman a fost inițial numit Melymbrosia,
dar Woolf a schimbat titlul în repetate rânduri. Versiunea anterioară a romanului a fost reconstruită de către
Louise DeSalvo și acum este accesibilă publicului larg cu titlul plănuit. DeSalvo susține că multe din schimbările
pe care Woolf le-a făcut în text se datorează schimbărilor din viața ei. Woolf a continuat să publice romane și
eseuri cu un caracter intelectual, bucurându-se de succes atât din partea criticilor cât și a publicului. Multe
dintre operele ei au fost publicate pe bani proprii la Hogarth Press. Ea a fost considerată ca fiind una din cele
mai mari romanciere a secolului al XX-lea și unul dintre cei mai însemnați moderniști.
Cartea reprezintă un ghid neprețuit de îndrumare prin mintea și sufletul Virginiei Woolf, pus la punct
de către soțul ei, Leonard Woolf (care semnează și prefața), prin selecția unor fragmente semnificative
din jurnalele pe care le-a ținut timp de 27 de ani. Acesta a ales însemnări despre ce făcea și ce gândea
scriitoarea, despre oamenii cu care se întâlnea – adesea, importanți scriitori contemporani, dar, mai
ales, despre cărțile ei. Aflăm partea nevăzută a creației sale, gândurile ce îi însoțeau lucrările pe măsură
ce erau scrise, precum și zbaterile neîncetate ale autoarei față în față cu critica la care erau supuse. În
plus, vom citi și minunate fragmente de opinii personale legate de lecturile sale. O analiză completă a
solului din care a luat naștere opera nemuritoare a acestei scriitoare, care continuă să fie atât de
actuală.
Concluzie
In concluzie pot spune ca pe parcursul vieții, Woolf a fost bolnavă de schimbări bruște și periodice deși
această instabilitate a afectat deseori viața ei socială, activitatea ei literară a continuat cu mici pauze
până la suicidul ei. Prin operele sale isi exprima toate sentimentele traite din viata sa “Aflăm partea
nevăzută a creației sale, gândurile ce îi însoțeau lucrările pe măsură ce erau scrise, precum și zbaterile
neîncetate ale autoarei față în față cu critica la care erau supuse.”
Your best quote that reflects your
approach… “It’s one small step for
man, one giant leap for mankind.”

- NEIL ARMSTRONG