Sunteți pe pagina 1din 42

DREPT COMERCIAL

Univesrsitatea de Stat
”Bogdan Petriceicu Hajdeu”,
2021

Dr.Conf.univ. E.Donos
Modulul III

Subiectele dreptului
comercial
Obiective de referință

OR10.Delimitarea conceptelor de întreprinzător, antreprenor, agent economic,


comerciant, om de afaceri, persoană fizică, întreprindere individuală,
gospodărie țărănească, persoană juridică, societate comercială.
OR11. Sintetizarea elementelor esențiale a întreprinzătorului persoană fizică.
OR12. Deducerea pașilor de înființare și organizare a unei întreprinderi
individuale și gospodării țărănești pentru evitarea greșelilor.
OR13.Estimarea avantajelor și riscurilor activității întreprinzătorului persoană
fizică.
OR14.Deducerea elementelor esențiale a întreprinzătorului persoană juridică.
OR15.Clasificarea întreprinzătorilor persoană
juridică.
Tematica

3.1 Noțiuni generale de subiect al dreptului


comercial.
3.2 Întreprinzătorul persoană juridică.
5.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni asemănătoare
(1)

Antreprenorul este o persoană activă, cu idei


inovatoare, care posedă abilități și competențe
deosebite de lider, deține sau obține resursele
financiare de care are nevoie pentru înființarea
unei întreprinderi, își asumă riscuri în această
privință, formează o echipă puternică, pentru a
dezvolta o afacere profitabilă și acționează în
această direcție.
6.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (2)

Tipuri de întreprinzători (1)


Întreprinzătorul artizan — adică un
antreprenor mai tânăr, care își inițiază o
afacere, posedând competențe tehnice, dar
neavând idei inovative și experiența necesară
în domeniul respectiv, îndeosebi în gestiunea și
conducerea unei întreprinderi (Adam Smith) ;
7.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (3)

Tipuri de întreprinzători (2)


Întreprinzătorul speculativ-oportunist — este mai în
vârstă decât întreprinzătorul artizan și are o experiență
mai bogată în gestionarea unei întreprinderi, afacerea
și-o dezvoltă folosind idei inovative, iar dacă ne referim
la resursele financiare, atunci acest antreprenor
folosește atât capitalul propriu pe care îl deține, cât și
finanțele obținute din exterior (Adam Smith)
8.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (4)

Tipuri de întreprinzători în funcție de profilul


conducătorului și stilul de gestiune a afacerii (3)
Întreprinzătorul specialist — cel care este specializat
în domeniul informatic sau tehnic, iar pe lângă aceasta,
se interesează pentru a cunoaște amănunțit condițiile
de fabricație ale produselor sau de prestare a
serviciilor, încercând să-și pună în valoare aptitudinile
profesionale rezultate din specializarea și competențele
sale.
9.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (5)

Tipuri de întreprinzători în funcție de profilul


conducătorului și stilul de gestiune a afacerii (4)
Întreprinzătorul manager — antreprenorul care
se axează asupra gestiunii resurselor și se
bazează pe studiile sale universitare sau pe
experiența profesională obținută, punând
îndeosebi accent pe reducerea costurilor, pe
investiții adăugătoare și pe informatizarea tuturor
activităților.
10.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (6)

Tipuri de întreprinzători în funcție de profilul


conducătorului și stilul de gestiune a
afacerii (5)

Întreprinzătorul comercial — cel care este


cointeresat îndeosebi de fabricarea producției
și gestionarea afacerii în general.
11.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (7)

Tipuri de întreprinzători în funcție de


prioritățile și aspirațiile stabilite (6)
Întreprinzătorul clasic — cel care este centrat
pe obținerea profitului și în rezultatul dezvoltării
afacerii sale dă dovadă de performanță în
domeniul său de activitate.
12.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (8)

Tipuri de întreprinzători în funcție de prioritățile și


aspirațiile stabilite (7)
Întreprinzătorul tehnic - antreprenorul care are la bază
o diplomă universitară și în majoritatea cazurilor este
inginer. Are vârsta cuprinsă între 35-40 de ani și o
dorință puternică de a reuși în ceea ce-și propune. Cât
despre talentul de antreprenor, adesea îl moștenește și
este orientat spre crearea unor produse noi,
implementarea noilor tehnologii și executarea mai multor
schimbări la nivel de organizație.
13.Noțiunea de întreprinzător și
corelația cu alte noțiuni
asemănătoare (9)

Managerul-şef de întreprindere
Titularul patrimoniului (antreprenorul) este în drept de
a transmite, pe bază de contract, o parte sau toate
atribuţiile de efectuare a activităţii de antreprenoriat
managerului-şef de întreprindere.
Managerul-şef de întreprindere poartă răspundere
materială pentru obligaţiile întreprinderii pe care o
conduce, precum şi pentru neexecutarea sau executarea
nesatisfăcătoare a obligaţiilor stipulate în contract (art.4 L
845/1992).
14.Noțiunea de întreprinzător și corelația cu
alte noțiuni asemănătoare (10)

Sfera participanților la activitatea


comercială:
-comercianții (persoane fizice și persoane
juridice);
-necomercianții (persoane fizice sau persoane
juridice).
15.Noțiunea de întreprinzător și corelația cu
alte noțiuni asemănătoare (11)

1.Situația persoanei necomerciante când efectuează


fapte de comerț obiective, în mod izolat (operațiunea
va fi supusă legii comerciale, dar persoana nu va
dobândi calitatea de comerciant).
2. Dacă, efectuarea faptelor de comerț are un caracter
sistematic, deci profesional, persoana devine
comerciant.
16.Noțiunea de comerciant (1)

- Sunt comercianți aceea care fac fapte de comerț


având comerțul ca o profesie obișnuită și societățile
comerciale.
-Are calitatea de profesionist orice persoană fizică
sau juridică de drept public sau de drept privat care,
în cadrul unui raport juridic civil, acţionează în
scopuri ce ţin de activitatea de întreprinzător sau
profesională, chiar dacă persoana nu are scopul de
a obţine un profit din această activitate (art.3 CC).
17.Noțiunea de comerciant (2)

Comerciant – persoană fizică sau persoană juridică care


desfăşoară activităţi în domeniul comerțului; Comerţ cu
ridicata – activitate desfăşurată de comercianţii care
cumpără produse în scopul revînzării acestora către alţi
comercianţi sau utilizatori profesionali (producători
agricoli, industriaşi, prestatori de servicii, meşteşugari);
Comerţ cu amănuntul – activitate desfăşurată de
comercianţii care vînd produse direct consumatorilor
pentru uzul personal al acestora (consumul final) (art.3
L231/23.09.2010 cu privire la comerţul interior).
18.Noțiunea de întreprinzător

Prin termenii de „antreprenor” si „antreprenoriat” se subintelege


afacerea, intreprinderea. Prin organizarea unei intreprinderi individuale
sau de familie, persoanele particulare se manifesta ca subiecti ai
antreprenoriatului. Astfel de antreprenori se pot limita la cheltuielile de
munca individuala sau pot folosi munca angajatilor. Prin intermediul
societatii de actionari, societatilor cu responsabilitati limitate, societatilor in
comandita, etc. se realizeaza reuniunile partenerilor drept subiecti ai
antreprenoriatului.
Este important de a diferentia notiunea de antreprenor de cea de
antreprenoriat. Antreprenorul este persoana care propune ceva nou
(produse, servicii), isi asuma riscul pentru inovatiile facute, are initiativa,
aloca resurse in scopul obtinerii unor venituri viitoare, precum si isi asuma
responsabilitatea eventualului esec.
19. Categoria necomercianților
participanți la comerț

Grupa persoanelor fizice necomerciale


(participă la efectuarea unor fapte de comerț în
mod ocazional, cu caracter – ex. medicii cu
cabinete private);
Grupa peroanelor juridice necomerciale
(pers. juridice de drept privat: asociațiile,
fundațiile; pers. juridice de drept public – statul,
comuna etc.).
20. Categorii de persoane juridice

Persoanele juridice sunt de drept public sau de


drept privat care, în raporturile civile, sînt situate pe
poziţii de egalitate (art.173 CC)
Statul şi unităţile administrativ-teritoriale participă la
raporturile juridice civile pe poziţii de egalitate cu
celelalte subiecte de drept (art.174 CC);
Persoanele juridice de drept privat pot avea scop
lucrativ (comercial) şi scop nelucrativ (necomercial).
21. Categoria comercianților
participanți la comerț

Doctrina.
-comercianți individuali – persoane fizice
comerciante;
-comercianți colectivi – societățile comerciale.
22. Comercianții persoane fizice

Forma organizatorico-juridică a activităţii de


antreprenoriat este întreprinderea. Întreprinderea are
dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică
Întreprindere individuală este întreprinderea care
aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată,
sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate
comună.
Întreprinderea individuală se echivalează cu
întreprinzătorul individual (L845/1992).
23. Noțiunea de întreprindere (1)

Conceptul de întreprindere este definit de Jurisprudența Curții


Europene și a TPI.
Întreprinderea poate îmbrăca forma:
-societăților cu răspundere limitate (258/78, Nungesser c.
Comisia,1982, ECR 2015);
- asociațiilor de comercianți (71/74, Frubo c. Comisia, 1975,, ECR
563),
-cooperativelor agricole (61/80, Cooperative Stremsel –en c. Comisia,
1981, ECR 851);
-comercianților persoane fizice ((210/81, Oswald Schidt c. Comisia,
1983, ECR 3045).
24. Noțiunea de întreprindere (2)

Întreprinderea constituie o organizare


autonomă a unei activități, cu ajutorul factorilor
de producție (muncă, natură și capital) de către
întreprinzător și pe riscul său, în scopul
producerii de bunuri și servicii, destinate
schimbului în vederea obținerii unui profit
(Doctrina).
25. Caracteristicile întreprinderii

Caracteristici ale întreprinderii:


-existența unei organizații autonome a unei activități cu
ajutorul factorilor de producție;
-asumarea de către întreprinzător a coordonării întregii
activități și implicit a riscului acestei activități;
-scopul activității îl constituie producerea de bunuri și servicii
destinate schimbului, în vederea obținerii unui câștig;
-existența unui patrimoniu comercial al întreprinderii,
independent de alt patrimoniu.
25.Forme de întreprindere

Întreprinderile pot apare într-una din


următoarele forme:
-Întreprindere individuală;
-Întreprindere societară;
-Întreprindere mică, mijlocie sau mare;
-Organizații cooperatiste
27. Întreprinderea Individuală (ÎI)

Întreprinderea individuală este întreprinderea care


aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau
membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate
comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează
pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care
nu sunt interzise de legislaţie.
În agricultură există un singur tip de întreprindere
individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).
Întreprinderea individuală se echivalează cu
întreprinzătorul individual.
28. Întreprinderea Individuală (ÎI)

Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se


prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică
întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii
individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale
antreprenorului.
Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă
răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu
întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care,
conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.
29. Întreprinderea Individuală (ÎI)

Modul de constituire, înregistrare şi încetare a


activităţii întreprinderilor individuale este
reglementat de prezenta Lege şi de legislaţia civilă.
Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării
activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt
reglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie
2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier).
30. Întreprinderea Individuală (ÎI)

ÎI se constituire în baza hotărîrii cu privire la înfiinţarea întreprinderii, semnată de


către fondator (fondatori), care include:
-numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, cetăţenia,
domiciliul cetăţeanului-fondator (fondatorilor-membri ai familiei);
- numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, domociliul şefului
(directorului) de întreprindere - în cazul în care acesta nu este fondator;
- firma întreprinderii inclusiv abreviată;
- sediul întreprinderii;
- data înfiinţării întreprinderii;
- genul (genurile) de activitate a întreprinderii;
- condiţiile reorganizării şi lichidării întreprinderii.
Firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele
"întreprindere individuală" sau "Î.I.", precum şi numele cel puţin a unui posesor.
31. Noțiunea de gospodărie
țărănească

Gospodăria ţărănească este o întreprindere


individuală, bazată pe proprietate privată asupra
terenurilor agricole (denumite în continuare
terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca
personală a membrilor unei familii (membri ai
gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de
produse agricole, prelucrarea lor primară,
comercializarea cu preponderenţă a propriei
producţii agricole.
32. Constituirea GȚ (1)

- Gospodăria ţărănească se poate constitui şi


dintr-o singură persoană fizică.
- Numai gospodăriile ţărăneşti pot desfăşura
activitate individuală de întreprinzător în
agricultură.
33. Constituirea GȚ (2)

- Gospodăria ţărănească are statutul juridic de


persoană fizică.
- Suprafaţa terenurilor şi mărimea altor bunuri,
inclusiv arendate, ale gospodăriei ţărăneşti
trebuie să asigure utilizarea preponderentă în
cadrul acesteia (mai mult de 50 la sută anual) a
muncii personale a membrilor ei.
34. Răspunderea GȚ (2)

Gospodăria ţărănească nu poartă răspundere


pentru obligaţiile personale ale membrilor ei.
Membrii gospodăriei ţărăneşti poartă
răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile
acesteia cu întreg patrimoniul lor, cu excepţia
bunurilor care, potrivit Codului de procedură
civilă, nu fac obiectul urmăririi.
35. Fondatorul GȚ

Fondator al gospodăriei ţărăneşti poate fi


persoana fizică care a atins vîrsta de 18 ani, are
capacitate de exerciţiu deplină, posedă teren cu
drept de proprietate privată şi locuieşte permanent
pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care
urmează să fie înregistrată gospodăria.
O persoană fizică poate fi fondatorul (membrul)
numai al unei gospodării ţărăneşti.
36. Denumirea GȚ

Denumirea completă a gospodăriei ţărăneşti va


conţine cuvintele gospodărie ţărănească,
numele fondatorului (conducătorului) şi sediul
gospodăriei.
Denumirea abreviată a gospodăriei ţărăneşti va
conţine iniţialele G.Ţ., numele fondatorului
(conducătorului) şi sediul ei.
37. Statutul bunurilor GȚ

Bunurile folosite în comun de membrii gospodăriei ţărăneşti pot


aparţine unui sau mai multor membri ai gospodăriei cu drept de
proprietate individuală precum și membrilor gospodăriei cu drept
de proprietate comună în devălmăşie sau cu drept de proprietate
comună în diviziune dacă ultimul este prevăzut în contract.
Bunurile care se află în proprietatea comună a membrilor
gospodăriei ţărăneşti se formează din mijloacele băneşti şi alte
bunuri aduse, cu drept de proprietate comună, în gospodărie de
membrii ei; produsele şi veniturile obţinute din activitatea
independentă a gospodăriei sau din activitatea ei cu alte
întreprinderi etc.
38. Reorganizarea GȚ

Gospodăria ţărănească se reorganizează prin


hotărîre a membrilor ei sau a instanţei de
judecată.
Gospodăria ţărănească se reorganizează prin
fuziune, asociere, separare, divizare sau
transformare în conformitate cu Codul civil și cu
cu alte acte normative.
39. Lichidarea GȚ

Gospodăria ţărănească se lichidează prin


hotărîre a membrilor ei sau a instanţei de
judecată.
Particularităţile lichidării gospodăriei ţărăneşti
în cazul insolvabilităţii ei sînt definite în
legislaţia privind falimentul.
40. Bibliografie (1)

1. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie


1994, republicată în Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.78/140 din 29.03.2016;
2. Codul civil al Republicii Moldova, publicat în
Monitorul Oficial Nr. 82-86 art. 661;
41. Bibliografie (2)

3.Lege cu privire la antreprenoriat şi


întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992,
publicată în Monitorul Parlamentului Republicii
Moldova nr.2/33 din 1994;
4. Lege privind gospodăriile ţărăneşti (de
fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000,
publicată în Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.14-15/52 din 08.02.2001.
42. Bibliografie (3)

5.Lege privind reglementarea prin autorizare a


activităţii de întreprinzător nr. 160 din
22.07.2011, publicată în Monitorul Oficial nr.170-
175/494 din 14.10.2011;
6.Lege privind înregistrarea de stat a persoanelor
juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-
XVI din 19.10.2007, publicată în Monitorul
Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007.

S-ar putea să vă placă și