ORIENTĂRI ACTUALE

ÎN ANTROPOLOGIA CULTURALĂ

ANTROPOLOGIA ŞI DREPTURILE OMULUI

Marin Constantin
Institutul de Antropologie
„Francisc Rainer”
al Academiei Române
 AD FONTES... REFERINŢE ISTORICE ÎN
PROBLEMATICA DREPTURILOR OMULUI
DECLARATIA UNIVERSALA A
DECLARAȚIA DREPTURILOR
OMULUI ȘI ALE CETĂȚEANULUI
(26 August 1789)
ART. I: „Oamenii se nasc și rămân
liberi și egali în drepturi” [...]
ART. II: Aceste drepturi [naturale
și inalienabile ale omului ] sunt
libertatea, proprietatea, dreptul
la siguranță și la rezistență la
opresiune. [...]
ART. III: Principiul oricărei
suveranități rezidă în principal în
națiune [...]
ART. IV: [...] dreptul fiecărui om
nu are limite, cu excepția acelora
care asigură celorlalți membri ai
societății exercitarea acelorași
drepturi. Aceste limite pot fi
determinate numai prin lege.
ART. VI: Legea este o expresie a
voinței generale [...]
ART. IX: Orice om este presupus
nevinovat, până în momentul în
care a fost declarat vinovat [...]
ART. XI: Comunicarea liberă a
gândurilor și opiniilor este unul
din drepturile cele mai de preț ale
omului [...].
ART. XVII: Proprietatea fiind un
drept inviolabil și sacru, nimeni
nu poate fi privat de ea [...]
DREPTURILOR OMULUI CONVENTIA-CADRU pentru
(10 Decembrie 1948) protectia minoritatilor nationale DECLARAŢIA
ART. 1: Toate fiintele umane se nasc (CONSILIUL EUROPEI, ASOCIAŢIEI
1 Februarie. 1995) AMERICANE DE
libere si egale in demnitate si in drepturi. ART. 1: Protectia minoritatilor ANTROPOLOGIE
Ele sunt inzestrate cu ratiune si nationale si a drepturilor si ASUPRA
constiinta si trebuie sa se comporte unele libertatilor persoanelor apartinind DREPTURILOR
fata de altele in spiritul fraternitatii. acestora face parte OMULUI (1999)
ART. 2: Fiecare om se poate prevala de integranta din protectia - drepturile omului
internationala a drepturilor sunt înţelese în sens
toate drepturile si libertatile proclamate in omului [...] cultural, social,
prezenta declaratie fara nici un fel de ART. 3 :1. Orice persoana apartinind lingvistic, psihologic
deosebire ca, de pilda, deosebirea de unei minoritati nationale are dreptul şi biologic
rasa, culoare, sex, limba, religie [...] sa aleaga liber daca sa fie tratata - cunoaşterea
ART. 7: Toti oamenii sunt egali in fata sau nu ca atare [...] antropologică atestă
ART. 4 :1. [...] dreptul la universalitatea
legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la egalitate in fata legii si la egala capacităţii cultural
o egala protectie a legii. protectie a legii. [...] orice umane;
ART. 13: 1. Orice persoana are dreptul de discriminare bazata pe - susţinerea egalităţii
a circula in mod liber si de a-si alege apartenenta la o minoritate tuturor culturilor,
resedinta in interiorul granitelor unui stat; nationala este interzisa. [...] societăţilor şi
ART. 7: [...] respectarea drepturilor persoanelor în
2. Orice persoana are dreptul de a parasi fiecarei persoane apartinind unei împlinirea propriilor
orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in minoritati nationale la libertatea de identităţi şi existenţe
tara sa. intrunire pasnica si la libertatea de sociale;
 ART. 15: Orice persoana are dreptul la o asociere, la libertatea de expresie si - promovarea şi
cetatenie. [...] la libertatea de gandire, constiinta protejarea
si religie. antropologică a
 ART. 16: 1. Cu incepere de la implinirea ART. 8 : [...] dreptul de a-si dreptului tututor
varstei legale, barbatul si femeia, fara manifesta religia sau credinta sa si oamenilor şi
nici o restrictie in ce priveste rasa, dreptul de a infiinta institutii, popoarelor în a-şi
nationalitatea sau religia, au dreptul de organizatii si asociatii religioase. împlini umanitatea;
a se casatori si de a intemeia o familie. ART. 10 1. [...] dreptul de a folosi - respectarea
liber [...] limba sa minoritara [...] diferenţelor dintre
[...] 3. Familia constituie elementul oameni, mai degrabă
natural, si fundamental al societatii si decât uniformitatea
are dreptul la ocrotire din partea societatii legală de tradiţie
si a statului. occidentală. [...]
 ETNOCENTRISM ŞI RELATIVISM CULTURAL
- În contrast radical cu anvergura evoluţionistă a „civilizaţiei”
- ETNOCENTRISM: distincţia dintre „we-group / in- euro-americane, noţiunea de cultură [E. B. Tylor, 1871]) va nutri
group” şi „others-group / out-groups” (W. G. Sumner perspectiva teoretică, metodologică şi etică a relativismului
1906 apud R. A. Le Vine, D.T. Campell, 1972), cu cultural: [ca antropologi] „nu avem dreptul să blamăm”
trăsături ca „exclusivism, centralitate de grup, unicitate superstiţiile sau modul de viaţă al altor populaţii, din moment
culturală, superioritate”, simţul „valorii” şi ce „civilizaţia este relativă” [F. Boas, 1883](D. Perusek, 2007;
„sacralităţii” în memoria culturală a unei etnii, cu Th. H. Johnson 2007).
negarea acestor calităţi pentru alte comunităţi etnice) RELATIVISMUL CULTURAL: „judecăţi bazate pe
(A. Smith 1986); vechiul „etnocentrism etnic” experienţă, o experienţă înţeleasă de fiecare ins în termenii
(interpretatio graeca et romana, „esenţial cultural şi propriei sale enculturaţii”, cu „evaluări relative la contextul
religios, rareori biologic”) a fost înlocuit printr-un cultural din care ele apar” şi cu însăşi definiţia a ceea ce este
„continuum” ideologic, aplicat lumii ne-occidentale, „normal” sau „anormal” în relaţie cu un „cadru cultural de
de la „naţionalism şi naţionalism rasial”, la „rasism referinţă” (M. Herskovitz, 2004); atitudinea relativistă este
naţionalist şi rasism” (A. Smith 1979). În retrospectivă asimilată cu „adeziunea convinsă la canoanele obiectivităţii în
istorică, etnicismul a fost asimilat unui „etnocentrism studierea altor culturi” (Th. H. Johnson, 2007), iar regândirea
activ”, la nivelul
Accepţiunea mişcărilor colective
etnocentrismului de rezistenţă
ca „favoritism” sau etnică, anumitor transpuneri occidentale ale unor tradiţii non-europene
restaurare teritorială
„prejudecată” în cadrulsau
saugenealogică, reintegrare socială
în favoarea grupului, Condamnarea
(de pildă,relativismului
extazul mistic cultural
desemnatcadrept
„fascism contemporan”
„nevroză”) deşi
previne pur
şi revitalizare
printr-o culturală
„predispoziţie (A. Smith,
universală 1986). ce
înnăscută” „politicieni ai identităţii” ca Maryam Namazie (apud D. Perusek 2007),
simplu „distorsiunea realităţii culturale” (M. Herskovitz, 2004).
suplineşte absenţa normelor sociale puternice şi sau reducerea sa la un „discurs despre toleranţă” (Azar Nafisi apud
instituţiilor, nu exclude rolul cooperării dintre Johnson 2007) ajung să denatureze conceptul antropologic într-un
grupuri, îndeobşte în contexte sociale „austere” (R. „relativism moral” fără legătură cu practica etnografică şi cu „ştiinţa
A. Hammond, R. Axelrod 2006). Desvoltarea omului”; relativismul cultural nu are de ce să fie, sau să nu fie,
cooperării intraetnice şi a „părtinirii” de grup nu „cuvenit” în termeni de „morală” sau „toleranţă” (întrucât „cuviinţa”
conduce astfel cu necesitate la ostilitate interetnică implică o judecată), iar o asemenea „metodă de descoperire”
Comportamentul
(J. M. Rabbie 1982, 1992 etnocentric nu 2001).
apud E. Cashdan antropologică creează o „nouă şi diferită înţelegere a moralităţii”, fapt
echivalează neapărat cu xenofobia, ce poate oferi „o mai largă înţelegere a cultural
standardelor
Relativismul în universale de
în condiţiile în care violenţa este comportament uman” (Th. H. Johnson (la
2007)
antropologie fel ca noţiunea
manifestă – prin competiţia pentru
de cultură) afirmă o
resurse – atât între grupurile etnice,
„dimensiune critică” faţă de
cât şi înăuntrul acestora; ca atare,
judecăţile de valoare (pretinse
absenţa unei corelaţii absolute între
ca fiind „relativiste” sau „etice”)
loialitatea etnică şi ostilitatea faţă de
despre „drepturile omului” din
străini „încurajează perspectivele
lumea contemporană (D. Perusek
convieţuirii paşnice în statele
 TEORETIZAREA ANTROPOLOGICĂ A
DREPTURILOR OMULUI
... ANUMITE ASPECTE ... ŞI UN ANGAJAMENT
CÂTEVA PRECIZĂRI METODOLOGICE
TERMINOLOGICE ŞI ANTROPOLOGIC
- paradoxul dintre un principiu
CONCEPTUALE... - diversitatea populaţiilor creşte
universal şi aplicarea sa practică probabilitatea supravieţuirii
- antropologii preferă să vorbească mai (Declaraţia universală a
mult despre „valori”, „coduri”, speciei;
drepturilor omului, ca set de - dreptul transmiterii
„îndatoriri”, „obligaţii”, „practici”, principii morale şi juridice care
„moralităţi” sau „credinţe”, decât despre culturale, fundamental, ca şi
se aplică tuturor fiinţelor umane cel al transmiterii genetice;
„drepturi” (Jennifer Schirmer et al. indiferent de vârsta, sexul, - admiterea discriminatorie a
1988) religia, naţionalitatea versus
- ca antiteză a cutumelor, drepturile indivizilor talentaţi în alte
aplicabilitatea lor în circumstanţe culturii dovedeşte că
omului preced şi transcend acţiunile. istorice şi culturale specifice
(Jennifer Schirmer 1988) indivizii sunt cei care
(Harri Englund (2016); internalizează şi transmit
- „drepturile omului”, în plan - fieldwork-ul etnografic în
internaţional; „drepturile civile”: în cultura (Clifford Barnett
angajarea unei problematici 1988)
cadru naţional (Thomas Weaver relevate de teren faţă de - definiţia drepturilor omului
1988) hegemonia instrumentalismului
- „macrologicile” drepturilor omului ca restrângeri morale sau
legal (de pildă, în protejarea legale asupra puterii de stat,
(etatistă [cetăţenia], hegemonică subiecţilor cercetării de
[interventiile militare],UN
naturalistă impune obligaţia de apărare
instrumentalizarea conceptelor
PROGRAM DISCIPLINAR-ANTROPOLOGIC AL „DREPTURILOR a populaţiilor marginale şi
[drepturile prisonierilor], antropologice,
OMULUI”? precum cultura)
supranaţională- antropologia
[programele de vulnerabile la puterea
(Annelise
drepturilor omului poate releva mai Riles
puţin 2006)
o subdisciplină, şi mai degrabăstatului
o (Jennifer Schirmer
“desvoltare”], transnaţională - etica relativistă nu trebuie să
dezbatere continuă despre concepte antropologice majore precum justiţie, datorie, obligaţie
[corporatiile, ONG-urile], et al. 1988)
etc. (Harri populistă
Englund (2016) inhibe părerile antropologilor
[fundamentalismele religioase])
- un evantai despre contexte
larg de dezbateri în cadrul antropologiei locale
despre (Cliffordcare stau la baza
problemele
(Richard A. Falk 1980 apud Barnettculturală
drepturilor contemporane ale omului: dinamica 1988) a drepturilor omului ca regim
Theodore E. Downing 1988)
transnaţional, relaţia dintre drepturile omului şi practicile etice „locale”, obligaţiile etice ale
cercetătorilor care studiază procesele de drepturi ale omului în rândul populaţiilor în pericol,
relaţia dintre practicile drepturilor omului şi consolidarea regimurilor politice şi juridice
liberale şi neoliberale post-1989, etc.; teoria etică drept practică socială; aici, drepturile
omului relevă nişte „normativităţi situate” (Mark Goodale 2006)
 PRACTICA ANTROPOLOGICĂ ASUPRA
DREPTURILOR OMULUI
COMUNITATEA ADMINISTRATĂ
- tip de comunitate ce nu-şi exercită deplin auto-controlul, în
raport cu autoritatea statului;
- Israeli Moshvei Olim: sate de imigranţi evrei, create după 1948,
cu lipsa unei experienţe a cooperării acestora, ce duce la
transformarea rolului Agenţiei de Stat de Imigraţie în stăpân
funciar şi supraveghetor;
- Reservaţiile de Amerindieni: sub administrare civilă şi militară
de stat, cu subordonarea consiliilor tribale, ca o formă de neo-
colonialism
- Centrele de Relocaţie ale Japonezilor din SUA: selectarea
arbitrară şi mutarea forţată a indivizilor, în comunităţi stabilite de
guvern
- trăsăturile comunităţii administrate: credinţa că o atare formă de
comunitate ar representa un „stadiu intermediar” către
autonomie; de fapt, doar o „cooptare formală” a comunităţii
administrate; preconizarea unor programe de educaţie şi
PROGRAM PHARE (U.E.) DE
pregătire prin care poziţiile de conducere să fie încredinţată
ÎMBUNĂTĂŢIRE
membrilor acesteor INFRACŢIONALITĂŢII
PREVENIREA
ROMILOR
comunităţi, spre a genera JUVENILE
ideea că
„autoritatea înseamnă responsabilitate.” (Gilbert
- Primăria din Botoşani abordează problema preveniriiKushner 1988)
infracţionalităţii juvenile, după principiul „a preveni este mai
bine decât a trata”; lucrând îndeaproape cu asistenţii sociali şi
partenerii romi, primăria a dezvoltat un plan de acţiune pentru
ameliorarea accesului la servicii a cetăţenilor de etnie romă,
pentru prevenirea abandonului şcolar şi creşterea
promovabilităţii şcolare a romilor.
- Într-o primă fază, au fost organizate ateliere de lucru pe
problematica delincvenţei pentru tineri deţinuţi şi a fost furnizat
sprijin familiilor acestora.
- În şcoli, au fost organizate dezbateri cu 50 de copii romi,
MUNCITORII IMIGRANTI „INVIZIBILI”
- „categoria” muncitorilor neînregistraţi (cetăţeni „ai
lumii”, nu ai unei anumite ţări);
- cazul muncitorilor mexicani de la graniţa cu SUA,
folosiţi pentru că acceptă salarii mici; condiţii de
trai insalubre, speranţă redusă de viaţă, mortalitate
infantilă, fără asistenţă medicală; abuzurile poliţiei
de frontieră şi ale angajatorilor ajung să pericliteze
relaţiile din cele două state;
- 1983-1986: SUA iau măsuri pentru ameliorarea
condiţiei acestor muncitori, însă introducerea de
cărţi de identificare are un caracter discriminatoriu;
- recomandarea legalizării prezenţei acestor
muncitori şi a drepturilor acestora; „invizibilitatea”
lor duce la perpetuarea sărăciei la generaţia
următoare. (Thomas Weaver 1988)
A SITUAŢIEI
(2002)* LEGALITATE ŞI DREPTURI
- O problemă importantă cu care se confruntă romii
este obţinerea actelor: certificate de naştere, cărţi de
identitate, acte de proprietate, etc.
- Primăria din Giarmata (judeţul Timiş) a căutat să
ajute pe cei 250 de membri ai comunităţii locale de
romi în procurarea unor asemenea documente,
necesare integrării lor sociale. Aproximativ 80 de romi
au fost înregistraţi în vederea eliberării actelor de
identitate.
- Cele mai delicate probleme au vizat obţinerea actelor
de proprietate pentru clădirile construite fără
*Rupert Wolfe Murray 2002
 ELEMENTE DE NORMATIVITATE
TRADIŢIONALĂ: PROVERBE ÎN ANTITEZĂ
Examinând proverbul ca pe un „fapt cultural”, Gheorghiţă Geană pune în lumină (2000) „virtuţile retorice” ale
acestuia. Astfel, „relaţia cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată şi sentenţioasă, asigură deopotrivă
proverbului o „putere de convingere” şi un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit şi ca „instrument
de investigaţie socio-culturală” în studiul etnografic al filosofiei populare. Paramiologia relevă astfel o formă
„concentrată” şi „practică” a filosofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un
„caracter mixt, psiho-filosofic” (Gheorghiţă Geană 1987).
Omul, bun sau rău, e aşa din Omul se naşte într-un fel, şi Neam cu neam trage la ham. Cu cei de-un neam să mânci şi
naştere. lumea-l schimbă. să bei, treburi mari să n-ai cu ei!
[ART. I 1948: Toate fiintele umane [Art. 7 1995: [...] respectarea
[ART. I 1789 „Oamenii se nasc și rămân se nasc libere si egale in drepturilor fiecarei persoane la
liberi și egali în drepturi” ] demnitate si in drepturi] libertatea de asociere]

Omul vrednic se cunoaşte după
viţă, ca pomul după sămânţă.
[ART. 3 1995: Orice persoana
apartinand unei minoritati nationale
are dreptul sa aleaga liber daca sa fie
tratata sau nu ca atare]
Capul plecat, sabia nu-l taie!
[ART. IX 1789: Orice om este presupus
nevinovat, până în momentul în care a
fost declarat vinovat]
Ce e frumos, place la toată
lumea.
Degeaba ai noroc dacă nu ştii ce
să faci cu el.
[Art. 4 1789: : [...] dreptul fiecărui om
nu are limite]
Pomul se cunoaşte după
roade, iar omul după fapte.
Dreptatea nu se câştigă cu
capul plecat.
Nu e frumos ce e frumos, e
frumos ce-mi place mie!
[Art. 7 1995: respectarea
drepturilor fiecarei persoane la
libertatea de expresie]
La omul cu noroc, fierbe
oala fără foc!
Ce ai la inimă, să ai şi pe limbă! Acoperă oala, să nu ştie nimeni
ce-ai pus la fiert!
[Art. XI 1789: Comunicarea liberă a
gândurilor și opiniilor]
Duci necazul mai uşor, dacă-l Oful din suflet nu-l poţi împărţi
spui unui prieten. cu nimeni.
[Art. 7 1995: [...] respectarea
drepturilor fiecarei persoane la
libertatea de asociere]
Banul descuie toate uşile! Cinstea nu se poate obţine cu
bani.
[Art 2 1789: drepturile [naturale și
inalienabile ale omului ] sunt [...]
proprietatea; Art 17 1948: Orice
persoana are dreptul la proprietate]
Sângele apă nu se face. Frate, frate, dar brânza e pe
bani!
[Art. 2 1789: [Art 2 1789: drepturile
[naturale și inalienabile ale omului ]
sunt [...] proprietatea]; Art 17 1948:
Orice persoana are dreptul la
proprietate]
 REFERINŢE
Cl. R. BARNETT (1988), “Is There a Scientific
Basis in Anthropology for the Ethics of Human
Rights?”, in Theodore E. Downing, Gilbert Kushner
(eds.), Human Rights and Anthropology, Cultural
Survival Publisher, Cambridge, Massaschusetts, pp.
21-26.
E. CASHDAN (2001), “Ethnocentrism and
Xenophobia: A Cross-Cultural Study”, Current
Anthropology, Vol. 45 (5), pp. 760-765.
Theodore E. DOWNING (1988), “Human Rights
Research: The Challenge for Anthropologists”, in
Theodore E. Downing, Gilbert Kushner (eds.),
Human Rights and Anthropology, Cultural Survival
Publisher, Cambridge, Massaschusetts, pp. 9-20.
G. GEANĂ (1987), „Testări paremiologice în trei
sate din Vrancea”, Viitorul social. Revistă de
sociologie şi ştiinţe politice, Vol. LXXX, pp. 442-
451.
Harri ENGLUND (2016), “Human Rights”, in The
Cambridge Encyclopedia of Anthropology (eds.) F.
Stein, S. Lazar, M. Candea, H. Diemberger, J.
Robbins, A. Sanchez & R. Stasch.
M. GOODALE, “Introduction to “Anthropology and
Human Rights
in a New Key”, American Anthropologists, Vol. 108
(1), pp. 1–8.
R. A. HAMMOND, R. AXELROD (2006), “The
Evolution of Ethnocentrism”, Journal of Conflict
Resolution, vol. 50 (6), pp. 926-936.
M. J. HERSKOVITZ, 2004 [1972], “Cultural
Gilbert KUSHNER (1988), “Powerless People: The
Administered Community”, in Theodore E. Downing,
Gilbert Kushner (eds.), Human Rights and Anthropology,
Cultural Survival Publisher, Cambridge, Massaschusetts,
pp. 27-42.
D. PERUSEK, (2007), “Grounding Cultural Relativism”,
Anthropological Quarterly, Vol. 80, 3, pp. 821-836.
Annelise RILES (2006), “Anthropology, Human Rights,
and Legal Knowledge: Culture in the Iron Cage”, American
Anthropologist, Vol. 108 (1), pp. 52-65.
R. W. MURRAY (ed.), Îmbunătăţirea situaţiei romilor.
Proiecte de succes din România, Proiectul UE Phare RO
9803.01, Bucureşti.
Jennifer SCHIRMER (1988), “The Dilemma of Cultural
Diversity and Equivalency in Universal Human Rights
Standards”, in Theodore E. Downing, Gilbert Kushner
(eds.), Human Rights and Anthropology, Cultural Survival
Publisher, Cambridge, Massaschusetts, pp. 91-106.
Jennifer SCHIRMER, Alison DUNDES RENTELN, Laurie
WEISBERG (1988), “Anthropology and Human Rights: A
Selected Bibliography”, in Theodore E. Downing, G5ilbert
Kushner (eds.), Human Rights and Anthropology, Cultural
Survival Publisher, Cambridge, Massaschusetts, pp. 121-
200.
A. D. SMITH (1979), Nationalism in the Twentieth
Century, Canberra: Australian National University Press.
A. D. SMITH (1986),The Ethnic Origins of Nation, Oxford,
New York: Basil Blackwell.
Thomas WEAVER (1988), “The Human Rights of