Schimbarea semantică

(partea a II-a)
Metafora (concret  concret)

Eng. mouse ‘șoarece’ – mouse

‘instrument pt computer’

Lat. musculus ‘șoricel’ 

musculus ‘mușchi’
Metafora (concret  abstract)

Lat. compraehendere ‘a cuprinde

(cu mâinile)’

Fr. comprendre, sp. comprender etc ‘a

înțelege’
Superordonare taxinomică (extindere
semantică / generalizare)

• avis ‘pasăre’ hiperonim passer = ‘pasăre’

Passer ‘vrabie’ hirundo ‘rândunică’ etc vrabie (< sl.) rândunică porumbel etc
hiponime
Subordonare taxinomică (restrângere
semantică)

• avis ‘pasăre’ hiperonim pasăre (de curte)

‘vrabie’ ‘gâscă’ ‘rață’ etc ‘rață’ avica > fr. oie / it. oca / sp. oca etc.
hiponime
Reordonare cotaxinomică (cohiponimică)
• Fructe Frutas (sp.)

Malum malum cotoneum persica etc manzana membrillo melocotón

‘măr’ ‘gutuie’ ‘piersică’ ‘măr’ ‘gutuie’ ‘piersica’
 Etimologie populară

+
Fr. cornichon (pronunțat „cornișon”) + rom. corn (mic)  rom. cornișor
Lat. sanatoria > rom. sănătoare + a suna 
sunătoare

Aqua clara > apă chiară apă chioară

 Etimologie populară

germ. Rhabarbersaft (germ. Rhabarber > rom. rubarbă ) Barba Saftei

(Bucovina)
Etimologie populară
• It. bussola > sp. búsula + bruja ‘vrăjitoare’  brújula (1706 Stevens
are lema búsula si trimite la brúxula)
• Fr. dessous > rom. desuuri + dres (a drege)  dresuri
• Pârcălab > cârpălab
• Rrom. čor (cf. rom. a ciordi) + chorizo ‘cârnat’  sp. chorizar  ‘a fura’
• E-mail  sp. Emilio
Etimologie populară
• (a nu avea) nici în clin, nici în mînecă – la origine nici în clin, nici în mânec

• Montar un poyo  montar un pollo

(cuando alguien provoca un altercado
o escándalo = montar un espectáculo /
una escena)
1. CONTIGUITATE CONCEPTUALĂ 
METONIMIA

• - se bazează pe o asociere între doua sensuri sau doi referenți care

se percep drept contigui : este, deci, rezultatul unei proiecții nu între
două domenii distincte, ci între două categorii diferite care fac
parte din același domeniu
Metonimia
• în denumirile părţilor corpului:
• BUCCA ‘obraz’ / cavitate bucală > it. bocca, fr. bouche, cat., sp., ptg.
boca
• GULA ‘gură, gîtlej, beregată’ (it., cat., sp., ptg., gola) > rom. gură ≠ fr.
gueule;
• NARICES ‘nări’ > sp., ptg. nariz ‘nas, nară’;
• FACIES > ptg. ‘faţă’  ‘frunte’;
• COXA ‘şold’ > ‘coapsă’
Metonimie
• spaţiu  timp
BREVIS ‘care are extensie mică’  ‘care dureză puţin’;
LOCUS  sp. luego
• bazate pe relaţii temporale:
VIGILIA ‘noapte de veghe’ > fr. veille ‘ajun’;
MANE ‘dimineaţă‘ > rom. mîine, it. (do)mani, fr. (de)main; sp. mañana
‘mîine; dimineaţă’;
VER ‘primăvară‘ > rom. vară; VERANUM (TEMPUS) > sp. verano, ptg.
verão ‘vară’
Metonimie
• bazate pe relaţii sociale, de rudenie
NEPOS ‘nepot de bunic’ > ‘nepot de unchi’
• numele conţinătorului pentru conţinut
IGNIS este înlocuit de FOCUS ‘vatră’
Metonimie
• numele părţii pentru întreg
• TABULA ‘scîndură’ > ‘masă’

• numele acţiunii pentru obiect

• VECTURA ‘acţiunea de a transporta’ > fr. voiture ‘vehicul’
 Metonimie
• ameliorare / pejorativizare semantică
• CAPTIVUS ‘captiv’ > fr. chétif ‘sărman,
mizer, plăpînd, pipernicit’; it. cattivo ‘rău, ticălos’
• REUS ‘acuzat’ > rom. rău, it. rio ‘rău, pervers’
• FLEBILIS ‘demn de a fi plîns’ > it. fievole,
fr. faible ‘slab’, cat. frèvol ‘plăpînd’

• VAPPUS ‘leneș’> guapo ‘arătos’

2. Contiguitate sintagmatică (a expresiei) 
ELIPSA

• - omiterea unei părți a unei expresii complexe: așadar, se bazează nu

pe relații semantice propriu-zise, ci pe contiguitatea termenilor,
contiguitate formală (între semnificanți și nu semnificați!) între
lexemele unei construcții gramaticale
 Elipsa
• Ex. via strata > it. strada
• via rupta > fr. route (cf. rumpere viam
« ouvrir une route, un passage », Seneca)

• via calceata > fr. chaussée (dér. de calx « talon », à travers un lat. vulg.
calcia, la chaussée étant une voie pressée, foulée
Elipsa
• nux Abellana > rom. alună

• frater germanus > sp. hermano, ptg. irmaõ,

• consobrinus primus > sp. primo,
• consobrinus verus > rom. văr;
Elipsa
• Juno Μoneta > fr. monnaie, esp. moneda, rom. monedă
DIFERENŢE IN SEMANTISMUL LIMBILOR
ROMANICE
1. Sensuri parţial diferite
• CARO, CARNIS ‘carne’ > rom., it. carne, cat. carn, sp., ptg. carne, dar fr. chair ‘carnea
fiinţei vii’ / viande
• PISCIS > sp. pez, ptg. peixe ‘peşte viu’ / pescado ‘peşte prins / pescuit / pregătit ca
aliment’ (< ‘a pescui’) ≠ rom. peşte, it. pesce, cat. peix (şi fr. poisson)
• PORTA ‘poartă a oraşului, fermei, casei’ > fr. porte, cat. porta, sp. puerta, ptg. porta
‘orice intrare (oraş, curte, clădire, odaie) ≠ rom. poartă ~ uşă (< OSTIUM ‘intrare în
casă, uşă’); it. porta / uscio (< OSTIUM; v. fr. à huis clos ‘cu uşile închise’)
• HOMO – Rom. om vs. it. uomo, fr. homme, sp. hombre
• PELLIS ‘pie­le de animal, blană’ (~ CUTIS ‘piele de om / de ani­mal’, CO­RIUM ‘piele de
animal’, ‘piele tăbăcită’) > it. pelle, fr. peau, cat. pell, sp. piel, ptg. pele ≠ rom. piele
‘pielea prelucrată’ (≠ CORIUM > it. cuo­io, fr., cat. cuir, sp. cuero, ptg. coiro), uneori şi
urmaşii lui PELLE).
2. Sensuri total diferite
• ANIMA, moştenit (sau împrumutat?) ‘suflet’ → rom. ‘inimă’
• APPREHENDERE (lat. t.) ‘a cuprinde cu mintea, a cunoaşte’ > it.
apprendere, fr. apprendre, cat. aprendre, sp., ptg. aprender ≠ rom. a
aprinde
• INSIGNIRE ‘a distinge cu semne, a marca printr-un semn’, *INSIGNARE
> rom. a însemna ≠ it. insegnare, fr. enseigner, cat. ensenyar, sp.
enseñar, ptg. ensinar;
• lat. t. EXCALDARE ‘a scălda / a spăla cu apă caldă’: rom. ‘a scălda’
(rom. a (se) scălda); it. scaldare, cat. escaldar ‘a încălzi’; fr. échauder,
sp., ptg. escaldar ‘a introduce în apă caldă’ → ‘a opări’);