Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

ANTISEPSIA

1
 ANTISEPSIA

Antisepsia – un complex de măsuri orientate spre distrugerea

microorganismelor în plagă, focarul patologic şi în organism în general

Asepsia – totalitatea metodelor îndreptate spre prevenirea pătrunderei

microbilor în plagă, organismul pacientului, crearea unor condiţii sterile
de lucru chirurgical

2
4 PERIOADE A ISTORICULUI ANTISEPSIEI

1. Perioada empirică

2. Antisepsia sec. XIX

3. Antisepsia lui Lister

4. Antisepsia contemporană

3
 ANTISEPSIA SEC. XIX

Ignác Semmelweis
(1818-1865)

4
IGNÁC SEMMELWEIS

5
 LOUIS PASTEUR

Paris, Franţa, 1864

6
JOSEPH LISTER

Edinburg, Scoţia,
1869

7
ANTISEPSIA ŞI ASEPSIA LUI LISTER

8
ANTISEPSIA ŞI ASEPSIA LUI LISTER

9
TIPURILE ANTISEPSIEI CONTEMPORANE

• Mecanică

• Fizică

• Chimică

• Biologică

• Combinată

10
 ANTISEPSIA MECANICĂ

Antisepsia mecanică – este înlăturarea mecanică a microorganismelor din plagă

Măsurile antisepsiei mecanice:

• Toaleta plăgii

• Prelucrarea chirurgicală
primară a
plăgii

• Prelucrarea chirurgicală
secundară a
plăgii Prelucrarea chirurgicală
primară a plăgii
• Intervenţia chirurgicală
şi 11
 ANTISEPSIA FIZICĂ

Antisepsia fizică – este distrugerea microorganismelor prin

intermediul metodelor fizice

Măsurile antisepsiei fizice:

• Material de pansamente higroscopic
• Soluţii hipertonice
• Sorbenţii

12
 ANTISEPSIA FIZICĂ

Măsurile antisepsiei fizice:

• Drenarea
pasivă activă
cu lavaj continuu

Drenarea pasivă şi cu lavaj

continuu

Drenarea activă

13
 ANTISEPSIA FIZICĂ – METODE SUPLIMENTARE

• Uscarea (mediu aerian

abacterian)

• Prelucrarea plăgii

cu jet de lichid

14
 ANTISEPSIA FIZICĂ – METODE SUPLIMENTARE

• Ultrasunet

• Laser chirurgical

• Raze UV

• Vid (VAC-sistema)

15
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

Antisepsia chimică – este o metodă de combatere a infecţiei în

plagă, în baza căruia se află utilizarea substanţelor chimice, care
exercită acţiune bactericidă şi bacteriostatică

I. Grupul haloizilor:
• Cloramin – 0,5%-2%
• Soluţie alcoolică de iod – 5-10%
• Preparate de iod: iodonat – 1%, iodopiron – 1%, Betadina

II. Săruri ale metalelor:

• Nitrat de argint – 0,1-0,03%, 1-2%
• Sărurile de argint: colargol şi protargol

16
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

III. Alcooluri:
• Alcool etilic – 70% şi 96%

IV. Aldehide:
• Formaldehidă
• Lizoform – sol. săpunoasă 1-3% de formaldehidă
• Cidex – sol. 2% de glutaraldehidă

V. Fenoli:
• Acid carbolic
• Ihtiol – sub formă de unguent

17
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

VI. Coloranţi:
1. Albastru de metilen – sol. alcoolică 1-3%
2. Verde de briliant
3. Rivanol

VII. Acizi:
1. Acid boric – sub formă de praf, sub formă de sol. 4%
2. Acid formic – pervomur

VIII. Baze:
• Amoniac (clorură de amoniu)

18
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

IX. Oxidanţi:
1. Sol. de peroxid de hidrogen
2. Perhidrol – 30% de peroxid de hidrogen
3. Permanganat de kaliu – 0,1%

Х. Detergenţi:
1. Clorhexidină bigluconat – 0,5% sau 5%

ХI. Derivaţi nitrofuranici:

• Furacilină
• Furadonin, furazolidon
• Furagin

19
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

XII. Derivaţi ai 8-oxichinolonei:

1. Nitroxalin (5-NOC)
2. Enteroseptol, intestopan

XIII. Derivaţi ai hinoxalinei:

• Dioxidină – 0,1-1%

XIV. Derivaţi ai nitromidazolului:

• Metronidazol (metrogil, trihopol)

XV. Sulfanilamide:
• Streptocid, ftalazol, sulfadimezin, biseptol
20
 ANTISEPSIA CHIMICĂ

XVI. Antiseptice de origine vegetală:

1. Clorofilipt (amestec de clorofile)

2. Baliz (primit din saharomicete)

3. Calendula

Antiseptici

Dezinfectanţi

21
 ANTISEPSIA BIOLOGICĂ

Esenţa antisepsiei biologice -

• Utilizarea preparatelor de origine biologică, care acţionează

nemijlocit asupra microorganismelor

• Utilizarea medicamentelor ce majorează capacitatea organismului

de a se opune infecţiei

Antisepticele biologice cu acţiune directă:

• Antibioticele

• Fermenţii proteolitici

• Bacteriofagii

• Serurile curative

22
 GRUPURI DE BAZĂ ALE ANTIBIOTICELOR

1. Peniciline: benzilpenicilina, bicilina

2. Penicilinele semisintetice: oxacilina, ampicilina

3. Cefalosporine: ceporin, kefzol, claforan, ketacef

4. Aminoglicozide: canamicină, gentamicină

5. Tetracicline: tetraciclina, oxitetraciclina

6. Macrolide: lincomicină, eritromicină

7. Chinolonele: acidul oxolinic, ciprofloxacina

23
 COMPLICAŢIILE ANTIBIOTICOTERAPIEI

• Reacţii alergice

• Acţiune toxică

• Disbacterioză

• Formarea bacteriilor rezistente către antibiotice

24
 PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ANTIBIOTICOTERAPIEI

1. Administrarea conform unor indicaţii stricte

2. Determinarea obligatorie a sensibilităţii microflorei din plagă la

antibiotice

3. Combinarea antibioticelor cu spectru diferit de acţiune

4. Proba de sensibilitate individuală la antibiotice (de origine biologică)

5. În caz de tratament îndelungat cu antibiotice, acestea trebuie

schimbate la fiecare 5-7 zile

6. Combinarea căilor de administrare

7. Asocierea cu alte substanţe antiseptice

25
 ALTE ANTISEPTICE BIOLOGICE CU
ACŢIUNE DIRECTĂ

Fermenţii proteolitici:

• Chimotripsină, tripsină, chimopsină, iruxol, fermenţi imobilizaţi

Bacteriofagi:

• Bacteriofagi stafilococic, streptococic, piocianic, proteic şi combinat

Seruri curative:

• Ser antistafilococic, antitetanic şi antigangrenos

Gama-globulina antistafilococică

26
ANTISEPTICE BIOLOGICE CU ACŢIUNE INDIRECTĂ

Imunostimulatoare:

• Timolină, T-activin, interferon

Vaccine şi anatoxine:

• Anatoxină tetanică, anatoxină stafilococică

Metode fizice:

• Iradierea UV şi laser a sângelui

27
28