HIPERTENSIUNEA

INTRACRANIANĂ
Plitan Maria
MG3,grupa 32
Definiție:

Hipertenisunea intracraniană (HIC) reprezintă creșterea

presiunii intracraniere, datorită dereglării mecanismelor
care mențin echilibrul presional intracranian .

Valori normale: 2-12 mmHg (maxim 15-20 mmHg)

Craniul unui adult obișnuit conține un
volum de aproximativ 1450 ml :
 1300 ml – parenchimul cerebral
 65 ml – LCR
 110 ml – conținut sangvin

Conform ipotezei Monro-Kellie ,suma

volumelor intracraniene este constantă iar
creșterea uneia dintre componente trebuie
să fie compensată de scăderea altei
componente,altfel presiunea intracraniană
ar crește.
În producerea HIC sunt implicate următoarele:

 Un proces patologic expansiv -> expansionarea creierului / înlocuirea

spațiului intracranian
Citotoxic
 Edem
Vascular

Acut
 Creșterea în volum a LCR
Cronic

 Modificarea patului vascular cerebral

Edemul cerebral- creșterea parenchimului cerebral

■ EDEMELE CITOTOXICE – spațiul intracelular

■ Ischemia sau hipoxia duc la un deficit de ATP, astfel ATP-aza Na/K
nu mai funcționează corespunzător
=>↑ Na si ↓ K intracelular => edem celular
=> dilatarea spațiului intracelular

■ EDEMELE VASCULARE – spațiul interstițial

■ Tumori, infectii, abcese, hemoragii sau infarcte, intoxicatii exogene
(Pb) duc la ↑ permeabilității capilare
=>filtrarea proteinelor din capilare cu acumulare de lichid interstițial
=>dilatarea spațiului interstițial
Acumularea LCR => ↑ presiunii intracraniene

Tulburările acute ale drenajului LCR:

↑ rapidă a presiunii intracraniene, duce la
îngustarea lumenului vascular și
diminuarea perfuziei cerebrale

Tulburările cronice ale drenajului LCR:

↑ lentă si de durată a presiunii
intracraniene, duce în final la distrugerea
neuronilor și scăderea masei cerebrale cu
reducerea spațiului intracelular.
În mod contrar ,o creștere a masei
cerebrale (tumoră,hemoragie) ocupă
volumul intracranian pe seama scăderii
LCR.
 Cauze ale creșterii
presiunii intracraniene:

• Malformatii congenitale
• Tumori craniene si intracraniene
• Traumatisme cranio-cerebrale
• Parazitoze cerebrale -chist hidatic
• Afectiuni vasculare - hematoame,
anevrisme
• Afectiuni inflamatorii -
meningite,encefalite, abcese
cerebrale, sifilis
În funcție de componenta echilibrului care este modificată,HIC se clasifică în:

HIC parenchimatoasă -> în procese expansive craniene

HIC vasculară -> tulburări ale circulației sanguine=>

-edem cerebral
-↑ volumului sanguin cerebral (,,creier congestiv”) datorită creșterii aportului de
sânge arterial sau scăderii/blocării drenajului venos

HIC prin tulburările circulației LCR -> obstrucționarea circulației LCR determina
congestie retrogradă, cu acumularea de LCR intraventricular => dilatarea
ventriculilor cerebrali (hidrocefalie)

HIC idiopatică -> pseudotumor cerebri, HIC esențială -> etiologia nu a putut fi
clar stabilită; apare in boli endocrine, tulburări metabolice
Simptome:

Edem papilar-creșterea presiunii intracraniene duce la obstrucționarea circulației

limfei prin căile limfatice din centrul canalului optic; astfel limfa se acumulează la
orificiul de ieșire al nervului optic.
Simptome:
Cefalee- inițial localizată, apoi generalizată; nu cedează la antialgice
obișnuite, se mai atenuează după vărsături, se accentuează la strănut, tuse,
efort; este mai puternică în a doua jumătate a nopții și spre dimineață.
Midriază cu pupile neresponsive la lumină – compresia nervului oculomotor
(III)
Strabism - compresia nervului abducens (VI)

Presiunea de perfuzie cerebrală= tensiunea arterială medie-presiunea intracraniană

=>creșterea presiunii intracraniene duce la o scădere a presiunii de perfuzie cerebrală:
• Amețeli
• Grețuri
• Vărsături(adesea în jet)
• Alterarera stării de conștiență

Compresia trunchiului cerebral duce la:

• Bradicardie
• Hipertensiune arteriala
Pacienții care suferă de hipertensiune intracraniană prezintă risc crescut
pentru hernierea cerebrală prin cortul cerebelos (tentorium cerebelli) sau prin
foramen magnum => compresia centrilor cardio-vasculari și respiratori de la
nivel bulbo-pontin => Stop cardio-respirator neresuscitabil!
Caz clinic:

PACIENTUL: XY, 65 de ani

MOTIVELE INTERNĂRII: pacientul este adus de familie la SMURD pentru

-cefalee,
-vărsături în jet,
-asimetrie facială,
-deficit motor la nivelul membrelor de partea stângă.

ANAMNEZA:Din anamneza reținem că pacientul este diagnosticat cu fibrilație atrială

cronică și urmează tratament anticoagulant cu Trombostop 1 tableta de 2 mg seara în fiecare
zi. Antecedente heredo-colaterale – fără importanță

ISTORIUL BOLII:
Cefaleea si deficitul motor au fost sesizate dimineața la trezire când pacientul a încercat să
se ridice din pat și s-a prăbușit la marginea patului unde a fost găsit de soție.
Examen neurologic: fără semne de iritație meningeană, nervi cranieni –deviație oculogiră
spre dreapta, pareză facială stângă de tip central, hemipareză stângă grad 2, ROT diminuate
în stânga, semn Babinski prompt in stânga, schițat în dreapta, sensibilitatea dificil de
examinat, pacient confuz, cu răspunsuri uneori inadecvate, dizartric, GCS = 14 puncte (O=4,
V=4, M=6).

Examen serologic: dintre analizele de laborator reținem ca având importanță pentru cazul
nostru: INR de 1,7, aPTT = 60 de secunde.

ECG: fibrilație atrială cu AV de 120/minut.

Examen CT creier: hematom subdural cronic emisferial drept, edem perilezional și efect de
masă asupra structurilor de linie mediană.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hematom subdural cronic emisferial drept. Sindrom de

hipertensiune intracraniană. Sindrom de citoliză hepatică. Anemie macrocitara. Etilism
cronic.

Evoluție: evoluția a fost favorabilă după administrare de plasmă proaspăt congelată și

intervenție neurochirurgicale, cu regresia deficitelor motorii, a stării confuzive ,a cefaleei și
sistarea vărsăturilor. Postoperator la 3 zile pacientul a prezentat un sindrom de sevraj la
alcool etilic.
 https://www.uclahealth.org/neurosurg
ery/chronic-subdural-hematomas

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554340/
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6651068/
• https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/104_108_Hematomul%20subdural%20cu%20resangerare%20in
%20contextul%20tratamentului%20cu%20anticoagulante%20orale.pdf
• https://emedicine.medscape.com/article/1214410-overview#a2
• http://emedicine.medscape.com/article/1214410-overview
• http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2452989/
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2452989/
• https://www.youtube.com/watch?v=7FOcgVqXPk8&ab_channel=DrMatt%26DrMike