Studiu cu privire la imaginea

completă a progresului
înregistrat de elev –
portofoliul educațional
Prof. Ursu Mihaela-Adina
Școala Profesională Daneți
Ipoteze de cercetare
Interesul pentru verificarea și aprecierea cât mai obiectivă a
cunoștințelor, aptitudinilor și performantelor elevilor constituie
o operație implicată în orice activitate didactică, prin urmare,
și în procesul studierii limbii române.

Modalitatea de aplicare
În privința evaluării procesului scrierii, didactica a conturat
în ultimele decenii, modalități de evaluare alternative:
referatul, investigația, proiectul, portofoliul, etc. Dintre acestea
am ales să vă prezent în cele ce urmează portofoliul.
Istoricul procedeului
Portofoliul reprezintă o colecție din
produse ale activității elevului, selectate
de el însuși, structurate corespunzător
oferă o imagine completă a progresului
înregistrat de elev de-a lungul unui
interval de timp propus. Astfel portofoliul
ne poate prezenta drumul parcurs de elev
în două moduri: a) prin reunirea textelor
definitive; b) prin reunirea variantelor
tranzitorii.
 Constantin Cucoş consideră că portofoliul este o
metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată
într-o secvenţă mai lungă de timp, care oferă
posibilitatea de a se emite o judecată de valoare,
bazată pe un ansamblu de rezultate. Acest instrument
este o colecţie de produse ale activităţii elevului,
selectate de el însuşi, structurate şi semnificate
corespunzător.
Portofoliul oferă o imagine completă a progresului
înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp
pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii
formulate în momentul proiectării. Acesta permite
investigarea produselor elevilor, care, de obicei, rămân
neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un
stimulent pentru desfăşurarea întregii game de
activităţi.
Organizarea cercetării
Am avut în vedere două tipuri de
portofolii și deci două modalități de
notare distincte:
 prima ia în calcul textele finite și
cuantifică procesul din perspectiva lor;
 cea de-a doua are în vedere atât textele
finite, cât și ciornele care le-au premers
(permite notarea tuturor pașilor
redactării).
 Dintre aspectele ce definesc portofoliul, acesta
reunește texte diverse:
 Texte elaborate pe durata unui capitol / unei
unități de conținut sau a unui semestru;
 Texte specifice unui singur tip de scriere (de
ex. numai compuneri libere, numai rezumate)
 Texte heterogene (de ex. lucrări de control,
pagini de jurnal, fișe de lucru, definiții, texte
funcționale, etc).
 Texte elaborate de elevi în urma unor sarcini
de lucru și texte pe care le-au ales singuri să le
realizeze etc).
 Variante finale și ciorne sau numai variante
finale și numai ciorne;
 Portofoliul este un produs complex, format din
elemente diferite, ca forme de transmitere a informaţiei şi
a mesajului:
*fişe de informare şi documentare independentă;
*eseuri;
*referate.
Elevul adaugă în portofoliu materialele pe care le
consideră necesare, materialele care îl reprezintă,
subliniind atitudinea şi interesul faţă de domeniul abordat.
Adrian Stoica o include între metodele „complementare” de
evaluare, alături de observare, de investigaţie şi de proiect,
nici ele noi dar mai bine definite, evidenţiindu-li-se
valenţele formative şi apartenenţa la ceea ce autorul
numeşte „evaluare autentică”, prin care înţelege „un
concept relativ nou” ce „se referă la evaluarea
performanţelor elevilor prin sarcini de lucru complexe”
(Stoica, A., 2006).
 Portofoliul este un instrument euristic, putându-se
evidenţia următoarele capacităţi:
* capacitatea de a observa şi de a manevra
informaţia;
* capacitatea de a raţiona şi de a utiliza cunoştinţe;
* capacitatea de a observa şi de a alege metode de
lucru;
* capacitatea de a măsura şi de a compara
rezultatele;
* capacitatea de a investiga şi de a analiza;
* capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia;
* capacitatea de a raţiona şi de a folosi proceduri
simple;
* capacitatea de a sintetiza şi de a organiza
materialul;
* capacitatea de a sintetiza şi de a realiza un produs.
Concluzii
Portofoliul preia, prin unele elemente ale sale,
funcţiuni ale altor instrumente evaluative care
se ,,topesc” în ansamblul acestei metode.
Această caracteristică va conferi portofoliului o
evidentă valoare instructivă, dar şi una formativă.
Portofoliul se poate, așadar, încadra într-o
evaluare sumativă, furnizând nu doar o
informație punctuală, într-un anumit moment al
achizițiilor elevului, ci chiar o informație privind
evoluția și progresele înregistrate de acesta în
timp, alături de informații importante despre
preocupările sale.