SPRIJINUL FAMILIILOR

ÎN PERIOADA DE DOLIU
ȘEF LUCRARI DR SABINA ANTONIU
 OBIECTIVELE CURSULUI

• Definirea doliului, a pierderilor, a suferințelor cauzate de

pierderi a îndurerării și a jelirii în particular
• Cunoașterea modurilor de reacție la pierderea unei ființe
apropiate
• Cunoașterea și prevenirea doliului patologic
• Evaluarea și consilierea persoanelor îndoliate
• Recunoașerea și prevenirea burnout-ului profesional
 DEFINIȚII
• Doliu: pierderea unei persoane apropiate
• Pierderea: dispariția unei ființe, obiect, rol, calitate etc
• Suferința/îndurerare: reacție emoțională la o pierdere
semnificativă, manifestată ca o stare de durere fizică, psihică
• Ritualurile de înmormântare și de comemorare: ritualuri și
obiceiuri culturale care urmează decesului
• Jelirea: mod de manifestare a suferinței cauzate de pierderea
unei ființei apropiate
 DOLIUL

• Semnificație influențată de diferiți factori cum ar fi:

• Vârstă
• Sex
• Apartenență etnică, valori culturale
• Nivel de educație și socioeconomică
 TIPURI DE PIERDERI

•o Fizice: energie (fatigabilitate), mobilitate,

părți ale corpului
• o Psihosociale: autonomia financiară,
partenerul/ființă apropiată, stilul de viață, locul de
muncă, sentimentul de control al propriei vieți
• o Spirituale: iluzia de nemurire, iluzia
controlului, pierderea speranței în viitor
 TIPURI DE SUFERINȚĂ

• Anticipatorie: proces subconștient care poate fi declanșat de

aflarea unor vești proaste( de exemplu aflarea faptului că persoana
apropiată e în stare terminală)
• Pregătește persoana pentru viitorul doliu si reduce riscul de doliu patologic
• Suferință normală(necomplicată): un proces dinamic pervaziv si
individualizat de adaptare la pierdere
• După o perioada de suferinta psihoemotionala, apare redresarea spontana
• Suferință ilegală(ex dupa amanta): care nu poate fi împărtașită
public,
• Suferință patologică(doliu patologic), suferință nerezolvată,
 STADIILE DOLIULUI NORMAL
• Doliul normal: apare la aproximativ 95% din
persoanele îndoliate și primele semne de redresare
încep la 8-10 săptămâni de la decesul persoanei
apropiate

• Stadiul inițial: durează până la 15 săptămâni de la deces și este caracterizat

de sentimente de șoc și de neincredere

• Stadiul intermediar: durează până la 1 an de la deces și este caracterizat

de sentimente de singurătate, de vinovăție

• Stadiul de vindecare: începe în al doilea an și se manifestă prin tendința de

reintegrare socială
 DOLIUL PATOLOGIC

• Tipuri de doliu patologic

• Cronic: suferință constantă cu simptome exagerate
• Inhibat: absența simptomelor de suferință
• Tardiv: emoțiile de suferință se manifestă tardiv
• Factori de risc de doliu patologic: deces neașteptat, deces
prin sinucidere, avort spontan sau nou nascut mort, persoane
total dependente de suport multivalent al persoanei decedate,
afecțiuni psihiatrice preexistente, deces al soției sau copilului,
orfani
 FORME DE MANIFESTARE ALE
DOLIULUI PATOLOGIC
• Manifestări fizice
• Manifestări psihologice (cognitiv-emoționale)
• Manifestări psihologice comportamentale
• Unele manifestări pot apare izolat si de obicei dispar rapid si
spontan(dupa aprox 2 luni) pe parcursul doliului normal
MANIFESTĂRI FIZICE ALE SUFERINȚEI

• Manifestări neurologice-vegetative: cefalee, amețeală, senzație

de epuizare, crampe musculare
• Reducerea libidoului
• Anorexie
• Insomnie
• Dispnee
• Tremurături
• Frisoane
• Creșterea sensibilității la zgomot
• Sentimente de presiune sau de golire
 MANIFESTĂRI COGNITIV-
EMOȚIONALE
• Cognitive • Emoționale
• Sentiment de • Anxietate
depersonalizare • Furie
• Incapacitate de • Sentiment de vinovăție
concentrare, confuzie • Sentiment de neajutorare
• Idealizarea decedatului • Șoc
• Halucinații vizuale, • Autoînvinuire
auditive, olfactive,tactile
 MANIFESTĂRI COMPORTAMENTALE

• Scăderea capacității de muncă

• Plins
• Tendință de retragere
• Evitarea lucrurilor care amintesc de decedat
• Sau din contra, cautarea acestora
• Hiperreactivitate
• Schimbări de relații
 MODALITĂȚI DE EVALUARE A
SUFERINȚEI PERSOANELOR
ÎNDOLIATE
• Evaluarea persoanelor îndoliate este necesară pentru a preveni
sau interveni asupra autoneglijării cauzate de preocuparea
dominantă pentru persoana decedată
• Examen fizic general și detecția eventualelor simptome, mai ales a celor
nou apărute
• Evaluarea status-ului nutrițional
• Evaluarea somnului
• Evaluarea capacității de a-și îndeplini rolurile pe care le au în familie și la
locul de muncă
• Detecția unor modificări datorate decesului și a dificultăților aferente
• Evaluarea sprijinului social
 INTERVENȚII DE COUNSELING
PENTRU PERSOANELE ÎNDOLIATE (I)
• Semne de alarmă a necesității aplicării acestora
• Diagnosticarea depresiei
• Suferință profundă și prelungită
• Reacție de suferință extremă
• Comportament autodistructiv
• Consum de alcool/droguri crescut sau initial dar in cantitati mari
• Afirmă lipsa de sprijin psihosocial
• Are antecedente psihiatrice
• Ignorarea celorlați datorită preocupării pentru decedat
 INTERVENȚII DE COUNSELING PENTRU
ASISTAREA SUFERINȚEI PERSOANELE
ÎNDOLIATE (II)
• Se recunoaște faptul că suferința persoanei îndoliate nu este un
fenomen patologic ci doar un proces normal care este trăit în mod
individual
• Se pot efectua cu ajutorul diferitelor înstrumente sau tehnici:
• Ascultarea persoanei indoliate
• Scrierea unei scrisori către decedat, discuție imaginară cu decedatul lângă
scaunul gol al acestuia
• Joc de rol cu o persoana care “intra in pielea decedatului”
• Defularea: sa plinga, apoi sa faca o baie calda si sa bea un pahar cu lapte, sa
strige in locuri izolate sau acasa unde ferestrele sunt inchise
• Analiza schimbarilor de rol cauzate de decesul fiintei apropiate
• Barometrul normalitatii: asigurarea persoanei indoliate ca trece printr-o
experienta normala
METODE DE SUPORT COMUNITAR AL
PERSOANELOR ÎNDOLIATE( NON-
PROFESIONALE)
• Grupuri de sprijin(ex al vaduvelor, prietenul la nevoie se
cunoaste etc)
• Furnizarea de suport nutrițional
• Sprijin informal acordat de persoane care au trecut prin aceeași
experiență
• O persoana care stie sa asculte
• Exercițiu fizic
• Participarea la ritualuri culturale si religioase (grup de
rugaciune)
MINYAN
 METODE DE SUPORT COMUNITAR AL
PERSOANELOR
ÎNDOLIATE(PROFESIONALE)
• Asistență religioasa
• Nursing
• Suport psihologic specializat
• Grupuri de sprijin profesionale
• Organizarea serviciilor de inhumare/comemorare de catre
hospice
• Dirijarea către un club de mentinere a starii de sanatate
 INTERVENȚII DE NURSING ÎN
SPRIJINUL FAMILIILOR ÎNDOLIATE
• Au drept scop reducerea riscului de doliu patologic și trecerea mai
ușoară prin experiența pierderii treptate a persoanei iubite (starea
terminală, deces)
• Au la baza conceptul de adaptare a familiei la “fading away” al
pacientului și presupun cunoașterea dimensiunilor FA
• Tipuri de intervenții majore:
• menținerea speranței familiei că starea de confort a pacientului va fi
menținută până la deces
• Implicarea activă a familiei în îngrijirile acordate pacientului
• Informarea faimiliei
• Comunicare deschisă
 IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN
FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(I)

• La prima internare într-un serivicu de îngrijiri paliative

• Se pregătește aparținătorul pentru rolul de susținător principal al persoanei
bolnave
• Explicarea tipurilor de servicii de ingrijiri paliative ce pot if accesate
• Instruirea aparținătorului asupra modului in care poate asista pacientul care
dezvolta diferite simptome, probleme psihosociale
• Informații despre deces și asistarea doliului
 IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN
FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(II)

• Situație de deces iminent

• Informează familia asupra acestuia
• Asigurarea pregătirii psihologice și sociale a familiei pentru deces
• Instruirea familiei pentru recunoașterea semnelor de deces preactiv/activ
• Alegerea locului de deces
• Furnizează informații practice privind funeraliile
• Evaluarea riscului de dezechilibre emoționale la membrii familiei
 IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN
FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(III)

• În momentul decesului:
• Evaluarea gradului de stress emoțional produs de deces și susținerea
specifică a membrilor familiei
• Evaluarea dificultăților de orice natura cauzate de deces
• Evaluarea reacțiilor de suferință la pierdere (de doliu in acest caz) și
implementarea unor intervenții specifice daca este necesar
• Asigurarea unor intervenții de suport profesionale pentru membrii
familiei decedatului care manifestă semne severe de stress
psihoemoțional
 IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN
FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(IV)

• La 12 săptămâni de la deces:
• Detecția existenței insomniei, gradului de suport social, reinsertia la locul de
muncă
• Detecția exacerbărilor afecțiunilor preexistente
• Detecția oricăror modificări apărute
• Persistența semnelor de suferință de doliu : semn de alarmă că sunt necesare
intervenții specializate
 IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN
FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(V)

• La aproximativ 6 luni de la deces

• Evaluarea membrilor familiei are ca scop identificarea celor la risc de
doliu complicat/patologic/cronic
• SEMNE DE ALARMA: frustrari, suferință profundă față de decedat,
preocupare patologică pentru acesta
• La aproximativ 12 luni de la deces
 METODE DE SUPORT PENTRU
PERSONALUL DE ÎNGRIJIRI
PALIATIVE
• Au ca scop prevenirea sau tratarea burnout-ului profesional

• Burnout profesional/ocupațional:
• Sindrom care apare la persoanele normale și se manifestă prin senzație
de epuizare, de lipsă de motivare, entuziasm față de activitatea profesională
• Are drept consecinta reducerea eficientei actului medical
• Se poate întâlni la toate categoriile de personal din îngrijirile paliative
• Cauze: satisfacție profesională redusă, erori medicale, necesitatea de a trata de
obicei boli grave, vindecări/ameliorari lente sau absente, satisfactia
terapeutica redusa a pacientilor
BURNOUT VERSUS FATIGABILITATEA
DE COMPASIUNE
• Burnout: apare datorită • Fatigabilitatea de
complexității calitative compasiune: apare ca
și cantitative a urmare a stabilirii unei
serviciilor medicale relații
acordate

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 STADII ALE BURNOUT-ULUI
PROFESIONAL
• Stadiul I: Obsesie în a-și demonstra abilitățile
profesionale(sentiment de perfecționism)Muncă mai multă
(implicare anormal de profundă) Autoneglijarea necesităților
emoționale fizice
• Stadiul II: alterarea relațiilor intercolegiale prin agresivitate și
întreținerea unor relații conflictuale negarea existenței unor
situații de urgență
• Stadiu III: izolarea socială la locul de muncă apoi inafara lui,
abuz de alcool, iritabilitate, sentimente de vină, modificări
comportamentale, senzație de gol interior,depresie
Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 FATIGABILITATEA DE COMPASIUNE

• Alterare emoțională care apare la cadre medicale ce se implică

foarte mult în asistența pacientilor
• Este o forma de sindrom de stress posttraumatic
• Poate determina persoana sa abandoneze specialitatea pe care o practica
• Poate evolua în trei faze: hiperactivitate, evitare, ginduri/vise neplacute

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 FACTORI DE RISC DE BURNOUT

• Lipsa unui partener de viață

• Persoanele foarte motivate

• Persoane care au investit mult in propria profesie

• Persoanele rigide, refractare la schimbări de conduită și

practică profesională
Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
METODE DE PREVENIRE A BURNOUT-
ULUI PROFESIONAL
• Asigurarea stării de bine
fizic
• Relațiile personale
• Relațiile profesionale
• Variații ale activității
clinice
• Hobby-uri
• Cunoașterea propriilor
limite
Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
• Discuții cu cei din jur
• Espectative realiste
• Elemente de
transcedentalitate
• Detașare de locul de
muncă
• Glume
• Pasiunea pentru locul de
muncă
• Reamintirea pacienților
memorabili
 STAREA DE BINE FIZIC

• Activitate fizica
• Nutriție adecvata
• Asigurarea stării personale de sănătate
• Respectarea pauzelor

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 ASIGURAREA RELAȚIILOR
PERSONALE
• Membrii familiei
• Soț/soție
• Parteneri de viață
• Prieteni

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 RELAȚII PROFESIONALE

• Asigurarea unui mod de lucru bazat pe sprijin reciproc in

cadrul unei echipe multidisciplinare
• Stabilirea unor relații de colegialitate sau prietenie cu colegii de
la locul de muncă

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 VARIAȚIA ACTIVITĂȚILOR CLINICE

• Activități clinice variate

• Activități medicale variate: practică, cercetare, activitate
didactică
• Activități de educare medicală continuă
• Tipuri diferite de activitate practică: spital+ambulator

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
CUNOAȘTERE A PROPRIILOR LIMITE

• Sinceritatea față de tine insuți

• Stabilirea limitelor dintre muncă și relaxare
• Autoiertarea
• Programarea activităților
• Asigurarea echilibrului și a cumpătării

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 ELEMENTE DE
TRANSCEDENTALITATE
• Meditații
• Spiritualitate
• Contemplare
• Relaxare
• Servicii religioase si rugăciuni individuale
• Deconectare in natura

Dr Mervyn Koh
Dept of Palliative Medicine
Tan Tock Seng Hospital
 CONCLUZII
• Este necesară cunoașterea doliului normal și patologic
• Susținerea familiei peri și post-deces sunt esențiale în
reducerea riscului de doliu patologic
• Intervențiile de suport familial pot fi adaptate in funcție de
traiectoria bolii și este indicat să fie menținute până la
aproximativ 12 luni după deces
• Burnout-ul profesional și fatigabilitatea de compasiune
trebuie recunoscute și prevenite la personalul medical care
lucrează în domeniul de îngrijiri paliative