Indicațiile și

contraindicațiile
imobilizării

Țîrchi Dina
 Imobilizarea dinților are un rol principal în cadrul afecțiunilor
paradontale
• Imobilizarea temporara e un procedeu terapeutic de solisarizare a dinților
mobili, parodontotici, prin sisteme cu caracter temporar, ce au ca scop
restabilirea functionala si grabirea vindecarii paradontale
• Imobilizare temporară
• Imobilizare permanentă
Indicații

• Preîntîmpinarea traumei cauzate de parafuncții și obiceiuri vicioase (mușcarea limbii ,

sugerea buzei)
• Mobilitate dentară mărită
• Pentru micșorarea traumei în cazul tratamentului paradontal
• Redă o funcție mai confortabilă în cazul pacienților cu dinți mobili
• Stabilitatea dinților dupa tratamente chirurgicale
• Pentru distribuirea suprasolicitării ocluzale , cînd nu se poate de tratat parafuncțiile , în
așa cazuri dacă nu se șinează la timp crește mobilitatea dentară , apar migrarile dentare
Contraindicații
• Mobilitate denara moderata sau severa în prezența inflamației
paradontale sau a traumei primare
• Insufieciența numarului de dinți non-mobili pentu o stabilizare
adecvată a dinților mobili
• Igienă orală precară
• Intensitate carioasă înaltă
• Înghesuire dentară ce ar compromite utilitatea imobilizării
• Alergie la materialele folosite
• Alte afecțiuni epilepsie etc.
Bibliogragfie
• Periodontal Splining Journal of the International Academy of
Periodontology . April 2016
• PRELEGERI