Relaxaţia diafragmei

Noţiune:
Relaxarea diafragmatica este
diafragmatica este o patologie nu frecvent
intilnita deoarece este in general oligosimptomatica.
Dezvoltarea tehnologiei moderne a indus o contributie
importanta la diagnostic si tratamentul bolii. Relaxarea
diafragmatica sau eventratia
sau eventratia diafragmatica
 diafragmatica,,
diafragmul ascensionat idiopatic, insuficienta
diafragmului, aplazia neurogena diafragmatica reprezinta
o anomalie congenitala rara in care o portiune sau un
intreg hemidiafragm este permanent ascensionat,
mentinandu-si continuitatea, insertiile costale si seroasa
pleurala si peritoneala pe cele doua fete; in eventratia
diafragmatica numarul de fibre musculare striate este
mult scazut.
Relaxarea diafragmului (schemă):
A – relaxarea subtotală a hemidiafragmului
drept;
B – relaxarea totală a hemidiafragmului
stâng.

A B
Incidenta
 Incidenta patologiei este incerta, desi in
unele rapoarte conditia este detectata la
unul din 1.400 de pacienti care au facut
radiografii toracice. Sunt afectati mai mult
barbatii decit femeile. Eventratiile
 congenitale pot fi izolate, desi uneori sunt
asociate cu alte defecte de dezvoltare cum
este despicatura palatina, boala congenitala
cardiaca, situs inversus sau testicul
necoborit.
Etiopatogenie
Congenitale- datorită unor vicii de dezvoltare a diafragmei sau
nervului frenic
Dobîndite – 1) leziuni ale nervului frenic de diverse cauze : boli
infecţioase (difterie, tuberculoză, lues), striviri prin cicatrice
inflamatorii, frenicectomie, spondiloză cervicală degenerativă sau
traumatică.
2) posttraumatic (dilacerarea sau ruptura fibrelor musculare)

În funcţie de răspîndire :
 totale -(eventraţie a unui întreg hemidiafragm),
 parţiale (sectoriale)

În funcţie de localizare:
 A. eventraţia hemidiafragmului stîng
 B. eventraţia hemidiafragmului drept
 Tabloul clinic
Semnele digestive
 implicarea stomacului (dureri epigastrice postprandiale,
vometări, balonare)
 implicarea cardiei induce semnele esofagiene (durere
retrosternală, disfagie, sialoree)

Semnele respiratorii
√ dispnee, ce se exacerbează după alimentare

Semnele cardiace
√ palpitaţii, crize pseudoanginoase, evoluate
postalimentar datorită compresiunii stomacului plin
asupra cordului
Tabloul clinic
Boala poate fi diagnosticata inainte de nastere si
interventia fetala poate uneori ajuta, in functie de
severitatea conditiei. Copiii nascuti cu eventratie
diafragmatica prezinta insuficienta respiratorie
 datorita hipertensiunii pulmonare si a hipoplaziei
pulmonare. Hipertensiunea pulmonara este
datorata restrictionarii fluxului de singe prin plamini
considerata a fi cauzata de defecte
pulmonare. Hipoplazia pulmonara sau volumul
pulmonar scazut este legata direct de deplasarea
mediastinului si a organelor abdominale in torace.
Tabloul clinic
 La tineri si adulti eventratia diafragmatica
unilaterala este de multe ori asimptomatica, fiind o
descoperire radiologica. Paralizia unui hemidiafragm
poate produce dureri toracice retrosternale sau
epigastrice si tuse neproductiva, dispneea fiind
minima, desi are loc o scadere cu 20-30% a
capacitatii vitale si a capacitatii pulmonare totale.
Pacientul tinde sa adoarma pe partea cu
hemidiafragmul relaxat. Paralizia bilaterala la adult
poate fi relativ bine tolerata cu dispnee si scaderea
volumelor respiratorii in decubit dorsal; se pot
observa uneori si miscarile musculaturii respiratorii
accesorii.
EXAMENUL CLINIC

 bombarea hemitoracelui stang cu

excavarea hemiabdomenului
stang
Explorările paraclinice
 Radiografia şi radioscopia
(ascensionarea hemidiafragmului cu
contur pastrat)
 Examenul radiologic baritat:
diagnostic diferential cu hernia
diafragmatica
 Ecografia
 Tomografia computerizată axială
 RMN
 Pneumoperitoneul
Radiografie frontală

 In diagnosticul instrumental rolul principal

îl au metodele radiologice. Pe clişeul
panoramic, în condiţii de contrastare a
tractului digestiv cu masă baritată, se
vede umbra diafragmului deasupra
organelor cavităţii abdominale deplasate în
cavitatea toracică. Însă menţionăm că în
caz de hernii gigantice simptomul
orificiului herniar lipseşte şi sus se
evidenţiază o linie semilunară, ce poate fi
formată de diafragm, în caz de relaxare,
sau de peretele stomacului în caz de
hernie diafragmală. Despre o relaxare în
aşa caz denotă poziţia medială a bulei de
gaz în stomac şi poziţia laterală a
unghiului lienal al colonului sub curbura
comună formată de diafragm, precum şi
formarea acestor elemente ale triunghiului
Diuvalie-Queniu-Fatu.
Triunghiul Diuvalie-Queniu-Fatu:
1 – cupola diafragmului; 2- fundul
gastric; 3-unghiul lienal al
colonului; triunghiul Diuvalie-
Queniu-Fatu.
Diagnosticul diferenţial

 Herniile diafragmatice
 Tumorile chistice ale diafragmei
 Tumorile solide ale diafragmei
 Formaţiuni pseudotumorale
 Chistul hidatic
 Tratament
 Tratamentul relaxării parţiale este conservator. Intervenţia chirurgicală se
aplică în cazurile de tablou clinic avansat al insuficienţei respiratorii şi
cardiovasculare. Operaţiile în caz de relaxare a diafragmului se împart în 2
grupuri:
1. Operaţii paliative la stomac şi colon: gastropexie, gastrostomie,
gastroenterostomie, rezecţie gastrică, rezecţia colonului.
2. Operaţii la diafragm:
 A. Plastia diafragmului cu ţesuturi proprii: rezecţia sectorului subţiat
cu sutura diafragmului; rezecţia diafragmului cu formarea dublicaturii;
frenoplicaţie.
 B. Întărirea plastică a diafragmului (se combină cu o variantă de
plastie cu ţesuturile proprii ale diafragmului):
• autoplastia (lambou cutanat, muscular, musculopericostopleural);
• aloplastie:
 a. reţea (grilă) din tantal;
 b. plasă sau stofă din nailon, capron, goritex;
 c. burete din polivinilalcool – aivalon.
 La fel se combină procedeele de tehnică operatorie la diafragm cu diferite
operaţii la stomac, colon. Rezultatele postoperatorii sunt bune.
Tratamentul chirurgical e
indicat în formele
simptomatice ale afecţiunii
 Căile de abord:
 Abdominale- incizie subcostală
 Toracică- toracotomie anterolaterală stîngă sau
dreapta

 Procedee:
 -plicatura pe diafragm
 -excizie urmată de sutură
 -incizie urmată de sutură în rever
 -repunerea în tensiune a diafragmei
 -frenoplastii
 Plicatura diafragmatică pe cale
abdominală (procedeul Nissen)
 Tracţionarea şi exteriorizarea diafragmei
 Rabatarea anterioară a pliului diafragmatic

 Fixarea lui pe faţa exterioară a toracelui

 Plicatura diafragmatică pe cale
toracică (procedeul Dor-Jean)
 Ridicarea cupolei diafragmatice
 Separarea sacului pericardic de diafragm cu
aplicarea suturii în rever a diafragmei
Plicatura diafragmei pe cale
toracică (procedeul Perrotin J.)