Culori, culori!

Material realizat de Cristina Sahotchi

 Curcubeul

autor Cristina Ungureanu

Când se-arată, fără veste,

Cerul pare o poveste.
Nu-i Făt-Frumos, şi nici zmeu,
Ci, divinul cucubeu,
Ce se-avântă voiniceşte,
Peste zare se lungeşte,
Arcuind în depărtare
Culoare lângă culoare.
Bolta-n braţe o cuprinde
Şi şapte brăţări îi prinde;
Leagă cerul de pământ,
Amintind de-un legământ.
Nu ştii de unde apare,
Nici momentul când dispare...
Doar o clipă zăboveşte,
Oare unde se grăbeşte?
Colorează/pictează curcubeul!
 Pictorul

autor Cristina Ungureanu

Din natură adun culori

Şi pictez până în zori:
Din toţi macii la un loc
Procur Roşul cel de foc;
Oranjul cel călduros
Soarelui i-l cer frumos.
Galbenul ce-mi place mie,
O să-l strâng de pe câmpie,
Iar Verde liniştitor-
Din al ierbii des covor.
De la noaptea înstelată
Fur Albastrul – doar o pată,
Irişii ce îi iubesc,
Violet îmi dăruiesc.
Albu-l iau de la un nor,
Negrul - de la corbi în zbor…
Şi pe toate-ncet-încet,
Pe paletă le aşez.
 Trasează linii de la elementele din tablou spre culorile potrivite, de pe paleta pictorului.

imgarcade.com
olddesignshop.com
dreamstime.com
bestclipartblog.com
www.gograph.com
www.clipartpal.com
Află despre culori!

Culorile ni se prezintă
Albastrul:
– Nimeni nu mă poate-ntrece, autor Cristina Ungureanu

Sunt culoarea cea mai Galbenul:

rece! – Toată lumea, vreau să ştie
Cu galbenul combinat
Că aduc doar bucurie,
Mă fac verde imediat,
În plus, am mare valoare:
Iar cu roşul cel de foc,
Încălzesc orice culoare.
Violet devin pe loc.
Vă mai spun, aşa, `ntr-o doară…

Sunt o culoare primară.

Roşul:
– Energic sunt, aşa mi-e firea,

Şi simbolizez iubirea;
Domin lumea de culori,
Îi atrag pe privitori.
Orişicine poate spune
Că îndemn la acţiune...
Şi ca vorba s-o simplific,
Eu sunt roşul cel magnific!
Oranjul:
– Să mă laud nu-i frumos
Dar sunt cel mai călduros!
Eu nu-s o culoare tristă,
Ci sunt foarte optimistă.
Vreţi cumva să mă aflaţi?
Roşu - galben combinaţi!
Verdele:
– Despre mine vă pot spune
Că-s prezent oriunde-n lume.
Influenţa mea e mare,
Predispun la relaxare…
Reprezint tot ce e viu,
Cald sau rece pot să fiu,
Iar cu roşul cel de jar
Violetul:
– Că sunt grav, nu-i vina mea.
Sunt util şi eu cumva…
Cercul cromatic e complet
Când există violet.
Poziţia mea e clară:
Sunt culoare secundară.
Indigo:
– Eu pe nimeni nu contest
Căci din fire-s cam modest,
Însă-s foarte supărat
Fiindcă trec neobservat.
Dar de mine nu scăpaţi,
Vreau cu toţii să aflaţi:
Indigo eu mă numesc
Şi cu-albastrul mă-nrudesc!
Negrul:
– Negrul sunt! Şi, dintre toate,
Dau mister şi greutate;
Puţini sunt aceia care
Ştiu că eu sunt nonculoare.
Albul:
– Nonculoare sunt şi eu,
Ca negrul - opusul meu;
Deschid culorile toate,
Creeând tonuri minunate;
Mă ascunde în culori.

Declar în mod serios

Că sunt foarte preţios.

 Verifică-ți cunoștințele!

1.Încercuiește cu roșu culorile primare. (1 punct)

Încercuiește cu verde culorile secundare. (1 punct)
Încercuiește cu negru nonculorile. (1 punct)

2.Taie cu o linie culorile calde. (1 punct)

Taie cu două linii culorile reci. (1 punct)

3.Încercuiește culorile ce rezultă din amestecurile de mai jos. (3 puncte)

Ascultă și află cum se naște un tablou. Dacă îți place, învață poezia!
Ghimpici e demult trezit,
Căci din lanul aurit
Câţiva maci i-ar trebui
Vărului spre-a-i dărui.
Dar când să plece de-acasă,
Norii plumburii nu-l lasă;
Plâng cu lacrimi mari şi grele,
Precum toamna-n zile rele.
Asta este prea de tot,
N-a văzut aşa potop!
Ce să facă?... Cum să iasă?
O umbrelă n-are–n casă.
Cea albastră a dat-o, aseară,
Bunicului de la ţară,
Iar cea verde-i cam de o lună
La prietena cea bună.
Tabloul
Cristina Ungureanu
Ploaia nu se mai opreşte ...
Stă la geam, spre cer priveşte,
Şi ascultă întristat
Cântecul ei sacadat.
”Vremea nu se va schimba
Pân’ la noapte va ploua!”
Îl anunţă cioara-n zbor,
Croncănind grav şi sonor.
Iată că este amiază,
Ploaia tot nu încetează.
Dacă i-ar face cadou
Nişte flori... într-un tablou?
Pânza prinde imediat
Pe-un şasiu din lemn uscat;
O întinde, o potriveşte,
Ca de nuntă o pregăteşte.
Pe faţa strălucitoare
Pune-a soarelui culoare,
Iar din stropi fini, ca-ntr-un joc,
Prind viaţă macii de foc.
Lucrarea-i examinată
Şi-n colţul de jos semnată.
Peisajul ce îl cheamă
Râde încadrat în ramă.
”Gata-i! Ce lipseşte oare?
A, nu are agăţătoare.
Dar, ce aş putea să-i pun?
Un cârcel de viţă-i bun”.
Pe dosul lui, cu răbdare,
Ticluieşte o urare,
De noroc şi sănătate,
Scrisă din sinceritate.
Îl împachetează, apoi,
În coji de mesteacăn, noi,
Şi-l trimite lui Ghimptuc,
Prin Poştaşul Guguştiuc.
Răspunde la următoarele întrebări:

Pe ce pictează Ghimpici? (pe pânză)

Cu ce pictează? (cu culori)
Ce face după ce termină de pictat macii? (semnează tabloul)
În ce fixează pictura? (în ramă)
Ce îi pune tabloului pentru a putea fi atârnat pe perete? (o agățătoare)
Ce scrie pe spatele tabloului? (o urare, o dedicație)
Desenează sau pictează un tablou pentru camera ta, folosind culorile preferate!
Ascultă și află noi cunoștințe despre materiale de lucru folosite în desen și pictură!

Vernisajul Toamnei

autor Cristina Ungureanu

Ne prezintă Toamna, la castel,

Frunze colorate cu pastel,
Flori catifelate-n acuarele,
Stropi răzleţi, pe creştet de umbrele,
Fructe şi legume câte vrei,
Minunat pictate în ulei,
Stoluri înţepând zarea, grăbite,
Purtând tuş în pene mătuite,
Pomi firavi ce flutură în vânt
Ramuri grafitate cu argint,
Iar în colţ, pe-un singur şevalet,
Din acryl surâde-al ei portret.
 Dicționar

PASTÉL ~uri n. 1) Creion moale, colorat, folosit în pictură. 2) Desen executat cu un astfel de creion,
reprezentând, mai ales, o priveliște din natură. din fr. pastel, it. pastello. 
ACUARELĂ, acuarele, s. f. 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuințate culori diluate cu apă. 2. Vopsea solidă
care se întrebuințează în acuarelă (1). 3. Pictură executată în acuarelă (1). [Pr.: -cua-] — Din fr. aquarelle. 
ULÉI2, uleiuri, s. n. 1. Lichid gras de proveniență vegetală, animală, minerală sau sintetică, insolubil în apă și mai
ușor decât ea, folosit în alimentație, în industrie etc.; ◊ Tablou (sau pictură, portret) în ulei = tablou (sau pictură,
portret) executat în culori preparate cu ulei2. 2. (La pl.) Sorturi de ulei (1). — Din sl. olej. 
TUȘ, tușuri, s. n. 1. Cerneală specială (mai ales neagră), rezistentă la apă, folosită la anumite desene, la aplicarea
ștampilelor, în poligrafie etc. 2. Substanță solidă sau lichidă, de culoare neagră, obținută din negru de fum și
folosită la desen. ♦ Desen executat în tuș (2). – Din germ. Tusche, rus. tuș. 
GRAFIT, n., pl. urĭ (fr. graphite, m., d. it. grafite, f., d. vgr. graphis, creĭon, grápho, scriŭ). Min. Carbură minerală
unsuroasă, care se întrebuințează la făcut creĭoane. (Se numește și plumbágine).
ACRYL: vopsea sintetică numită (in engl.) acryl, solubilă in apa, dar ireversibila la orice lichid dupa uscare,
rezistenta la lumina si cu aderenta la orice fel de suport.

 
 rootfun.net

 bibliografie:
-Ungureanu Cristina, ” Microunivers în vers ”, Editura Ars Docendi, București, 2009,
-Ungureanu Cristina, ” Anotimpurile copilăriei ”, Editura Ars Docendi, București, 2013
prelucrare imagini: Cristina Ungureanu
picturile au fost realizate de copii, în cadrul cercului de pictură ”Prietenii Curcubeului”
www.dexonline.ro