Prof.univ.dr.

Carmen Gugu-Gramatopol
Alte activități - denumiri
Aquafitness
Aquadance
Aquazumba
Aqua Aerobics - Aqua Sphere Dumbbell Workout
Aquafit
AQUA Spectacular FILEX
Water aerobics
Scopul activității de aquagym

O sănătate fizică, psihică, socială, etc

Creșterea calității vieții;
Un ”fitness” bun.
Scopul activității de aquagym
Sănătatea este o condiţie indispensabilă pentru existenţa activă a
omului, un bun de neprețuit, care nu are “valoare de schimb şi nu poate
fi riscată niciodată, pentru că se pierde cu uşurință şi se recapată greu”
(Ionescu, A)
aparatele si sistemele organismului sunt în strânsă corelatie functională,
sunt integrate de către sistemul nervos, atât între ele cât si cu mediul
exterior.
Orice modificare survenită într-un sector al organismului atrage după
sine schimbări în functionalitatea tuturor componentelor.
Obiectivele activității de aquagym
Îmbunătățirea, optimizarea:
Capacităților motrice;
Capacității de efort aerob, anaerob;
Refacere a unor funcționalități a organismului;
 Caracteristicile eforturilor în funcţie de
aprovizionarea cu oxigen
Efortul anaerob se desfăşoară în condiţiile lucrului în apnee sau
când ventilaţia este limitată. Energogeneza are loc în lipsa
oxigenului.
Efortul aerob. Capacitatea aeroba reprezinta capacitatea
organismului de a efectua efort o perioada mai lunga de timp si se
bazeaza pe capacitatea organisrmului de a oferi suficient oxigen
muschilor care sustin efortul.
Efortul anaerob
Efortul anaerob alactacid este foarte scurt, durează între 7 – 10 s, şi
este de intensitate maximală. Exemplu: sprintul pe 30 m, 100 m, 110 m
garduri, haltere, fazele rapide din jocurile sportive, săriturile, aruncările.
Calităţile motrice dominante sunt forţa şi detenta
Efortul anaerob lactacid durează maximum 60 s. Substratul energetic
pe baza căruia se resintetizează ATP-ul îl reprezintă glucidele. Glucoza
sau glicogenul se degradează intracitoplasmatic în anaerobioză, proces
denumit glicoliză anaerobă. Degradarea este incompletă, se realizează cu
acumularea de acid lactic de unde şi denumirea de efort lactic. Exemple:
alergare pe 200 m, înot, ciclism, nataţie pe distanţe sub 80 m, schi,
canotaj, patinaj cu intensitate foarte mare pe o durată de aprox. 1 minut.
Efortul aerob
aero=aer si bios=viata si se refera la organismele a caror viata este legata
de prezenta oxigenului molecular liber in mediul extern
Capacitatea aeroba reprezinta capacitatea organismului de a efectua
efort o perioada mai lunga de timp si se bazeaza pe capacitatea
organisrmului de a oferi suficient oxigen muschilor care sustin efortul.
Capacitatea aeroba are efecte pozitive atat la nivelul inimii cat si la
nivelul capilarelor. Persoanele antrenate au arderile mai intense.
la eforturile cu o intensitate constanta si o durata mai mare de 3-5
minute, in organismul uman se creeaza conditii favorabile producerii
energiei necesare pentru desfasurarea acestui efort prin interventia
oxigenului. Aceste eforturi sunt cunoscute sub denumirea de eforturi
aerobice, adica in prezenta oxigenului.
Din punct de vedere biochimic, contractia musculara isi are ca sursa
acidul adenozin–trifosfatic –ATP-, fosforetina –PC-, si glicogenul,
substante care se epuizeaza dupa un minut de contractii intense.
acidul lactic se acumuleaza, ca efect al descompunerii moleculelor de
oxigen. Prin oxigenarea organismului acidul lactic treptat se
resintetizeaza in glicogen si astfel se creeaza substante energetice
necesare care sa stimuleze contractia musculara.
ATP ADP +P +E
Resinteza ATP:
PC C+P+E+ADP ATP+E
Glicogen acid lactic + E
în lipsa O2