TERORISMUL NUCLEAR-ISTORIC,

LEGISLAȚIE APLICABILĂ
BUMBEȘ ANDREEA CĂTĂLINA
ILIESCU MARIA ROXANA
 TERORISMUL NUCLEAR: ISTORIC

• Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care

prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având
următoarele caracteristici:
• a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de
concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva
cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;
• b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
• c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt
segment aparţinând acestora;
• d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei,
menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.
ACTELE DE TERORISM TRANSNATIONALE

• Actele de terorism sunt de natură transnatională, dacă:

sunt săvarșite pe teritoriul a cel puțin două state;

sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar o parte a

planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului
acestora are loc pe teritoriul altui stat;

sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate

teroristă care desfășoară activități pe teritoriul altui stat;

sunt săvârșite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanțiale

pe teritoriul altui stat.
 AMMENINTAREA NUCLEARĂ

• Pe lângă riscul unui atac direct asupra vreuneia dintre cele

aproximativ 1.000 de instalații nucleare existente în prezent în
lume, amenințarea principală este reprezentată de furtul
materialelor radioactive.
• În lume există suficient plutoniu și uraniu îmbogățit pentru a
produce echivalentul a 20.000 de bombe de puterea celor de la
Hiroshima, avertizează și un grup de experți reuniți în Panelul
internațional pentru materialele fisionabile.
 ARME NUCLEARE FOLOSITE ÎN TRECUT

• Doar două arme nucleare au fost

utilizate pe timp de război, ambele
declanșate de Statele Unite aproape
de sfârșitul celui de-al doilea razboi
mondial. La 6 august 1945, un
dispozitiv cu uraniu (“Little boy") a
fost detonat deasupra orașului Figura 1: Little boy
japonez Hiroshima. Trei zile mai
târziu, la 9 august, un dispozitiv pe
bază de plutoniu (“Fat man"), a fost
detonat deasupra orașului Nagasaki,
Japonia. Aceste două atacuri cu
bomba nucleară au dus la moartea a
aproximativ 200.000 de oameni
(majoritatea civili) Figura 2: Fat man
 PROCURAREA DE MATERIALE PENTRU
CONSTRUIREA UNEI ARME NUCLEARE
• În ultimele două decenii, AIEA a inventariat aproape 2.800 de cazuri de
trafic, de deținere ilegală sau de ‘pierdere’ a unor asemenea substanțe,
un astfel de incident înregistrându-se anul trecut în Irak. Și ‘este foarte
posibil ca acesta să fie doar vârful aisbergului’, notează directorul
acestei organizații.
• De fapt, o organizație precum Statul Islamic ar putea să confecționeze
cu ușurință o ‘bombă murdară’, care ar răspândi substanțe radioactive
cu ajutorul detonării unui exploziv clasic, mai atenționează AIEA.
• Mai mult decât atât, pentru o astfel de bombă nu este nevoie de uraniu
îmbogățit și nici de plutoniu. Ea ar putea fi confecționată pe baza
materialelor nucleare larg răspândite în spitale sau universități, unde
măsurile de protecție sunt mai mici față de cele din instalațiile nucleare
clasice.
 PREVENIREA ȘI COMBATEREA
TERORISMULUI

• La nivel național avem Legea 535/2004 privind

prevenirea si combaterea terorismului, care are
urmatoarele obiective:
• Prevenirea și combaterea terorismului se realizează în
conformitate cu prevederile convențiilor internaționale
privind reprimarea terorismului, la care România este
parte, precum și cu respectarea reglementarilor
internationale si a legislatiei interne referitoare la
drepturile omului.
• La nivel național activitatea de prevenire și combatere a
terorismului se organizează și se desfăsoară în mod unitar.
CONDIȚII IMPUSE PENTRU SANCȚIONAREA
FAPTELOR TERORISTE

• sunt săvârșite, de regulă, cu violență și produc stări de

neliniște, nesiguranță, teamă, panică sau teroare în randul
populației;

• atentează grav asupra factorilor umani specifici și

nespecifici, precum și asupra factorilor materiali;

• urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură

politică, prin determinarea autorităților statului sau a unei
organizatii internaționale să dispună, sa renunțe sau să
influențeze luarea unor decizii în favoarea entității teroriste.
 AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII PUBLICE NAȚIONALE
CARE PARTICIPĂ LA COMBATEREA TERORISMULUI
În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem Național de Prevenire și Combatere a
Terorismului (SNPCT), la care participă urmatoarele autorități și instituții publice:
• Serviciul Român de Informații, cu rol de
coordonare tehnică;
• Ministerul Apărării Naționale;
• Comisia Națională pentru Controlul
Activităților Nucleare;
• Ministerul Afacerilor Externe;
• Ministerul Economiei și Comerțului;
• Ministerul Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale;
• Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;
• Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului;
• Ministerul Sănătății;
• Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei
Informației;
• Ministerul Finanțelor Publice;
• Ministerul Integrării Europene;
• Ministerul Justiției;
• Serviciul de Informații Externe;
• Serviciul de Protecție și Pază;
• Serviciul de Telecomunicații Speciale;
• Parchetul de pe lângă Inalta Curte de
Casație și Justiție;
• Banca Natională a României;
• Agenția Națională de Control al
Exporturilor;
• Oficiul Național de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor;
• Ministerul Administrației și Internelor;
 CONCLUZII

• Terorismul fie el nuclear sau nu, se prezintă ca un fenomen foarte

complex, cu manifestări extrem de violente, desfăşurate de cele
mai multe ori prin surprindere, împotriva unor ţinte precise, care,
în general, nu se pot apăra. El se prezintă ca o reacţie şi, în acelaşi
timp, ca o acţiune negativă împotriva oricui se opune unei anumite
idei, unei anumite filosofii, unei anumite religii, unei anumite
politici.
• Terorismul nu va putea fi eradicat. Sub o formă sau alta, el va
exista mereu. Omenirea poate să-l pună însă sub supraveghere, să-i
limiteze efectele, să se protejeze împotriva lui. Prima măsură de
protecţie antiteroristă este cunoaşterea profundă a acestui fenomen,
depistarea cauzelor care-l generează şi acţiunea asupra lor.