PROIECTAREA LECIEI

TIPURI DE ORGANIZARE A LECIEI

n funcie de numrul participanilor i relaia de lucru ce se stabilete ntre cel educat i cel care educ, activitile didactice pot fi: frontale (lecia, seminarul, activitatea de laborator, vizita, excursia, activitatea n cabinete pe specialiti, vizionarea de spectacole sau conferine, prezentri tehnice etc.) de grup (consultaii, meditaii cu scop de recuperare, experimente cu caracter de cercetare tiinific, cercul de elevi, nt!lniri cu specialitii, concursuri, redactarea revistelor, dezbateri, serate literare, sesiuni de comunicri etc.) individuale (munca independent i studiul individual, rezolvarea de exerciii, rezolvarea independent de probleme, instruirea pro"ramat, instruirea asistat de calculator, elaborarea de compuneri, elaborarea de proiecte, lucrri practice independente, pre"tirea i susinerea unor comunicri, pre"tirea i susinerea unor examene, elaborarea de material didactic sau ntreinerea lui etc.). #eciile nu pot acoperi n ntre"ime aspectele de coninut sau de deprinderi vizate. $le rspund unor performane minimale. %erformana se obine prin activiti complementare, care se pot desfura n coal, dar n afara orelor alocate disciplinei. &ceste activiti motiveaz nvarea, aprofundeaz coninuturi, ntresc achiziiile informaionale, dezvolt ima"inaia i creativitatea. n e"al msur este recomandat ca elevii s fie ncura'ai a lua parte la activiti extracolare or"anizate de alte instituii: dezbateri publice, dezbateri televizate, tabere colare de pre"tire de specialitate etc.

CONCEPTUL DE UNITATE CADRU I LECIA CA ICRO!I!TE PEDAGOGIC

%rin unitate cadru se nele"e o succesiune de momente didactice caracterizate de coeren de conceptualizare a coninuturilor care vizeaz atin"erea unor obiective operaionale specifice. (oiunea se suprapune parial celei de lecie. #ecia se consider o entitate de nvm!nt, ceva mai mult dec!t un cadru de or"anizare a instruciei, ea presupune mecanisme i le"iti de structurare i funcionare bine cunoscute. ) lecie are: o dimensiune funcional (i propune un scop i obiective specifice) o dimensiune structural (implic resurse umane, materiale, procedee i metode didactice, mi'loace de nvm!nt, presupune un timp determinat i un mediu didactic de desfurare n vederea unui transfer informaional) o dimensiune operaional (o strate"ie specific de atin"ere a obiectivelor i de evaluare a calitii achiziiilor).

TIPURI I "ARIANTE DE LECII

#ecia, ca unitate de baz a desfurrii procesului instructiv*educativ, mbrac forme de or"anizare diverse care ntresc convin"erea celor implicai n mana"ementul educaiei i profesorilor c este o manier comod, si"ur, eficient, care imprim ritm i continuitate procesului. #iteratura de specialitate consemneaz urmtoarele tipuri de lecii: lecia mixt sau combinat lecia de comunicare + nsuire de noi cunotine * lecia introductiv * lecia prele"ere * lecia seminar * lecia pro"ramat

lecia de formare de priceperi i deprinderi * lecia de formare de deprinderi de aciune intelectual. * lecia de rezolvare de probleme * lecia de lucrri de laborator * lecia de formare a unor deprinderi tehnice

lecia de fixare i sistematizare lecia de verificare i apreciere a rezultatelor colare.

LECIA

I#T$

#ecia mixt este cea mai frecvent form de or"anizare a activitii didactice n nvm!ntul preuniversitar. $a urmrete atin"erea mai multor scopuri sau sarcini didactice distincte: transferul de noi cunotine, sistematizarea i consolidarea achiziiilor i verificarea sau evaluarea performanei colare.

LECIA DE CO UNICARE % &N!UIRE DE NOI CUNOTINE

&cest tip de lecie este recomandat la nceput de capitol, la teme mai dificile n care se urmrete n mod deosebit nvarea n clas, sau la clasele terminale, c!nd tema este ampl i impune prezentarea sub form de prele"ere. #ecia are ca specific eliminarea etapelor ce in de lecia anterioar, trec!ndu*se, dup momentul or"anizatoric, direct la anunarea titlului, obiectivelor de referin i competenelor specifice. ,ea mai mare parte a leciei se consum cu comunicarea i nsuirea de noi cunotine, ultimile minute servind pentru consolidarea ideilor principale, fixrii relaiilor, cristalizrii concluziilor, precum i la indicarea temei pentru acas.

a' LECIA INTRODUCTI"$

&ceast lecie este un pic mai special, ea av!nd rolul de a oferi o ima"ine de ansamblu asupra unei tiine, discipline colare, unui capitol etc. i are drept scop acomodarea celui instruit cu mediul peda"o"ic i noional n care se va desfura etapa de instruire pe care o parcur"e.

(' LECIA PRELEGERE

$ste o lecie care se centreaz pe metoda clasic cu acelai nume fiind rezervat claselor de liceu sau "rupurilor de elevi care au puterea de a recepta, av!nd pre"tirea necesar, coninuturi vaste dintr*un domeniu tiinific.

)' LECIA !E INAR

$ste o lecie care se recomand v!rstelor colare mari. $a presupune dezbaterea unui subiect pe baza studiului prealabil al unei literaturi de specialitate recomandate de ctre profesor. ) astfel de lecie se spri'in pe nivelul de pre"tire al elevilor i pe interesul pe care acetia l manifest n mod constant pentru disciplina colar n cauz.

d' LECIA PROGRA AT$

#ecia pro"ramat este o lecie de comunicare + nsuire de cunotine conceput pe baza manualelor sau textului pro"ramat. nvm!ntul pro"ramat i instruirea asistat de calculator pot constitui strate"ii didactice care s asi"ure transferul de coninuturi ctre "rupul celor care se instruiesc.

LECIA DE *OR ARE DE PRICEPERI I DEPRINDERI

#ecia de formare de priceperi i deprinderi este specific nvm!ntului vocaional, unde este utilizat n mod sistematic ca sistem de desfurare a procesului educativ. -izica este o disciplin colar care vizeaz prin ndeplinirea obiectivelor cadru i dezvoltarea capacitilor de explorare + investi"are a realitii i de experimentare.

a' LECIA DE *OR ARE DE DEPRINDERI DE ACIUNE INTELECTUAL$. LECIA DE REZOL"ARE DE PRO+LE E
#ecia de rezolvare de probleme, implic!nd aplicarea i exersarea contribuie la fixarea, aprofundarea lr"irea cunotinelor i la evaluarea performanelor. ) astfel de lecie poate servi la:

asimilarea cunotinelor rezolvarea unor situaii practice fixarea limitelor unor teorii particularizri i "eneralizri a unor rezultate valorificarea cunotinelor dezvoltarea "!ndirii lo"ico*matematice dezvoltarea creativitii or"anizarea i reor"anizarea coninuturilor evaluarea rezultatelor nvrii dezvoltarea personalitii

 ncrederea n disciplin ncrederea n calitile personale perseverena caliti de cercettor. (' LECIA DE LUCR$RI DE LA+ORATOR
.isciplin experimental aplicativ, fizica, condiioneaz obinerea de bune rezultate prin folosirea experimentului ca principala modalitate de comunicare*nsuire a cunotinelor. $ste foarte important dotarea laboratorului i desfurarea activitii didactice de fizic n laborator. &stfel vor putea fi ntrite deprinderile de investi"are a naturii, aptitudinile de a or"aniza (planifica) un experiment i de interpretare a rezultatelor obinute.

)' LECIA DE *OR ARE A UNOR DEPRINDERI TE,NICE

$ste o lecie care se poate desfura pe o structur n mare msur asemntoare leciei de laborator. $a asi"ur formarea de priceperi i deprinderi pentru elevii de v!rst colar mare, care se pre"tesc n cadrul nvm!ntului vocaional pentru o profesie, lecia av!nd un pronunat caracter tehnic.

LECIA DE *I#ARE I !I!TE ATIZARE

) astfel de lecie asi"ur consolidarea cunotinelor nsuite i aprofundarea lor pe nivele superioare de nele"ere i aplicare prin recapitulare. #ecia de recapitulare presupune desfurarea unei activiti intelectuale susinute, pe baza creia elevul valorific coninuturile achiziionate ntr*o etap de pre"tire (studiul unui capitol al fizicii, al unei discipline etc.). /!ndirea elevului poate fi disciplinat n baza unui al"oritm pe care l stabilesc de comun acord profesorul i colectivul de elevi. &ccentul cade pe nele"ere,

analiz i sintez. 0unt ntrite priceperile de a ar"umenta i demonstra teorii tiinifice, dar i acelea de a formula 'udeci de valoare cu privire la aplicabilitatea unor ipoteze de lucru. #ecia de recapitulare va consolida competenele pe care elevul va trebui s le dovedeasc toat viaa.

LECIA DE "ERI*ICARE I APRECIERE A REZULTATELOR COLARE

#ecia de verificare i apreciere a rezultatelor colare urmrete constatarea nivelului de pre"tire a elevilor n scopul remedierii nvrii i creterii performanei colare. $a trebuie s serveasc dia"nosticrii nivelului de pre"tire al elevilor i s formuleze 'udeci de valoare n le"tur cu performana. 1ariantele leciei de verificare i apreciere pot fi: evaluare oral, evaluare prin lucrri scrise, evaluare prin lucrri practice, evaluare cu a'utorul pro"ramelor computerizate.

STRATEGII DIDACTICE Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective. - ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza n functie de decizia strategica a profesorului - este conceputa ca un scenariu didactic co!ple", n care sunt i!plicati actorii predarii - nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. - prefigureaza traseul !etodic cel !ai potrivit, cel !ai logic si !ai eficient pentru a#ordarea unei situatii concrete de predare si nvatare$ astfel se pot preveni erorile, riscurile si eveni!entele nedorite din activitatea didactica% Componente ale strategiei didactice& siste!ul for!elor de organizare si desfasurare a activitatii educationale, siste!ul !etodologic respectiv siste!ul !etodelor si procedeelor didactice, siste!ul !i'loacelor de nvata!(nt, respectiv a resurselor utilizate, siste!ul o#iectivelor operationale Caracteristici ale strategiei didactice& i!plica pe cel care nvata n situatii specifice de nvatare) rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul*dupa particularitatile psi+oindividuale creeaza pre!ise pentru !anifestarea opti!a a interactiunilor dintre celelalte co!ponente ale procesului de instruire presupune co!#inarea conte"tuala, originala, unica, uneori, a ele!entelor procesului instructiv-educativ Tipuri de strategii didactice&

, -

strategii inductive, al caror de!ers didactic este de la particular la general) strategii deductive$ invers fa./ de cele inductive% & general -0 particular,legi sau principii-0 concretizarea lor n e"e!ple) 1 strategii analogice - predarea 2i nv/.area se desf/2oar/ cu a'utorul !odelelor) 3 strategii transductive cu! sunt e"plica.iile prin !etafore) 4 strategii mixte& inductiv-deductive 2i deductiv-inductive) 5 strategii algoritmice& e"plicativ-de!onstrative, intuitive, e"pozitive,

i!itative, progra!ate 2i algorit!ice propriu-zise) 6 strategii euristice - de ela#orare a cuno2tin.elor prin efort propriu de g(ndire, folosind pro#le!atizarea, descoperirea, !odelarea, for!ularea de ipoteze, dialogul euristic, e"peri!entul de investigare, asaltul de idei, av(nd ca efect sti!ularea creativit/.ii Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare i nvare$ infor!ative 2i activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare% Strategia nu se confunda cu !etoda sau cu !etodologia didactica etoda vizeaza o activitate de predare-nvatare-evaluare Strategia vizeaza procesul de instruire n ansamblu si nu o secventa de instruire

!T"#! #! $%&'T' '%T ( acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invata!ant, su# coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valori)icarea aptitudinilor speci)ice. etoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop - un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de for!are a a#ilitatilor - este o te*nica de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-invatare) ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, confor! unei strategii didactice

+unctii ale !etodelor de invata!ant& cognitiva - de diri'are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte) normativa - aspecte !etodologice, respectiv, !odul cu! sa predea profesorul si cu! sa invete elevul) motivationala - de sti!ulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare) )ormativ-educativ-compensatorie- de e"ersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psi+ice Caracteristici ale !etodelor didactice& , sunt de!ersuri teoretico-actionale e"ecutive de predare- nvatare care asigura derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ - sunt in acelasi ti!p de!ersuri investigative $de cunoastere stiintifica%, de docu!entare si e"peri!ental-aplicative contri#uind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice 1 cuprind si dina!izeaza ele!ente pedagogice teoretice 3 se ela#oreaza si i!ple!enteaza corelat cu& 7gradul si profilul nvata!(ntului 7 cu specificul disciplinei de nvata!(nt 7 cu natura si specificul activitatilor didactice

4 se ela#oreaza procesului de nvata!(nt 5 se ela#oreaza si se aplica n functie de particularitatile de v(rsta si individuale ale agentilor actului pedagogic) 6 contri#uie la realizarea o#iectivelor didactice 8 au caracter dina!ic $eli!ina 9uzurile !orale9 si adopta noul, sunt desc+ise perfectionarilor% : contri#uie la realizarea eficienta a predarii-nvatarii$unele servesc n !ai !are !asura !uncii profesorului , n predare) altele servesc !ai ales elevului, nvatarii% ,; sunt eficiente daca profesorul le co!#ina si foloseste adecvat si creator Clasi)icari ale !etodelor de invata!ant& , din punct de vedere istoric, a% !et clasice sau traditionale - e"punerea - conversatia - e"ercitiul - de!onstratia #% !et de data !ai recenta sau !oderne - pro#le!atizarea - e"punerea insotita de !i'loace te+nice - !odelarea - algorit!izarea - instruirea progra!ata - in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor & a% !et ver#ale - #azate pe cuvantul scris sau rostit) #% !et intuitive - #azate pe o#servarea directa, concret-senzoriala a o#iectelor si feno!enelor realitatii sau a su#stitutelor acestora) sau& a% !et de co!unicarc orala& - !etode e"pozitive - povestirea - e"punerea - prelegerea - e"plicatia - descrierea - !etode interogative - conversatia euristica) - !etode care presupun discutii si dez#ateri < pro#le!atizarea - #rainstor!ing-ul) #% !et #azate pe contactul cu realitatea- de!onstratia, !odelarea, e"peri!entul 1 dupa gradul de angajare a elevilor la lectie& a% !et e"pozitive sau pasive-pun accent pe !e!oria reproductiva si ascultarea pasiva) #% !et activ-participative - favorizeaza activitatea de e"plorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi

7cu nivelul de pregatire al celor care nvata si se aplica n str(nsa legatura cu celelalte co!ponente ale

3 dupa )orma de organizare a muncii& a% !et individuale - adresate fiecarui elev in parte ) #% !et de predare-invatare in grupuri de elevi $o!ogene sau eterogene%) c% !et frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei) d% !etode co!#inate - alternari*i!#inari intre variantele de !ai sus 4 dupa )unctia didactica principala& a% !etode de predare si co!unicare) #% !etode de fi"are si consolidare) c% !etode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare 5 in functie de axa invatare -0 prin receptare $invatare !ecanica% < prin invatare prin descoperire $invatare constienta%& a% !etode #azate pe invatarea prin receptare < e"punerea - de!onstratia cu caracter e"pozitiv #% !etode care apartin preponderent descoperirii diri'ate& - conversatia euristica - o#servatia diri'ata - instruirea progra!ata - studiul de caz etc c% !etode de descoperire propriu-zisa - o#servarea independenta - e"ercitiul euristic - rezolvarea de pro#le!e - #rainstor!ing-ul etc

-rincipalele metode de invatamant, , E"punerea didactica - Conversatia didactica - , Conversatia euristica - - Conversatia e"a!inatoare $cate+etica% - 1 Conversatia in actualitate 1 =etoda de!onstratiei 1 , De!onstratia cu o#iecte 1 - De!onstratia cu actiuni 1 1 De!onstratia cu su#stitute 1 3 De!onstratia co!#inata 1 4 De!onstratia cu !i'loace te+nice 3 =etoda o#servarii 4 >ucrul cu !anualul 5 =etoda e"ercitiului 6 Algorit!izarea 8 =odelarea didactica : ?ro#le!atizarea ,; Instruirea progra!ata

,, Studiul de caz ,- =etodele de si!ulare ,1 Invatarea prin descoperire

..!xpunerea didactica 7consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de in)ormatie, de catre educator catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii 7!etoda de predare traditionala, ver#ala, e"pozitiva 7poate i!#raca !ai !ulte variante$in functie de varsta elevilor si de e"perienta lor de viata%& -povestirea - prezentarea infor!atiei su# for!a descriptiva sau narativa, respectand ordonarea in ti!p sau in spatiu a o#iectelor, feno!enelor, eveni!entelor -e"plicatia - for!a de e"punere in care predo!ina argu!entarea rationala, facandu-si loc de'a pro#le!ele de la!urit, teore!ele, regulile, legile stiintifice -prelegerea scolara - for!a de e"punere in cadrul careia infor!atia este prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-un tot 7are un rol i!portant deoarece pe de o parte, scurteaza ti!pul insusirii de catre elevi a culturii !ulti!ilenare a o!enirii, ceea ce prin !etode #azate pe descoperire ar fi !ult !ai dificil) pe de alta parte, ea constituie o ocazie per!anenta pentru educator de a oferi educatului un !odel de ordonare, inc+egare, argu!entare, siste!atizare a infor!atiei din diverse do!enii 7tre#uie sa respecte un !ini!u! de cerinte, - continuturile prezentate - autentice si convingatoare, ceea ce i!plica pregatirea anticipata te!einica a e"punerii - sa fie respectate li!itele si o#iectivele progra!ei& nici prezentarea si!plista a continuturilor, nici incarcarea e"cesiva cu ele!ente care nu au legatura cu lectia, nu sunt procedee nor!ale - volu!ul de infor!atie sa fie rezona#il, in raport cu varsta si cu e"perienta de invatare a copiilor - stringenta logica si succesiune logica & e"punerea sa ai#a o idee centrala, din care decurg cateva idei principale) la randul lor, acestea tre#uie sa fie e"plicate si sustinute prin idei de a!anunt si e"e!ple, respectiv ideile sa decurga unele din altele - e"e!plele ilustrative sa fie doar in cantitate suficienta - in cazul povestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, e!otional, sugestiv al e"punerii, aceasta fiind spri'inita c+iar pe ele!ente dra!atice, !i!ica, gestica - e"pri!area & li!#a' si stilul adecvat nivelului auditoriului ) claritate logica si corectitudine gra!aticala - !entinerea unui rit! opti! $apro"i!ativ 5;-6; cuvinte pe !inut%

/. Conversatia didactica 7consta in valorificarea didactica a intre#arilor si raspunsurilor $!etoda ver#ala, ca si e"punerea, dar !ai activa decat aceasta% '. Conversa)ia euristica 7conceputa astfel incat sa conduca la @descoperirea9 a ceva nou pentru elev 7consta in serii legate de intre#ari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii 7intre#arile si raspunsurile se inc+eaga in serii co!pacte, fiecare noua intre#are avandu-si ger!enele sau punctul de plecare in raspunsul anterior 7conditionata de e"perienta de cunoastere de pana atunci a elevului, care sa-i per!ita sa dea raspuns la intre#arile ce i se pun 0. Conversatia examinatoare 1cate*etica2 7are ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un !o!ent dat 7se deose#este de cea euristica - nu !ai este o#ligatorie constituirea in siste!e sau serii ale intre#arilor si raspunsurilor$fiecare intre#are i!preuna cu raspunsul sau alcatuiesc un !icrounivers de sine-statator in raport cu celelalte intre#ari si raspunsuri% 7tre#uie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intre#arilor, pe de o parte, si ale raspunsurilor, pe de alta Calitatile ale intre#arilor& a% sa fie for!ulate corect, atat su# aspect gra!atical, cat si logic) #% sa fie precise) c% intre#area sa ai#a concizie convena#ila si sa se refere la un continut li!itat d% intre#arile sa fie de o varietate suficienta& Aintre#ari care pretind date, nu!e, definitii) A intre#ari care pretind e"plicatii) Aintre#ari care e"pri!a situatii pro#le!atice e% intre#area sa fie asociata de fiecare data cu ti!pul de gandire pe care il necesita, in functie de dificultatea ei f% pe ti!pul for!ularii raspunsului, nu se intervine decat in cazul cand elevul co!ite ,,din start9 confuzii grosolane g% nu sunt profita#ile si nici indicate intre#arile care cer raspunsuri !ono-sila#ice si nici cele care cuprind sugerarea raspunsului +% !ai intai se for!uleaza intre#area si se adreseaza intregii clase, iar nu!ai dupa e"pirarea ti!pului apro"i!ativ de gandire este nu!it cel care tre#uie sa raspunda i% nu sunt indicate intre#arile voit eronate Calitatile raspunsului& a% sa ai#a intotdeauna corectitudinea gra!aticala si logica necesara, indiferent de !ateria scolara in cadrul careia se for!uleaza #% raspunsul sa acopere intreaga sfera a intre#arii c% raspunsul sa vizeze cu precizie continutul esential al intre#arii, avand in acelasi ti!p concizia cea !ai convena#ila d% pentru clasele !ici - raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza

inc+eiata e% elevul sa fie indru!at sa evite for!ularile frag!entare, sacadate, eventual insotite de ele!ente care @paraziteaza9 si uratesc vor#irea C. Conversatia in actualitate 7cerinte pt elevi& pot fi antrenati in dez#atere nu!ai cand dispun& $a% de infor!atia i!plicata in pro#le!a $#% de !etoda necesara investigarii in sfera dez#aterii $c% de capacitatea de a intelege punctele de vedere ale celorlalti 7cerinte pt profesori & $a% sa fi creat cli!atul socio-afectiv necesar, #azat cu prioritate pe coeziunea grupului) $#% sa organizeze grupul de dez#atere in nu!ar rezona#il $,4--;%, pentru a da fiecaruia posi#ilitatea sa-si e"pri!e parerea) $c% sa se ingri'easca de cea !ai #una dispunere in spatiu a grupului) $d% sa evite pe cat posi#il sa-si i!puna propria parere, asu!andu-si doar rolul de !oderator) $e% sa se ingri'easca de o repartizare apro"i!ativa a ti!pului, pentru tratarea fiecarei pro#le!e cuprinse in dez#atere 3. etoda demonstratiei

7 metoda de predare - invatare, in cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde intr-un obiect concret, o actiune concrete sau substitutele lor. 7 for!e de de!onstratie $in functie de !i'locul pe care se #azeaza fiecare%& $a% de!onstratia cu o#iecte in stare naturala) $#% de!onstratia cu actiuni) $c% de!onstratia cu su#stitutele o#iectelor, feno!enelor, actiunilor) $d% de!onstratia de tip co!#inat) $e% de!onstratia cu !i'loace te+nice a. #emonstratia cu obiecte -sursa principala a infor!atiei elevului consta dintr-un o#iect natural $roci, se!inte, plante, su#stante c+i!ice% pe cat este posi#il incadrate in conte"tul lor de e"istenta $de pilda, plantele sau unele ani!ale de la#orator% -avanta' -0 i!pri!a invatarii o nota deose#it de convingatoare b. #emonstratia cu actiuni - sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este transfor!area actiunii respective intr-o deprindere - cerintele didactice de respectat& - asezarea, gruparea, instruirea preala#ila a elevilor - o e"ersare preala#ila suficienta a actiunii de catre instructor - de!onstratia sa fie infaptuita efectiv, sa constea din actiune reala, iar nu din @!i!are9 sau si!pla ver#alizare - sa se i!pleteasca in cat !ai scurt ti!p cu e"ercitiul, adica actiunea sa fie preluata de catre elev - sa fie spri'inita pe e"plicatiile instructorului

c. #emonstratia cu substitute 7are o e"tensie deose#it de !are $su#stitutele sau !aterialele confectionate sau preparate !ai usor la inde!ana educatorului% 2 planse 3 +arti din diferite do!enii 4 fotografii si ta#louri 5 !ateriale tridi!ensionale 7avanta'ele utilizarii acestei !etode& , distanta in ti!p si spatiu nu per!ite, in !ulte cazuri,apelul direct la o#iectele sau feno!enele concrete) - alcatuirea prea co!plicata a o#iectelor si feno!enelor din realitate - prin inter!ediul su#stitutelor, se poate si!plifica, fie prin vizualizare, fie prin sc+e!atizare) 1 i!posi#ilitatea recurgerii la e"istente naturale 3 su#stitutele pot sta la dispozitia invata!antului ti!p neli!itat 4 efort financiar !ai !ic, in raport cu originalele d. #emonstratia combinata - de!onstratia prin e"periente - de!onstratia prin desen didactic De!onstratia prin e"periente - co!#inatia dintre de!onstratia cu o#iecte si cea cu actiuni De!onatratia prin desen didactic - efectuarea desenului de catre educator in fata elevilor, acestia din ur!a desenand in paralel cu el$ de!onstratie ce co!#ina actiunea cu su#stitutul% e #emonstratia cu mijloace te*nice 7 se spri'ina pe !i'loacele te+nice& !i'loace audio) !i'loace video) !i'loace audiovizuale 7 avanta'e& , redau cu !are fidelitate, atat in plan sonor, cat si vizual) - pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi i!posi#il sau cel putin foarte greu de redat) 1 gratie diferitelor te+nici de truca', pot separa, desco!pune si reda feno!ene insesiza#ile pe alta cale) 3 per!it reluarea rapida, ori de cate ori este nevoie, asadar evita consu!ul stan'enitor de ti!p) 4 datorita ineditului pe care il contin si c+iar aspectul lui estetic pe care il i!plica, ele sunt !ai atractive pentru elevi si !ai productive 7 cerinte& - organizarea speciala a spatiului in care se fac de!onstratiile de acest fel $perdele opace, pupitre etc %) - alegerea 'udicioasa a !o!entului utilizarii de!onstratiilor de acest fel, pentru a nu ,,#ruia9 activitatea elevului) - pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a dispozitivelor, !aterialelor, aparaturii cuprinse in acest de!ers

4.

etoda observarii

7 consta in urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si )enomenelor ce constituie continutul invatarii, in scopul surprinderii insusirilor semni)icative ale acestora. 7 !etoda de invatare prin cercetare si descoperire 7 functie for!ativa 7 presupune parcurgerea catorva etape&-organizarea o#servarii -o#servarea propriu-zisa - prelucrarea datelor culese - valorificarea o#servarii

5. 6ucrul cu manualul 7 !etoda de invata!ant bazata pe citirea din manual si explicarea, in clasa, sub indrumarea stricta a educatorului. 7 are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau aspecte si inc+eind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente 7. etoda exercitiului 7 consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a imbunatatini unei per)ormante 7 nu se li!iteaza doar la for!area deprinderilor, vizeaza in acelasi ti!p consolidarea unor cunostinte 7 este co!pati#ila cu orice continut de invata!ant 7 e"ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii& a dupa for!a - e"ercitii orale - e"ercitii scrise - e"ercitii practice # dupa scopul si co!ple"itatea lor - e"ercitii de introducere intr-un !odel dat sau e"ercitii introductive -0elevilor li se e"plica pentru pri!a oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu e"plicatiile profesorului - e"ercitii de insusire sau consolidare a !odelului dat, denu!ite si e"ercitii de #aza -0 elevul reia in intregi!e si in c+ip repetat, actiunea ce i s-a e"plicat - e"ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor !ai vec+i cu cele noi, nu!ite si e"ercitii paralele, avand scopul de a integra deprinderile in siste!e din ce in ce !ai largi - e"ercitii de creatie sau euristice 7 cerinte & a Elevul sa fie constient de scopul e"ercitiului si sa inteleaga #ine !odelul actiunii de invatat # E"ercitiile sa ai#a varietate suficienta, altfel riscand sa for!a! nu!ai partial deprinderea propusa ca scop c E"ercitiile sa respecte o anu!ita gradatie de dificultate in aplicarea lor Deprinderile !ai co!plicate se for!eaza prin integrarea succesiva a unor deprinderi !ai

si!ple d E"ercitiile sa ai#a, continuitate in ti!p, altfel putand sa apara lacune, care i!piedica elevul sa-si for!eze in !od nor!al deprinderile vizate e E"ercitiile sa ai#a rit! opti! si durata opti!a f E"ersarea sa fie per!anenta insotita de corectura si de autocorectura 8. 'lgoritmizarea 7 !etoda de predare-invatare constand din utilizarea si valorificarea algorit!ilor 7 algorit!izarea insea!na gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de invatat 7 elevul isi insuseste, pe calea algorit!izarii, cunostintele sau te+nicile de lucru, prin si!pla parcurgere a unei cai de'a sta#ilite, pe cand in cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe #aza propriilor cautari 9. odelarea didactica

7 !etodei de predare-invatare in cadrul careia !esa'ul ce ur!eaza trans!is este cuprins intr-un !odel$!odelul reprezinta o reproducere si!plificata a unui original, in asa fel incat sa fie pus in evidenta ele!entul care intereseaza% 7 poate fi realizata prin !ai !ulte procedee& marire sau reducere la scara a unor reproduceri si!ilare $!ac+ete, !ula'e% concretizare $redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre% abstractizare $redarea prin anu!ite for!ule nu!erice sau literale a unor serii intregi de o#iecte, procese, actiuni% analogie $i!aginarea unui o#iect nou sau aparat, a caror functionare sa fie conceputa prin co!paratie cu structura sau utilizarea altui o#iect sau aparat e"istent, ase!anator% 7 utilizarea !odelului i!plica activizarea elevului :. -roblematizarea 7 denu!ita si predare prin rezolvare de pro#le!e sau, !ai precis, predare prin rezolvare productiva de pro#le!e 7 o !etoda didactica ce consta din punerea in )ata elevului a unor di)icultati create in mod deliberat in depasirea carora, prin e)ort propriu. elevul invata ceva nou. 7 tipuri de situatii pro#le!atice & a% cand e"ista un dezacord intre vec+ile cunostinte ale elevului si cerintele i!puse de rezolvarea unei noi situatii) #% cand elevul tre#uie sa aleaga dintr-un lant sau siste! de cunostinte, c+iar inco!plete, nu!ai pe cele necesare in rezolvarea unei situatii date, ur!and sa co!pleteze datele necunoscute) c% cand elevul este pus in fata unei contradictii intre !odul de rezolvare posi#il din punct de vedere teoretic si dificultatea de aplicare a lui in practica) d% cand elevul este solicitat sa sesizeze dina!ica !iscarii c+iar intr-o sc+e!a aparent statica

e% cand elevului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asi!ilate 7 favorizeaza aspectul for!ativ al invata!antului $elevul participa efectiv si sustinut si isi dezvolta interesele de cunoastere% 7 cerinte & e"istenta unui fond aperceptiv suficient al elevului ) dozarea dificultatilor intr-o anu!ita gradatie) alegerea celui !ai potrivit !o!ent de plasare a pro#le!ei in lectie) e"istenta unui interes real pentru rezolvarea pro#le!ei) asigurarea unei relative o!ogenitati a clasei, la nivelul superior) un efectiv nu prea !are in fiecare clasa de elevi) evitarea supraincarcarii progra!elor scolare .;. $nstruirea programata 7 este o metoda multi)unctionala, cuprinzand o inlantuire de algoritmi, dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent in for!a verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive. 7 -rincipiile instruirii progra!ate& , ?rincipiul pasilor !ici - !ateria se i!parte in frag!ente, pana la nivelul de intelegere al copiilor $!ari!ea acestor pasi poate sa difere in functie de nivelul la care s-ar afla cei care invata% - ?rincipiul raspunsului efectiv - potrivit lui, pentru a se putea !erge !ai departe, nu sunt ingaduite golurile de raspuns sau ,,sariturile9 $de regula fiecare raspuns se spri'ina pe rezolvarea altora anterioare lui% 1 ?rincipiul confir!arii i!ediate - dupa fiecare raspuns for!ulat, elevul sa-l confrunte cu lista sau 9c+eia9 raspunsurilor e"acte $Aceasta confir!are infor!eaza elevul daca poate sau nu sa continue cu secventa ur!atoare% 3 ?rincipiul rit!ului individual - fiecarui elev i se poate pune la dispozitie progra!ul de invatat, pe care il parcurge in functie de posi#ilitatile sale 7 tipuri & -progra!area ra!ificata - progra!area co!#inata 7 !i'loacele utilizate in instruirea progra!ata & fisele progra!ate -!anualele progra!ate - !asinile de invatat $calculatoarelepe langa afisarea progra!elor pe ecran, realizeaza si conducerea invatarii% 7avanta'e& posi#ilitatea sporita de intelegere, prin divizare, a !ateriei inlaturarea inconvententelor de rit! al invatarii, data fiind individualizarea capatarea treptata a independentei de catre elev, de unde atenuarea !acar partiala a efectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in fa!ilia elevului econo!ia de ti!p ... Studiul de caz 7 !etoda ce consta din con)runtarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a

carei observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere 7 etape ale studiului de caz& a% alegerea cazului si conturarea principalelor ele!ente se!nificative) #% lansarea cazului, care poate avea loc in !ai !ulte for!e, intre care lansarea ca o situatie pro#le!atica) c% procurarea infor!atiei in legatura cu cazul) d% siste!atizarea !aterialului, prin recurgerea la diverse !etode, intre care cele statistice) e% dez#atere asupra infor!atiei culese, care poate avea loc prin diverse !etode f% sta#ilirea concluziilor si valorificarea proprie& un referat, o co!unicare, o suita de ipoteze de verificat in viitor, o +otarare de luat 7 avanta'e & a% situarea elevului c+iar in !i'locul realitatii concrete=0 intelegerea esentei adevarurilor si retinerea lor dura#ila, precu! si aplicarea in conte"te reale) #% caracterul prin e"celenta activ al !etodei - toti elevii se pot anga'a in rezolvarea cazului) c% cultiva spiritul de responsa#ilitate in grup si capacitatea de initiativa) d% favorizeaza socializarea elevului si capacitatea de cola#orare ./. etodele de simulare 1jocul de rol2

7 metoda jocurilor este prezentata pe doua categorii& de o parte cea a 'ocurilor didactice sau educative,pe de alta parte categoria 'ocurilor si!ulative 7 jocurile educative au, intr-o !asura si intr-o perioada, caracter i!itativ e!piric$sunt proprii varstei si educatiei prescolare% 7 jocurile simulative - au alt registru si alta se!nificatie, ele fiind verita#ile ocazii de antrena!ent, pentru indeplinirea unor roluri reale in viata $la varste scolare !ai !ari si se prezinta !ai ales su# for!a 'ocurilor de rol% 7 invatarea pe simulatoare -tot o !etoda co!pozita - i!#ina !ai !ulte dintre !etodele anterior citate si prezentate 7 <ocul de rol - o !etoda activa de predare-invatare, #azata pe si!ularea unor functii, relatii, activitati, feno!ene, siste!e etc - ur!areste for!area co!porta!entului u!an pornind de la si!ularea unei situatii reale - avanta'e& - activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de a interactiona) - prin dra!atizare, asigura pro#le!atizarea, sporind gradul de intelegere si participare activa a cursantilor) - interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si ac+izitiilor) - pune in evidenta !odul corect sau incorect de co!portare in anu!ite situatii) - este una din !etodele eficiente de for!are rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si co!porta!entelor - dezavanta'e sau dificultati legate de utilizarea !etodei&

- este o !etoda greu de aplicat $presupune nu nu!ai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale si actoricesti la conducatorul 'ocului% - desi activitatea #azata pe 'ocul de rol dureaza relativ putin -apro"i!ativ o ora proiectarea si pregatirea sa cer ti!p si efort din partea cadrului didactic - e"ista riscul devalorizarii 'ocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de catre elevi) - este posi#ila aparitia #loca'elor e!otionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii elevi

7 !tapele pregatirii si )olosirii jocului de rol a $denti)icarea situatiei interu!ane care se preteaza la si!ulare prin 'ocul de rol este foarte i!portant ca situatia ce ur!eaza a fi si!ulata sa fie relevanta o#iectivului, co!porta!entelor de insusit de catre elevi in ur!a interpretarii rolurilor # odelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de si!ulat este supusa analizei su# aspectul statusurilor si categoriilor de interactiuni i!plicate Din situatia reala sunt retinute pentru scenariu nu!ai aspectele esentiale& status-urile si rolurile cele !ai i!portante care servesc la constituirea unui !odel interactional Br!eaza apoi sa se ela#oreze scenariul propriu-zis, respectiv noua structura de status-uri si roluri, care, fireste este !ult si!plificata fata de situatia reala c 'legerea partenerilor si instruirea lor relativ la specificul si e"igentele 'ocului de rol - este vor#a de distri#uirea rolurilor si fa!iliarizarea participantilor cu sarcinile de realizat Status-urile si rolurile sunt descrise a!anuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa) distri#uirea poate fi la alegere sau presta#ilita de catre conducatorul activitati d $nvatarea individuala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar ca participantii sa fie lasati ,4--; de !inute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa !odul propriu de interpretare e $nterpretarea rolurilor f #ezbaterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secventelor in care nu s-au o#tinut co!porta!entele asteptate >a dez#atere participa si o#servatorii Este necesar ca interpretilor sa li se dea prioritate pentru a co!unica ceea ce au si!tit 7 Tipuri de 'ocuri de rol& a Cocuri de rol cu un caracter !ai general & - 'ocul de reprezentare a structurilor $de e"& organizarea unei intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distri#utie spatiala corespunzatoare a !o#ilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit% - 'ocul de decizie $elevilor li se distri#uie status-uri si roluri !enite a si!ula structura unui organis! de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala i!portanta-elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii% - 'ocul de ar#itra' - usureaza intelegerea si dezvoltarea capacitatilor de solutionare a pro#le!elor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati econo!ice etc

- 'ocul de co!petitie $de o#tinere a perfor!antelor% ?rin acest tip de 'oc se ur!areste si!ularea o#tinerii unor perfor!ante de invingere a unui adversar, real sau i!aginat # Cocuri de rol cu caracter !ai specific& 'ocul de-a g+idul si vizitatorii 'ocul de negociere .3. $nvatarea prin descoperire 7 se refera la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intr-o )orma )inala celui ce invata $asa cu! se petrece in invatarea prin receptare%, ci reclama o anumita activitate mentala anterioara rezultatului )inal in structura cognitiva.

$<6"'C! #! $%&'T' '%T

ijloace de invatamant = ansa!#lul de o#iecte, instru!ente, produse, aparate, ec+ipa!ente si siste!e te+nice care sustin si faciliteaza trans!iterea unor cunostinte, for!area unor deprinderi, evaluarea unor ac+izitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ ijloacele te*nice de instruire = ca ansa!#lu al !i'loacelor de invata!ant cu suport te+nic si care pretind respectarea unor nor!e te+nice de utilizare speciale, respectiv ec+ipa!entele te+nice-aparatele dispozitivele, !asinile, utila'ele, instalatiile utilizate in procesul didactic

Clasi)icarea mijloacelor te*nice de instruire $in functie de analizatorul solicitat precu! si de caracterul siste!ic sau dina!ic al celor prezentate% - !i'loacele te+nice vizuale & retroproiectorul, +arti, fise de lucru - !i'loacele te+nice auditive & radioul, casetofonul, etc - !i'loacele te+nice audio-vizuale & video-plaDer, tv, calculatorul Scopuri didactice $pt folosirea acestor !i'oace% sensi#ilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice spri'inirea perceperii noului de catre elevi co!unicarea, trans!iterea, de!onstrarea*ilustrarea noului intelegerea noului de catre elevi aplicarea si e"ersarea noilor cunostinte teoretice si practice fi"area si consolidarea noilor cunostinte si co!petente verificarea si evaluarea cunostintelor si a#ilitatilor elevilor

Caracteristici ale mijloacelor te*nice de instruire

a fle"i#ilitatea sau adapta#ilitatea - se refera la posi#ilitatile de adaptare a acestora la necesitatile de !o!ent # generalitatea $reprezinta o proprietate asociata fle"i#ilitatii% - se refera la posi#ilitatea de a codifica in diferite for!e, infor!atiile !esa'elor trans!ise spre receptorul u!an c paralelis!ul - se refera la posi#ilitatea utilizarii si!ultane a aceluiasi !i'loc in !ai !ulte scopuri sau de catre !ai !ulti utilizatori, in aceeasi unitate de ti!p d accesi#ilitatea - o proprietate a !i'loacelor te+nice deter!inata de co!ple"itatea lor si de usurinta cu care ele pot fi utilizate $cu cat un !i'loc te+nic este !ai co!ple", cu atat accesul utilizatorilor depinde in !ai !are !asura de progra!e speciale de instruire pentru cunoasterea si !anuirea aparatelor% e Siguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fia#ilitatea si intretinerea si se refera la respectarea anu!itor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor +unctiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant a # c d e f Eunctia de instruire Eunctia de !otivare a invatarii si de orientareFa intereselor profesionale ale elevilor Eunctia de!onstrative Eunctia for!ativa si estetica Eunctia de scolarizare su#stitutiva sau de realizare a invata!antului la*de la distanta Eunctia de evaluare a randa!entului elevilor

ijloacele de invatamant pot fi grupate in doua !ari categorii, a% !i'loace de invata!ant care cuprind !esa'ul didactic& - o#iecte naturale, originale - ani!ale vii sau conservate, ier#are, insectare, diora!e, acvarii, !ateriale - suporturi figurative si grafice - +arti, planse, al#u!e, panouri) - !i'loace si!#olic-rationale - ta#ele cu for!ule sau si!#oluri, planse cu litere, cuvinte, sc+e!e structurale sau functionale) - !i'loace te+nice audiovizuale - diapozitive, fil!e, suporturi audio si*sau video) #% !i'loace de invata!ant care faciliteaza trans!iterea !esa'elor didactice & - instru!ente, aparate si instalatii de la#orator) - ec+ipa!ente te+nice pentru ateliere) - instru!ente !uzicale si aparate sportive) - !asini de instruit, calculatoare si ec+ipa!ente co!puterizate) - 'ocuri didactice o#iectuale, electrote+nice sau electronice) - si!ulatoare didactice, ec+ipa!ente pentru la#oratoare fonice) +"= ! #! "=>'%$?'=! ' -="C!S@6@$ #! $%&'T' '%T =oduri de organizare a activitatii didactice $n functie de !aniera de desfasurare%

a. activitati )rontale b. activitati de grup c. activitati individuale a. 'ctivitatile )rontale cuprind& lectia, se!inarul, la#oratorul, activitatile n ca#inetele pe specialitati, vizita, e"cursia, spectacolul etc ?redarea frontala - se #azeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al !uncii egale cu toti elevii din aceeasi clasa - profesorul are rolul principal, organizeaz/, conduce 2i diri'eaz/ activitatea elevilor, este denu!it !agistral - predo!inanta este activitatea profesorului - #azat/ e"clusiv pe e"punere, pe trans!itere de cuno2tin.e unei clase ntregi de elevi =0 reduce inv/.area la ac+izi.ionarea pasiv/ de cuno2tin.e 2i li!iteaz/ foarte !ult activitatea colectiv/ propriuzisa - elevii e"ecut/ n acela2i ti!p 2i n acela2i siste!, acelea2i sarcini, dar fiecare lucreaza strict individual, f/r/ a se sta#ili legaturi de interdependent/ ntre ei =0 co!unicarea ntre colegi 2i posi#ila inva.are prin cooperare sunt reduse la !a"i!u!, ele av(nd loc nu!ai n afara pred/rii, n pauze 2i n ti!pul li#er - este totusi de preferat atunci c(nd se inten.ioneaza e"punerea unor no.iuni funda!entale, sintetizarea unei infor!a.ii !ai cuprinz/toare, efectuarea unor de!onstra.ii, sensi#ilizarea 2i c(2tigarea adeziunii pentru o idee, ori atunci c(nd se caut/ !odelarea unor opinii 2i atitudini prin a#ordarea unor te!e profund caracter e!o.ional-educativ b. 'ctivitatile de grup diri'ate cuprind& consultatii, !editatii, e"ercitii independente, vizita n grupuri !ici, cercul de elevi, nt(lniri cu specialisti $oa!eni de stiinta, scriitori%, concursuri si dez#ateri scolare, sesiuni de co!unicari si referate, reviste scolare De tip tradi.ional r/!(ne 2i predarea n grup, pe clase conven.ionale, cu un efectiv de apro"i!ativ 1; de elevi De ase!enea poate fi folosita si organizarea pe grupe a activit/.ii elevilor =0 profesorul ndru!/ 2i conduce activitatea unor su#diviziuni*!icrocolectivit/.i $denu!ite grupe% alc/tuite din elevii unei clase 2i care ur!aresc anu!ite o#iective educa.ionale, identice sau diferite de la o grup/ la alta Aceste grupe $1-8 elevi% pot fi o!ogene -!icrocolectivit/.i for!ale, respectiv alc/tuite dup/ criterii #ine sta#ilite n preala#il 2i cu o structur/ precis/ $de e"e!plu, elevi cu acela2i nivel de pregatire la disciplina respectiv/, cu acelea2i nevoi educa.ionale, cu acelea2i interese sau !otiva.ii% sau neo!ogene* eterogene < !icrocolectivit/.i infor!ale, respectiv constituite prin ini.iative spontane, individuale, dup/ prerin.ele elevilor 2i care au un coordonator "rganizarea n binom $perec+i% alc/tuite fie de profesor, fie de elevi n !od aleatoriu, dup/ anu!ite preferin.e sau dup/ criterii #ine precizare "rganizarea combinat a activit/.ii elevilor se refer/ la !#inarea celor prezentate !ai sus, in func.ie de o#iectivele opera.ionale ur!/rite 2i curacteristicile concrete ale conte"telor educa.ionale c. 'ctivitatile individuale cuprind studiul individual, efectuarea te!elor pentru

acasa, studiul n #i#lioteci, lectura supli!entara si de co!pletare, ntoc!irea de proiecte, referate, desene, sc+e!e, alte lucrari scrise, co!unicari stiintifice, alte proiecte practice * pun accentul pe !unca independent/, far/ supraveg+ere direct/ 2i consultant/ din partea profesorului - e"ist/ !ai !ulte variante de organizare individual/ a activit/.ii alevilor& cu sarcini de instruire co!une pentru toti elevii, cu te!e diferen.iate pe grupe de nivel, cu te!e diferite pentru fiecare elev In acest ulti! caz, activitatea se nu!e2te individualizata sau personalizat/, pentru c/ .ine cont de particularit/.ile fizice 2i psi+ice ale fiec/rui elev, de nivelul preg/tirii sale, aptitudinile lui, de nevoile lui educa.ionale - profesorul va organiza activitatile didactice astfel nc(t sa sporeasca sansele de reusita a atingerii o#iectivelor propuse, adopt(nd o varietate de activitati la specificul si potentialul elevilor sai

$%T!='CT$@%!' "0$!CT$&!-C"%T$%@T@=$-ST='T!>$$ $% $%ST=@$=!' SC"6'=' Strategia este legata de o#iectivele operationale si continuturile scolare si are i!plicatii directe privind perfor!anta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de !odul de aplicare si diri'are de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si o#iectivele didactice G strategie didactica prescrie !odul n care elevul este pus n contact cu continutul de nvatare, adica traiectoria pe care ur!eaza sa-i fie condus efortul de nvatare Ea confera solutii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea si co!#inarea diferitelor !etode, !i'loace, for!e si resurse de predare-nvatare, pentru ca elevii sa a'unga la ac+izitiile dorite, iar o#iectivele educationale sa fie atinse Rela.ie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara e"pri!/ algorit!ul ce tre#uie ur!at n ela#orarea proiect/rii didactice& H se sta#ilesc la nceput obiectivele-cadru $generale%, apoi cele de referin./ 2i opera.ionale, preciz(ndu-se activit/.ile de nv/.are) H ur!eaz/ analiza resurselor u!ane $clasa de elevi%, .in(nd sea!a de nivelul de inteligen./ al elevilor, de !otiva.ia nv/./rii 2i de aptitudinile lor Se vor avea n vedere golurile din cuno2tin.e, nivelul de cuno2tin.e al elevilor, deprinderile 2i !odul de nv/.are) H coninuturile procesului de predare - nv/.are se sta#ilesc n func.ie de o#iective, de resursele u!ane 2i !ateriale e"istente) H strategiile didactice i metodele de predare - nvare - evaluare se sta#ilesc n raport de o#iectivele educa.ionale 2i de con.inuturi) H n func.ie de o#iective, con.inuturi 2i strategii se precizeaz/ )ormele de organizare a activit/.ilor didactice, adic/ tipurile de lec.ii 2i alte activit/.i educa.ionale) H toate acestea se realizeaz/ de c/tre profesor prin co!porta!entul s/u didactic