FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

MASTER ASIGURAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

PORTOFOLIUL PROFESORULUI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

DIN PERSPECTIVA COMISIEI C.E.A.C.

COORDONATOR, lector universitar dr. Sorina Mihaela Bălan

MASTERAND, Bejan (Topliceanu) Maria-Florentina

An 1
 An universitar 2019-2020

Odată cu reformarea sistemului de învățământ din România, în teoria şi practica

educaţională s-a impus cuvântul ,,portofoliu”. Astăzi nu există instituţie de învăţământ sau
disciplină de studiu, profesor sau elev în a cărui ideologie sau exprimare să nu găsim cuvântul
„portofoliul”.

Înainte de a analiza ce reprezintă acesta, consider necesar să definim acest cuvânt. Din
punct de vedere etimologic, cuvântul portofoliu este alcătuit din două cuvinte latineşti: portare,
pentru a transporta sau păstra şi folio cu semnificaţia de hârtie (document). Astfel, cuvântul
„portofoliu” ne duce cu gândul la „mapă de documente”, „o mapă de ținut hârtii de valoare”
sau, „un carton îndoit în două în care se pun hârtii, desenuri”. O altă definiție comună dată
acestui cuvânt după it. portafoglio este „totalitatea lucrărilor manuscrise aflate
în evidența unei edituri, în scopul tipăririi lor.” (https://dexonline.net/definitie-portofoliu)

Portofoliul ca metodă nu este o invenţie recentă; conceptul a existat în multe domenii

diferite de sistemele educaţionale. Artiştii, arhitecţii şi fotografii utilizează portofoliul pentru a-
şi prezenta activitatea potenţialilor clienţi într-un format eficient, o colecţie de mostre scrise
sau artistice de o manieră portabilă, de obicei fără comentarii asupra modului de percepere a
acestora. Consultanţii financiari vorbesc despre portofoliul investiţionar al clientului care oferă
o largă varietate de acţiuni şi cote cu scopul de a tempera riscul investiţionar iar politicienii
despre portofoliul ministrului referindu-se la o funcție sau demnitate publică.

Cu toate acestea, în domeniul educaţional, portofoliul este un fenomen relativ recent, iar
întregul său potenţial abia a început să fie explorat în ultimii ani. Ideea portofoliului în procesul
de învăţare a apărut în diverse şcoli şi sisteme educaţionale în anii 1970, în primul rând în
Marea Britanie şi în Noua Zeelandă. Astăzi, portofoliul a devenit un cuvânt destul de important
în activitatea didactică, un cuvânt-noutate, popular, dar, din păcate, nu întotdeauna clar şi
exact.

Căutând în legislația din România, mai exact în Legea Educației Naționale numărul 1/
2011, găsim o porțiune importantă în care este descris portofoliul educaţional.

„Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor

înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de
învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte
de învăţare formale, nonformale şi informale. Portofoliul educaţional este elementul central al
evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea
de identitate educaţională a elevului. Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma
de absolvire, parte a portofoliului educaţional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului
educaţional. Admiterea în învățământul liceal se face luând în calcul în proporţie de 70%
portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi
media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII - a şi în proporţie de 30%
nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.”

2
 Putem adăuga la acestă definiție oferită de Legea Educației Naționale 1/2011, alte câteva
definiţii ale unor teoreticieni ai domeniului educațional care edifică semnificaţia pe care şi-o
asumă portofoliul.

 „Mai mult decât doar o colecţie de lucrări ale elevilor (mostre din munca sa), reprezintă
o selecţie deliberată de lucrări pentru a ilustra în ce măsură a atins elevul un set de
rezultate specifice.” (B. Miller, L. Singleton, p.185)
 „Portofoliul este o colecţie sistematică de lucru/muncă a elevului şi totalitatea
materialelor conexe care-i reflectă activitatea, realizările la una sau mai multe discipline
şcolare.” (J.Venn, p.530)
 „Portofoliul este o colecţie sistematizată de documente, care serveşte reflecţiei
propriilor acţiuni şi rezultate în unul sau mai multe domenii pentru evaluarea
competitivităţii şi concurenţei pe piaţa forţei de muncă.” (E.V. Grigorenco, p.5)
 „Portofoliul – un instrument de evaluare, complex şi flexibil, care conţine şi
structurează o „arhivă”, o colecţie, un ansamblu de informaţii referitoare la prestaţia,
performanţele, competenţele teoretice şi practice, care determină progresul şcolar al
unui elev. De asemenea, portofoliul unui elev include şi informaţii obţinute în urma
autoevaluării propriei prestaţii şcolare. ”(M.Bocoş, p.335)
 „Colecţie intenţionată a lucrărilor cursanţilor care etalează efortul, progresul şi
realizările acestora într-unul sau mai multe domenii. Colecţia trebuie să includă
participarea studentului la selectarea conţinutului, criteriile de selecţie, criteriile de
evaluare a meritelor şi probe ale reflecţiilor proprii ale studentului.” (F.L. Paulson, P.R.
Paulson, C.A. Mayer, p.60-63)

Studiind aceste afirmații observăm că direcția unanimă este de a aplica ideea de portofoliu
la elev. Dacă vom căuta însă în continuare în legislația din țara noastră, respectiv Ordinul
M.E.N.C.S. 5079/ 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar, vom descoperii ideea de portofoliu și în alte sfere
educaționale. În acest regulament vom găsi vorbindu-se despre portofoliul coordonatorului
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, portofoliul dirigintelui precum şi
portofoliul de educaţie permanentă.

Astfel ne apropiem de subiectul acestei lucrări, portofoliul cadrului didactic. Importanța

acestuia este subliniată de către Metodologia de organizare a examenul naţional de definitivare
în învăţământ unde găsim portofoliului profesional personal al cadrului didactic ca un element
esențial al activității sale. Prima etapă în susținerea examenul, etapă eliminatorie, este „etapa
de evaluare a activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ a cadrelor didactice
debutante” și constă în evaluarea portofoliului profesional personal.

Grila de evaluare este anexă la Metodologia de organizare și desfășurare a examenului

național de definitivare în învățământ și ne oferă structura de mai jos a portofoliului
profesional personal al cadrului didactic.

3
 1. DATE PERSONALE

a) Date de identificare candidat

 Încadrarea
 Orarul
 Curriculum Vitae (Europass)
 Scrisoare de intenție

2. DOCUMENTE SUPORT

b) Activitate la catedră

 Proiectarea/Planificarea materiei
o Planificarea anuală
o Planificarea semestrială
o Planificarea pe unități de învățare adaptată nivelului clasei

 Proiecte didactice (minim 10, pentru diferite tipuri de lecții)

 Instrumente de evaluare
o Testul predictiv cu baremele aferente
o Rezultatele testării și observațiile/concluziile
o Măsurile/planul de acțiune

 Catalogul profesorului

c) Resurse didactice adaptate nivelului clasei

 Fișe de lucru (pe nivel de performanță vizat)
 Cărți, culegeri, texte, teste, CD-uri, DVD-uri, etc.
 Folii retroproiector, prezentări

3. RAPORT DE PROGRES ȘCOLAR

Legislația precizează clar că portofoliului profesional este personal. Documentele acestea

reprezintă „cartea de vizita” a activității didactice a unui om eficient, obligă profesorul la o
muncă de calitate, la responsabilitate și rigoare profesională, întrucât toate „hârtiile” sunt „la
vedere”.”

Această structură propusă pentru cadrele didactice debutante de către legislația în vigoare,
trebuie să fie preluată și adaptată de către fiecare școală. Rolul Comisiei de Evaluare și
Asigurare a Calității din unitatea de învățământ este de a oferi cadrelor debutante o structură
recunoscută de școală, adaptată nevoilor fiecărui nivel de învățământ și fiecărui post și
aprobată de către Consiliul de Administrație, ca un ajutor în organizarea activității.

4
 Structura pe care doresc să o propun și pe care Comisia de Evaluare și Asigurare a Calității
din Școala unde lucrez a aprobat-o pentru educatoare/ profesor pentru învățământ preșcolar
este detaliată mai jos.

Partea I: Informații personale: Date de identificare și despre dezvoltarea profesională

 Curriculum Vitae actualizat
 Acte de studii
 Adeverinţe / atestate de participare la cursuri de formare continuă, stagii de
perfectionare şi grade didactice, studii postuniversitare, doctorat etc.
 Documente care atestă calitatea de (co)autor / coordonator / colaborator în scrierea
unor lucrări metodico-ştiinţifice / articole / coordonator al unor reviste școlare / alte
materiale și documente care atestă calitatea de (co)autor / coordonator / colaborator
în publicarea unor lucrări / studii cu ISSN / ISBN: inventar şi coperte xerocopiate
 Certificate / adeverințe de participare la conferințe / simpozioane / alte manifestări
 Activitate în calitate de formator / evaluator de manuale / alte activități / colaborări
 Fişa individuală a postului
 Orar de activitate
 Angajament privind respectarea prevederilor din Regulamentul de Organizare și
Funcționare a Școlii, Regulamentul Intern, Codul Etic al Școlii
 Decizii
 Copii ale fişelor de asistenţe la ore efectuate de către director, responsabilul
Comisiei Metodice, inspector școlar
 Raport de autoevaluare anual, anexă la Fişa de evaluare anuală
 Adeverință privind calificativul anual

Partea a II-a : Activitatea la catedra 

 Programele pentru activitățile optionalele (indiferent dacă sunt predate de cadrul

didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru didactic)
 Proiecte didactice de activitate (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice
(gradul II şi gradul I)

Mapa de evaluare a elevilor

 Fișe de lucru (pentru grupă, pe nivel de performanța diferit)

 Fişa de evaluare a fiecărui copil (iniţială, la sf.sem.I şi la sf.anului şcolar)
 Fișe de evaluare pe unități/ proiecte tematice 
 Graficul pentru înregistrarea rezultatelor preşcolarilor 
 Fişa psihopedagogică a fiecărui copil, completată la zi

5
Mapa pentru performanțele elevilor

 Calendarul concursurilor: denumiri, data desfășrării, etape, regulamente etc

 Tabel nominal cu copiii selecționați și pregătiți pentru aceste concursuri, planificarea
pregătirii suplimentare, prezența la pregătirea suplimentară
 Rezultate obținute la diferite etape / diplome / adeverințe de participare a copiilor

Mapa pentru activităţi extrașcolare/ extracurriculare/ proiecte educaționale

 Programul activităților extrașcolare/ extracurriculare pentru anul în curs: teme,

obiective, repere temporale
 Fișe de activitate extrașcolară/ extracurriculară pentru anul în curs care vor cuprinde
obiective, o scurtă descriere a activității, resurse temporale/ umane/ materiale, evaluarea
activității, eventual procese verbale, fotografii, rezultatele muncii elevilor etc.
 Proiecte educaţionale desfăşurate/ în desfăşurare
 Protocoale de colaborare cu alte instituții
 Proiecte de parteneriat educațional

Partea a III-a: Activitatea cu părinții

 Comitetul de părinţi pe grupă

 Programul / tematica ședințelor / lectoratelor cu părinții
 Programul orelor de consiliere cu părinți (date/ ore/ probleme discutate/ eventual
procese verbale/ semnături de prezență; consemnarea acestora în condică săptămânal)
 Procese verbale de la ședințele cu părinții/ lectorate/ orele de consiliere cu părinții
(consemnarea discuțiilor, propunerilor, persoanelor care iau cuvântul etc)

Pentru grupele cu predare în limba maghiară se adaugă încă o parte, „Registrul de evidență
a activității didactice”, parte care înlocuiește „Caietul educatoarei” de la secția cu predare în
limba română. „Registrul de evidență a activității didactice” va fi completată în limba maghiară
cu precizarea că educatoarea are obligația zilnică de a înregistra activitatea didactică în limba
română în „Condică de evidență a activității didactice”, document care este înregistrat la
secretariat și semnat săptămânal de către director.

Partea a IV-a : Registrul de evidență a activității didactice

6
  Structura anului şcolar
 Programul zilnic
 Componența grupei
 Caracterizarea grupei
 Evaluarea inițială / formativă / sumativă / finală + analiza rezultatelor evaluarii
 Planificarea tematică anuală a activităților instructiv - educative pe unităţi de învăţare/
proiecte tematice/ activitaţi integrate
 Planificarea calendaristică saptămânală
 Planificarea activităților de pregătire metodică-științifică și a celor complementare
procesului de învățământ; evidența participării la Comisia Metodica (zilnic, 3 ore /
săptămânal, o zi pe săptămână cele 3 ore se desfășoară în școală, în cadrul Comisiei
Metodice) și la Cercul Pedagogic
 Evidența activității din perioada Programului „Școala Altfel”
 Evidența activității din perioada vacanței

Analizând Standardele naţionale de acreditare şi de referinţă (de calitate) ale

învățământului din România, se găsesc și următoarele documente ca fiind obligatorii pentru
cadrul didactic din învățământul preșcolar:

 Catalogul grupei, înregistrat la secretariat, cu numele şi prenumele copiilor, data

naşterii şi înregistrarea prezenţei şi a absenţelor
 Caietul educatoarei înregistrat la secretariat și semnat săptămânal de către director
 Portofoliile copiilor
 Caiet de observaţii curente asupra activității / comportamentului copiilor
 Jurnalul grupei

În încheiere, aș dori să subliniez două aspecte care mi se par importante în legătură cu

subiectul abordat. Indiferent de scop sau tip, portofoliile proiectate de către elevi sau de către
cadrele didactice presupun cel puțin două formate: format letric (hârtie) și/ sau format
electronic/digital. Chiar dacă accepțiunea general recunoscută este cea a formatului letric, pe
hârtie, trăim într-o epocă a informatizării. Vă provoc să ne propunem să implementăm în
școlile noastre ideea portofoliului electronic, atât pentru noi cât și pentru elevi. Și să nu uităm
faptul că portofoliul, fie că este al cadrului didactic, fie că este al elevului, este un produs al
muncii, este un traseu experenţial de cunoaştere şi formare, un pachet de emoţii şi trăiri și el
necesită respectul nostru, al tuturor. Păstrarea şi securitatea portofoliilor (Unde? Cine are
acces?) este o problemă care trebuie pusă în învăţământul preuniversitar. Iar aceasta ţinteşte
educarea noastră, a tuturor, în perceperea valorilor intelectuale.

BIBLIOGRAFIE:

7
NASTAS Svetlana Portofoliul: orientări şi perspective În Studia Universitatis Moldaviae, Seria
“Ştiinţe ale educaţiei”, 2013, nr.9(69), pg. 15-22, ISSN 1857-2103 [Accesat 2.12.2019]

BOCOŞ, M. Didactica disciplinelor pedagogice: un cadru constructivist. Editura a 3-a. Piteşti:

Paralela 45, 2008. 428 p. ISBN 978-973-47-0534-4

CERGHIT, I. Metode de învăţământ. Ediţia a III-a. Iaşi: Polirom, 2006. 320 p. ISBN 973-46-
0175-X

KRISTENSEN, O.B. ş.a. Manualul cursantului pentru utilizarea metodei de evaluare a

portofoliului. [Accesat 2.12.2019] Disponibil: http://www.int.ots.dk/MStudversiunea1.pdf

PAULSON, F.L., PAULSON, P.R., MEYER, C.A. What Makes a Portfolio a Portfolio?
Educational Leadership. 1991. [Accesat 2.12.2019] Disponibil:
http://www.stanford.edu/dept/SUSE/projects/ireport/articles/eportfolio/ what%20makes%20a
%20portfolio%20a%20portfolio.pdf

Portfolio Assessment [Accesat 2.12.2019] Disponibil:

http://www.pgcps.org/~elc/portfolio.html

REPIDA, T. Portofoliul – instrument eficient de evaluare a performanţelor studenţilor în

predarea-învăţarea didac-ticii psihologiei. În: Studia Universitatis. Seria ,,Ştiinţe ale
educaţiei”, 2007, nr.5, p.185-187. ISSN 1857-2103

VENN, J. Assessing students with special needs. New Jersey: Merrill, 2000. 656 p. ISBN 978-
0-13-781204-2