Tehnici de lectură critică

Victoria Vasilica, director executiv ABRM

E-mail: secretariatabrm@gmail.com
Tipologia lecturii/După ritmul parcurgerii
• Lectura lentă, silențioasă, de profunzime;
• Lectura rapidă;
 După modul de desfășurare a lecturii
• Lecturile critice- ajută pe cel care citește să înteleagă în profunzime
materialul, nu doar o întelegere de suprafață;
• Lecturile paralele- evidențiaza asemănările existente între textele
parcurse;
• Lectura explicative - vizeaza definirea ideilor principale dintr-un text citit
• Lectura problematizata- se referă la întrebări sau situațiile-problema care
apar intre informațiile deținute de cititor și cele din text.
 După scopul lecturii
• Lectura de suprafață - pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra
textului ce urmeaza sa fie citit;
• Lectura de informare: cititorul are expectanța de a gasi informații noi în
material;
• Lectura de înțelegere: când e vorba despre un text mai dificil de înteles;
• Lectura pentru învățare- când se dorește memorarea unui conținut;
• Lectura pentru distractie si divertisment;
 Modalități de citire
• Citirea în cor;
• Citirea în perechi (doi câte doi);
• Citirea ecou (un actant citeste-ecoul este un grup /alt grup/un at
actant);
• Citirea alternativă (propoziție cu voce tare și urmatoarea în gând);
• Citirea întarziată(actantul citește în gând și apoi cu voce tare)
 Tehnica Re-quest
tehnică de lectură și înțelegere
• Textul se citeşte în perechi. După lectura unui pasaj un formabil oferă
întrebări celuilalt. Partenerul trebuie să răspundă la întrebările puse şi
ambii să cadă de acord că răspunsul este corect. O atenţie mare trebuie să
se acorde aici modului de formulare a întrebărilor. Întrebările trebuie să
ceară informaţii despre ideea principală, să clarifice detalii, să facă
deducţii, să rezume cele citite etc.
Tehnica 3-2-1 se folosește pentru înțelegerea
unui text necunoscut, se lucrează în grupuri
• 3 cuvinte
• 2 idei
• 1 concluzie
 Metoda predării reciproce

• Numărul elevilor din grupuri poate fi de la patru până la şapte;

• Fiecare dintre ei având la îndemână acelaşi text, împărţit în fragmente;
• Fiecare are un rol bine definit:
• Rezumatorul – cel care face un scurt rezumat al textului citit, expune ceea ce este important;
Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a
reacționat aşa?, ce înseamnă?);
• Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu, să încerce să răspundă întrebărilor grupului
și să discute termenii necunoscuți;
• Prezicătorul – cel care îşi va imagina, în colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.
 Metoda cadranelor
Scrieți 3 însușiri întâlnite la personajul Selectați expresiile artistice din text
principal, apoi în dreptul fiecărui cuvânt
scrieți opusul său

Selectați 5 adjective Reprezentați mesajul textului analizagt printr-un

desen
Știu/Vreau să știu/Am învățat
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
 Lectura Guri-Urechi
GURI URECHI
Lungimea fragmentelor de citit numărul întrebărilor
Complexitatea fragmentelor Nivelul de înțelegere a textului
Timpul de pregătire a lecturii
 Metoda Frisco
Se vor forma doua echipe :
1. Echipa de investigatie (10-15 participanți )care vor raspunde unui
chestionar pe marginea textului ;
2.Echipa de concluzionare (5-6 participanți, care comenteaza critic intrebarile
echipei de investigatie si propune rezolvari obisnuite), revenindu-le apoi
sarcina de a juca anumite roluri :
 Metoda Frisco
C= conservatorul/traditionalistul -apreciaza E=exuberantul -emite idei originale, imposibil
meritul solutiilor vechi,prezinta de aplicat in practica, asigurand astfel o
neajunsurile fara a elimina posibile atmosfera creativa-imaginativa;
imbunatatiri;

P= pesimistul -neaga posibilitatea oricarei O= optimistul-critica pozitia pesimistului si

imbunatatiri a solutiilor originale; sustine, in mod realist, solutiile propuse de
exuberant.
 Metoda Sinelg
√. Informații + Informații noi - Informații contrazise ? Informații confuze
confirmate de text de text care merită a fi
cercetate
Metoda jurnalului
dublu